830 matches
-
tabel cronologic de Dumitru Dorobăț. Colecția Opera Magna, Institutul European, Iași, 2005. John Webster. Ducesa de Amalfi. Traducere și note de George Volceanov. Tabel cronologic și studiu introductiv de Dumitru Dorobăț. Colecția Opera Magna, Institutul European, Iași, 2005. Răzbunare și disimulare Romanticul american Edgar Allan Poe a ajuns celebru, mai ales post mortem, pentru povestirile lui tenebroase, ce abundă în omucideri teratologice. Una foarte scurtă de altfel -, The Cask of Amontillado/Balerca de Amontillado pe numele ei, își propune ceva mai
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
înaintea cuiva care se arată complet ignorant în privința ritualului de identificare), bețiv și superficial, el atrage oprobriul confreriei "insultate", fiind pedepsit exemplar (sacrificial) de către ultrasofisticatul Montresor. În consecință, acest text al crimei perfecte nu este atît despre răzbunare, cît despre disimulare. Bibliografie William Morgan. Illustrations of Freemasonry by One of the Fraternity. New York: Batavia, 1826. E.A. Poe. The Cask of the Amontillado în Great Tales of Horror. Selected and with an introduction by David Sohn. New York: Bantam Books, 1964. Peter J.
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
acestei rebeliuni. Oricare ar fi, însă, raționalitatea ascunsă a violenței, rămîne cert faptul că am fost din nou martorii unei diversiuni narative, eroul-reflector misti-ficînd deliberat expunerea epică și lăsînd foarte puține indicii ale neloialității sale. Textul devine un instrument al disimulării, fiind construit pe o divergență fundamental ironică între intenție și finalitate. Strategia narativă adoptată de Poe în prima parte a secolului al XIX-lea rămîne, de aceea, una revoluționară, anticipînd tehnicile sofisticate de codificare estetică, ale prozatorilor moderni. Chiar viziunea
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
direcționează traiectoria istoriei. Aceasta descoperă personajele lui Sofer la finalul inițierii lor. Bibliografie Dalia Sofer Septembrie în Shīrăz. Traducere de Ioana Văcărescu. București: Leda-Corint, 2008. CUPRINS Nota autorului 5 Tragedia ca război cultural 7 Două capodopere iacobite 20 Răzbunare și disimulare 27 Grotesc și arabesc Edgar Allan Poe 38 Diversiunile narative ale unui precursor (post)modern 45 Scriitura epifanică 56 Balena albă o experiență mesmerică 64 O povestire romantică de peste ocean 70 Stăpîni și sclavi 78 Reflectorul jamesian 85 "Straniu" sau
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
într-un tunel de rezonanță psihanalitică, monitorizându-i copilăria (relațiile cu mama și tatăl analizate conform procedurilor de inspirație freudiană), adolescența și tinerețea, erosul, ieșirile în decor pro-gardiste și pro-legionare, dar mai ales refluxul acestora în cele cinci decenii pariziene de disimulare a derapajelor ideologice sub tropul scepticului de serviciu din "Sfârtecare", "Căderea în timp", "Mărturii și anateme". Mai puțin cunoscută este pasiunea septuagenarului Cioran (Rășinari, 1911 - Paris, 1995) pentru admiratoarea sa, universitara germană Friedgard Schulte-Thoma, care avea pe atunci, pe timpul îndrăgostirii
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
nu-l știuse, numit "împărăția cerurilor" decât cea mai radicală revoluție spirituală. Prin Fiul Său, Dumnezeu însuși ne seduce, trecându-l pe El, pentru a ușura seducția, de partea cărnii. Fiul Omului își asumă căderea în istorie, întrupându-se, preluând disimularea cărnii, dar păstrându-și însă natura divină, infailibilă, așa cum vom vedea, față de orice ispitire, în primul rând față de seducția Satanei, acesta slujind mereu de partea "cărnii", deci a morții, în speță de partea materiei, a bogăției, a puterii pământene. Or
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
echilibrat. E limpede că Ioan T. Morar nu a rezistat până la capăt tentației burlescului, înfățișat nemaipomenit în Lindenfeld. Tușele caracterologice sunt mult mai fine în Negru și Roșu, la fel carnavalescul și fuziunea realităților artificiale. Două chestiuni amplifică scriitorul aici: disimularea identitară și dezvrăjirea istoriei - dimensiuni admirabil reprezentate în proza lui Ioan T. Morar. Antierou și marionetă în egală măsură, Georgian Nicolau este purtătorul unui bovarism masculin ce se reazămă pe obsesia identitară a supraomului pierdut în problematizările etnicității și moralei
Antidot pentru înfrângeri by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3138_a_4463]
-
existențială, cum spune, și la iubire (episodul Djinga). Cultivă în schimb disprețul și alimentează trufia - polii de altădată ai ascensiunii lui Sorel. Doar că istoria, după Ioan T. Morar e imprevizibilă, iar șansele providențiale nu ajung pentru a încheia procesul disimulării. „Tu ești opera ta. Nu-i nimic condamnabil în asta”, îi spune unicul său prieten, avocatul Ștefan Velescu - alt viitor înfrânt în minunata lume nouă. Naratorul ironizează personaje ca acesta, incapabile de metamorfoză. Nu întâmplător, singura calitate recunoscută de Georgian
Antidot pentru înfrângeri by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3138_a_4463]
-
Ioan Moldovan: "Cu Ťmasca Bunei speranțeť pe chip și pe scriitură, Ion Beldeanu e un poet care și-a inventat o postură, un spațiu, un stil. Jocul Ťde-a fericireať pe care îl exersează în textele sale mizează pe simulare și disimulare, pe ironie și uneori pe sarcasm." Nu că redactorul-șef al revistei "Familia" ar fi un nepriceput în materie de poezie, dar cu siguranță textul său este unul mai vechi, fără nicio legătură cu substanța volumului pe care îl recomandă
Melancolii și dileme by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7498_a_8823]
-
simbolice, mostre de text matein. Mostre, altminteri, după cum știm, lapidare și absconse. Sunt, între acestea toate, observații sclipitoare, pe care Cornel Mihai Ionescu le camuflează cu intenție în spatele unor fraze cu mult mai liniștite și mai lipsite de violența ideii. Disimularea e într-atât de rulată de la o pagină la alta, atât de insistent exercitată, încât devine viciu. Jocul permanent al ascunderii sensului, practicat cu enorme delicii de autorii barochizanți și frizat adesea de soitarul Mateiu, ajunge, în Palimpseste, patimă. Nu
Ce rămâne din iubirile noastre by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8747_a_10072]
-
fost invitat să țină un discurs în fața Parlamentului. Cu această ocazie, plin de viață, el a denunțat anumite practici politice: „ A sosit momentul, după douăzeci de ani, să avem un comportament public rupt complet și definitiv de năravurile trecutului. Demagogia, disimularea, egoismul primitiv, agățarea de putere și bunul plac nu au ce căuta în instituțiile românești ale anului 2011”. Acest discurs plin de viață, aplaudat de parlamentari, a avut un ecou resimțit în toată România. Apoi, cota de popularitate a fostului
Street Press: 2013 ar putea fi anul revenirii monarhiei în România by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/40624_a_41949]
-
oricum trebuie să umbli cu mănuși, luându-mi de pe cuier mănușile, - iarăși râsete... Baudelaire despre femeile pictate de Delacroix, - idealul feminin din 1895. " S-ar zice că ele poartă în ochii lor un secret dureros, imposibil de cufundat în profunzimile disimulării... Paloarea lor este ca o revelație a bătăliilor interioare... Aceste femei cu inima sau spiritul suferinde, au în ochi plumbul febricitării ori nitescența anormală și bizară a răului lor, în privire, intensitatea suprarealismului." André Breton - definiție a suprarealismului: "Automatism psihic
Note cu femei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8287_a_9612]
-
tu ai avut dreptate. "A avea dreptate" este triumful ultim la care poate tînji specia umană, și asta deoarece criteriul prin care hotărăști cine anume are dreptate nu este unul logic, ci unul psihologic. Totul se mărginește la viclenie, la disimulare și la derutarea celui care a avut proasta inspirație să ți se pună de-a curmezișul. Așadar, cine nu vrea să fie făcut de rușine în cursul unei polemici directe, nelăsîndu-se prins pe picior greșit și nepierzîndu-și cumpătul în momentele
Ticăloasa fire by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8928_a_10253]
-
ca la Tristan, obiectul dorinței devine chiar mediatorul. Altfel spus, dorința de a poseda obiectul e concurată serios de temerea ca obiectul să nu fie stăpînit de altul. Obiectul seduce mai mult decît dorește subiectul. Dorința se realizează, astfel, prin disimulare și imitație, este deci mediată: ,Este ca și cum am spune că numai un al treilea, amantul în cazul iubirii-pasiune, copilul, în cazul iubirii-agapé, răscumpără banalitatea cuplului, restituindu-l iubirii." În acest caz, sexualitatea se constituie ca ,manipulare a apetențelor într-o
Vă place dragostea? by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11578_a_12903]
-
toți comentatorii au observat aceste caracteristici. în plus, după 1990 au fost subliniate valențele politice ale unui astfel de discurs, mai ales la apariția volumului Atelierele (1980-1984). Astăzi acea forță a sincerității rămîne valabilă tocmai pentru aciditatea ei, pentru lipsa disimulării. Mariana Marin a găsit un ritm al pateticului, al disperării, valabil oricînd - ea nu și-a "datat" textele cu un curaj legitimat cumva de o modă poetică, de o modă a subversiunii. Politicul rămîne în plan secund, pentru atestarea activității
Cealaltă față a poeziei by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15827_a_17152]
-
cu elemente „democratice”, în registre demagogice primenite. Iată o concluzie parabolica a lui Bujor Nedelcovici: „Fabula indiană a Măgarului ascuns sub pielea de tigru mi se pare extrem de actuala pentru unii dintre cărturarii români care continuă politică simulării și a disimulării. Asinul care purta pielea de tigru pentru a paste liniștit în orezăriile vecinilor a fost în cele din urmă demascat. Omul autentic, integral și în permanență devenire nu acceptă nicio disimulare sau mască, el știe că existența înseamnă rezistență și
Uzura adevărului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6547_a_7872]
-
dintre cărturarii români care continuă politică simulării și a disimulării. Asinul care purta pielea de tigru pentru a paste liniștit în orezăriile vecinilor a fost în cele din urmă demascat. Omul autentic, integral și în permanență devenire nu acceptă nicio disimulare sau mască, el știe că existența înseamnă rezistență și căutarea esenței ascunsă în memorie și trecut”. Bujor Nedelcovici, Opere complete 7, Editură Allfa, 2008, 856 p.
Uzura adevărului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6547_a_7872]
-
Partea proastă e că fiecare zi scursă înseamnă o slăbire a PNL-ului și o creștere în Alianță a influenței pediste. Tare mi-e teamă ca atunci când realitatea îi va obliga să recurgă la ceea ce acum, cu multă artă a disimulării, evită, va fi cam târziu: fie va fi dispărut avantajul categoric de astăzi, când pesedeii sunt umbra palidă a vedetelor de ieri, fie efortul se va dovedi inutil, de vreme ce preferințele electoratului se vor fi deplasat spre alți actori. În deocamdată
Țara împăraților goi by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11553_a_12878]
-
Still-life și reprodus pe coperta cărții, pare o lucrare apocrifă a poetului însuși. Inadaptarea alcătuiește materia, adesea de-o finețe fumurie, halucinantă, a scrierii în discuție. Poetul cultivă "dereglările" subtile, simțindu-se o siluetă "multiplu volatilă", atrasă de alteritate, de disimulare, de evanescență: "Durerea e o literă omisă sau neciteț caligrafiată. Creste de munți și nori aduși aproape de prelungirea gîndurilor celor mai intime ori personale; atîta putere în a te descoperi, în a fi altul prin răsturnarea bărcii, prin alunecarea vîslei
Formele inadaptării by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17174_a_18499]
-
ascunde fizionomia umană cunoscută care se ascunde în spatele ei. Tipurile umane sunt de fapt aceleași, cunoscute de mult și ne vorbesc prin aceleași semne descifrabile cu ușurință. Tipologia fizionomica este aceeași dar ea se ascunde în spatele decorului istoric. Încercarea de disimulare prin schimbarea aparentă rămâne, vâna. Iluzia comună a jocului de v-ați ascunselea trece în trecutul fiecăruia în parte. El o contemplă că pe o veche fotografie din tinerețe, cu aceeași nostalgie. Concluzia se impune inevitabil, am rămas același, pe
Despre fizionomie by Nicu Horodniceanu () [Corola-journal/Journalistic/17450_a_18775]
-
tresărire, care i-ar putea demasca. E vreme a în care acumulează, umili și răbdători, energiile, pregătesc manevrele învăluirii care precede erupția.Un cititor avizat bănuie de îndată că mă refer la proza lui N.Breban. Despre această tac-tică de disimulare am discutat pe larg. Am examinat concepția narativă a lui N.Breban. Nu m-am ocupat atunci de primele romane (Francisca și În absența stăpânilor). Încerc să umplu aici un gol în trasarea unei evoluții. În acest scop folosesc notații
O metaforă-cheie by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/7522_a_8847]
-
Stendhal, acțiunea se petrece în 1826, în plină și contradictorie Restaurație, cu o tot mai vie opoziție republicană. Fascinat de Napoleon, Julien Sorel e nevoit să-și ascundă sentimentele ca să-și poată realiza ambițiile. Inteligent, abil și capabil de perfectă disimulare, are orgoliul unui plebeu, care îi disprețuiește însă deopotrivă și pe bogați, și pe săraci. Râvnește la o glorie pentru care e gata de orice sacrificiu. Traduce totul în termeni militari: poartă bătălii, asediază, pune la cale tactici și strategii
Recitindu-l pe Stendhal by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4724_a_6049]
-
au născut din lectura Crailor..., făcând astfel din textul lui Mateiu Caragiale un argument și nimic mai mult. Impresia de ansamblu e că avem de-a face cu o critică ce pornește de la text, dar care, prin diferite mijloace ale disimulării, se ferește să arate astfel. Iată, de pildă, cum începe un subcapitol excelent, Portretul Meduzei, primul din ciclul mai larg intitulat Portrete și galerii de portrete : Există câteva ipostaze ale spaimei care litifică, ale chipului terifiant al Meduzei, chip care
Decadentism la bani mărunți by Răzvan Mihai Năstase () [Corola-journal/Journalistic/9421_a_10746]
-
existențial, care se poate pune e dacă un atare autor vrea să pară insensibil, crud, „rău”, mascîndu-și un fond sentimental, ori înfățișează o sicitate morală de-a adevăratelea, sugerînd doar, spre a-și deruta receptorul, că ar putea fi o disimulare a contrariului acesteia. Dar are oare rost să găsim un răspuns? Aflate mai toate pe muchia negativului, voit inconfortabile, textele se întîmplă să cuprindă și un ușor abur emoțional ca un factor care, deși nu e capabil a înclina balanța
Un nou mal du siècle by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4099_a_5424]
-
forme de o mare varietate, generează fantasme care ascund și concomitent trădează acest nevralgic punct de pornire, nu ne putem da seama cît de conștientizat. Nu confesiunea ca atare constituie materia aventurii d-sale lirice, ci o strategie complexă a disimulării ce alcătuiește contraponderea unei crize de identitate al cărei rezultat este crearea de lumi compensatorii. Poeta artifex, Emil Brumaru se leapădă de eul său cu grație. Propune în locul figurii acestuia miraje cu un acut efect estetic, cuceritoare jonglerii la fiecare
Emil Brumaru la ora actuală by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6594_a_7919]