1,603 matches
-
comparație a concepțiilor de "post-modernitate" (PM) și de "modernitate radicalizată" (MR)132 PM MR 1. Înțelege tranziția actuală în termenii epistemologiei sau ca dizolvând epistemologia în întregul ei. 2. Se concentrează asupra tendințelor centrifuge ale transformărilor sociale actuale și asupra dislocării produse de acestea. 3. Vede sinele ca dizolvat sau dezmembrat de caracterul fragmentat al existenței. 4. Aduce argumente în favoarea caracterului contextual al pretențiilor de adevăr sau le consideră ca fiind "istorice". 5. Teoretizează lipsa de putere pe care indivizii o
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
cu un apocaliptic sens al rupturii, al morții vechiului și al apariției noului"145, fiind legat de schimbări revoluționare, paradigmatice din diverse domenii. În acest sens, s-a dezvoltat o întreagă "retorică a negației", ce valorizează discontinuitatea, ruptura, descentrarea, indeterminarea, dislocarea etc. Compagnon subliniază această ambiguitate a postmodernismului, ce rezultă din înțelegerea sa în termenii rupturii de modernism, și care îi conferă abilitatea de a acoperi mai multe realități: "prefixul postsugerează de altfel refuzul sau imposibilitatea unei referințe pozitive. Iar ruptura
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
o suită de elemente culese din cele mai Îndepărtate surse. Marca de fabricație rămâne neschimbată din motive de prestigiu al calității, dar made in dispare, pentru că piesele se produc Înainte de asamblare În zeci de locuri aparținând rețelei globale. Procesul realocării , dislocării industriei la scară internațională a ridicat noi probleme teoretice și practice. De exemplu, o serie de state nou industrializate s-au transformat În scurt timp În investitori. Pe de altă parte, majoritatea investițiilor străine nu se mai Îndreaptă acum spre
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
distruge structurile politicului, formele democrației istoric construite. Dar dacă acest argument are meritul de a fi coerent și să aibă valoarea unui avertisment, el nu ajută în înțelegerea Europei (Lacroix 2000). Fără îndoială, pacificarea relațiilor dintre state a produs o dislocare a formelor politice clasice prin multiplicarea procedurilor de arbitraj juridic și a negocierilor informale. Dar sub pretextul revitalizării lor, putem întîmpina riscul de a reveni în starea de natură internațională; nu ar însemna oare acest lucru o trădare a unui
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
arăt deja în primul capitol, o filozofie a istoriei, întrucât istoria este cea care conține deopotrivă sem nele căderii, dar și condiția de posibilitate a așteptării mesianice. Critica dreptului (a violenței sale constitutive) se realizează prin deconstrucția formei sale mundane: dislocarea instanțelor totalizante ale istoriei face loc survenirii, ca eveniment, a originii lor divine. Problema este aceea a modului în care o astfel de survenire poate fi gândită. Aici intră în joc cea de-a treia critică a lui Kant, cu
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
îl făcuse să se prăbușească. Nu am reușit să trăiesc noul an zero al Berlinului, care a devenit ipso facto noul an zero al Germaniei. Zidul a fost dislocat înainte chiar ca buldozerele să intervină pentru a-l doborî. Această dislocare însemna nu doar sfîrșitul divizării Germaniei, ci și sfîrșitul divizării Europei. Însă acest lucru devenise posibil și apoi inevitabil în virtutea răsturnării radicale petrecute în URSS: domnia deplină a sistemului totalitar în strategia de expansiune planetară fusese urmată începînd din 1987
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
își accelerează devenirea, făcînd pînă la urmă din însăși această devenire fundamentul, cheia, taina, fragilitatea, virtutea și poate viciul culturii sale. Problematizarea în lanț Asemenea celor cinci continente ale pămîntului la începuturile sale, devenirea culturală europeană modernă are loc prin dislocarea și deriva a ceea ce era strîns unit în gîndirea medievală. Continuînd să comunice și să interacționeze unele asupra altora, Credința, Rațiunea, Natura se vor separa. Natura se separă de Dumnezeu, apoi de Om. Omul se separă de Dumnezeu și de
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
că "orice cuvânt de spirit tinde spre nihilism". Ocurența conceptului în acest fragment nu poate fi nici contextualizată, nici interpretată cu ușurință. Probabil Schlegel se referă la funcția corozivă a cuvântului de spirit (Witz), adică a ironiei: aceasta produce o dislocare de perspectivă și o desprindere față de ceea ce este finit, îi suspendă și distruge pretențiile de a avea valoare în mod absolut, și în acest sens tinde spre acel "nihilism" care, punând sub semnul întrebării și relativizând ceea ce este finit, deschide
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
gândit împreună cu "non-adevărul", ca o componentă esențială a acestuia. În același mod, "esența" (Wesen) era gândită ca înglobând "non- esența" sau "inesența" (Unwesen). Fie spus între paranteze: mai mult sau mai puțin în aceiași ani, Heidegger înclină spre o semnificativă dislocare terminologică tocmai pentru a cuprinde mai bine întreaga mișcare speculativă în duplicitatea sa: întrebarea asupra sensului ființei, după cum se declară în pregătirea problemei din Ființă și timp, este reformulată tacit ca o întrebare asupra adevărului ființei, întrucât acesta din urmă
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
imaginea "ierbii în flăcări și fum" din versul 1577. Un ton patetic emană din întreaga structură a cântului funebru. Tabloului de început îi corespunde tabloul final, cu trupul eroului răpus, înconjurat de femei înlăcrimate. Ritmul versurilor este inegal, și cunoaște dislocări excesive în momentele tensionate (v. 1535, 1542, 1545, 1550, 1559), rolul semnificantului este evident, de exemplu în versurile ("Sa CROUPe SE RECOURbe en REPLis ToRTeux"); studiul figurilor (sinecdoca de la început: v. 1502, 1504, 1505, metonimiile, metaforele "câmpiei de apă" din
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
England, my England!” Volumul Genunchii Tamisei este dispus în cinci capitole (O zi pe Tamisa, Negrese la Londra, Parcul St. games, Garda regală, Ieșirea din Albion ), fiecare dintre acestea punctând anumite sensibilități ale umanului. șochează minusculul, ansamblarea bulversantă a versifiocației, dislocarea frastică, prețiozitatea lexicală care tronează-n fiecare creație lirică. Poetul Gheorghe Vidican pare fascinat de peisajul londonez, reușind tablouri de o picturalitate cu sonorități ancestrale: „e frumos e seara când bat clopotele în Dover... / șoseaua ne alunecă dinspre Londra spre
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
în râu surda de dor calcă prin nori muta din schit cântă smintit cu buze fără de sfârșit <nici un cuțit nu m-a hoțit> ” (Râsu Plânsu) Poetul eoria Zilieru se lasă cucerit de suflul limbajului și tumultului arghezian, preluând, spre exemplu: dislocarea frastică: „redă-mă morții sânge cer / la întuneric fără grai ./ Cu sabia trufiei ieri / nevăzătorii îi strigai...” (6ărutul). Dar Poetul simte nevoia să reînvie și subtilități ale ermetismului de sorginte barbiană (Antonpanescă, Lamento pentru Biba Fâcii) sau implantând, exuberant, reflexe
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
Schimbările la nivel economic și polarizarea au condus la probleme sociale și individuale tot mai mari. Numărul mare al emigranților economici și al refugiaților politici are consecințe dure asupra țărilor de origine și de sosire. Migrația este acum asociată cu dislocări tot mai severe ale familiei, cu segregarea socială și cu fracturi în structura socială, în special în aglomerațiile urbane. Studiile asupra comunităților de imigranți din Germania și Italia numite de sociologi comunități transnaționale arată faptul că acestea își păstrează identitățile
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
globale este evidentă. Ne putem aștepta desigur ca, odată cu creșterea competiției economice și cu intensificarea eforturilor pentru supremația regională să fie generată tot mai multă bogăție, dar asta va adânci de asemenea polarizarea economică și socială, acționând totodată în sensul dislocării familiei. Accesul la tehnologia informațională asigură o mai mare responsabilitate și transparență a guvernării dar face să crească presiunile asupra instituțiilor locale și cei excluși deja de la acest proces au și mai puține șanse de participare. În același timp, nesiguranța
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
situații socio-culturale, dar și de șocuri culturale cu care se confruntă în special acele grupuri obligate să se adapteze la o nouă situație culturală (țările colonizate, grupurile ce se definesc minoritare involuntar). Aceste teorii deschid câmpul cercetărilor fenomenelor discontinuității și dislocării culturale ale comunității. Punctul de plecare al unei astfel de teorii numită teoria rezistenței școlare (Karl Alexander, Doris Entwisle, apud. Booth, A., Dunn, J.E., 199668-69) îl constituie cazul copiilor aparținând comunității negre din SUA. Teoria susține existența unui conflict
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
în raport cu cele prezente în grupurile de copii. O teorie complementară celei etnoecologice, în sensul că se apleacă asupra comunităților de emigranți, a fost explicit formulată de psihologul J.S.Greenberg (1989, apud. Zani, B., Palmonari, A., 2003) și cunoscută ca teoria dislocării socio-culturale. Conform acesteia, emigrantul, indiferent de motive, este afectat de tranziția socio-culturală realizată prin adaptări și readaptări succesive, care au drept consecințe numeroase conflicte culturale și apariția personalității marginale. Greenberg a diferențiat trei tipuri de angoase ale omului marginal și
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
MR) care îi aparține lui Giddens (v. Tabelul 1): Obiecții aduse postmodernității PM MR 1. Înțelege tranziția actuală în termenii epistemologiei sau ca dizolvând epistemologia în întregul ei. 2. Se concentrează asupra tendințelor centrifuge ale transformărilor sociale actuale și asupra dislocării produse de acestea. 3. Vede sinele ca dizolvat sau dezmembrat de caracterul fragmentat al experienței. 4. Aduce argumente în favoarea caracterului contextual al pretențiilor de adevăr sau le consideră ca fiind "istorice". 5. Teoretizează lipsa de putere pe care indivizii o
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
mai sunt prezente. Mai exact, societatea bazată pe experți este totodată o societate de risc: oricând ceva ar putea să nu funcționeze. Drept urmare, se creează un sentiment de incertitudine și de instabilitate. Iar această stare de lucruri poate fi asociată dislocării: "O caracteristică a dislocării este inserția noastră într-un decor cultural și informațional globalizat, ceea ce înseamnă că familiaritatea este mult mai puțin asociată cu locul decât până acum" (id., p. 132). Concluzia autorului este că incertitudidea nu poate fi manageriată
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
exact, societatea bazată pe experți este totodată o societate de risc: oricând ceva ar putea să nu funcționeze. Drept urmare, se creează un sentiment de incertitudine și de instabilitate. Iar această stare de lucruri poate fi asociată dislocării: "O caracteristică a dislocării este inserția noastră într-un decor cultural și informațional globalizat, ceea ce înseamnă că familiaritatea este mult mai puțin asociată cu locul decât până acum" (id., p. 132). Concluzia autorului este că incertitudidea nu poate fi manageriată decât prin "reîncapsularea" (engl.
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
a (pan-)Americii (a se citi a puterii pan-militare și a politicii externe a SUA6) este abordată prin măsuri punitive radicale. Morfogeneza hărții spiritual-cognitive a noii Europe extinse (Alleeuropa 7) Harta mentală a Europei presupune, din perspectivă istorică, atât dislocări cât și relocări ale spațiilor geopolitice de interferență. Prin intermediul paradigmei morfogenetice, putem desluși diverse înțelesuri ale fenomenelor paradigmatice contemporane, care ne influențează direct sau indirect viața cotidiană, dar și viitorul. Ne putem întreba, spre exemplu, în ce măsură paradigma paneuropeană se suprapune
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
o însoțește. Și aceste nuanțe sînt prea complexe pentru a fi prezentate în simultanietate scenică. O întreagă dramă se inserează între fabulă și povestire. Căci lupa nu îmbunătățește viziunea de aproape, ci o modifică. Obiectul văzut este diferit, și această dislocare continuă pînă cînd percepția este redusă de tot. Totuși, lentila permite să se vadă prea mult. Dar această operațiune a funcționat prin divizarea perspectivei în elemente multiple. Toate aceste elemente sînt atît de detaliate, încît prezentarea lor ocupă mai mult
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
sabotări ale regulamentelor sanitare se petreceau ca urmare a complicității stabilite între șefii militari și medicii militari. La 11 august, Cantacuzino consemnează: "Comandanții unităților încep să ascundă cazurile de holeră care se produc printre trupe pentru a nu se întîrzia dislocarea, găsind pentru aceasta adeseori și spijinul medicilor militari. Așa se face că un regiment din Corpul V a scos din rândurile sale șase holerici, înainte de a se îmbarca pentru Galați, fără să-i declare, fără să se ocupe de ei
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
nu sunt, rebeli. În definitiv, un artist este un precursor sau un întârziat, în afara rândurilor. Nu și-a găsit locul, liniștea, împăcarea. Nu s-a înțeles cu meseria, familia, legile, a ales un alt mod al zădărniciei. Sub aparența unei dislocări, a unei dezrădăcinări și inadecvări pornește arta. Hrănită, însă - fac un fel de lecție de estetică -, crescând dintr-o obsesie. O forță, o înrădăcinare. Această slăbiciune, reală, dacă ne gândim, când se neagă pe sine, poate deveni sursa unei forțe
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
determina proprietățile mecanice și fizice ale acestui tip de matrice trebuiesc luați în considerare doi factori. În primul rând, defectele apar cel mai adesea la legăturile dintre particule și au o propagare maximă echivalentă cu diametrul unei particule, procesele de dislocare fiind blocate de legăturile între particule. De asemenea, există un raport direct intrinsec între mărimea particulelor materiei prime și mărimea defectelor posibile în interiorul particulelor, astfel încât, cu cât particula este mai mică, cu atât descrește posibilitatea apariției sau propagării unui defect
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
Explozie poantilistă a informației. Montaj cut sau în mozaic? Dezarticularea logică a faptelor. Cultura detaliului, a frânturii, a fragmentării, fărâmițarea vechilor dialectici ale totalității, substituirea peste tot a globalului cu fractalul, rezumată uneori prin "declinul marilor povestiri", nu puțin datorează dislocării optice a obiectelor, ca și a operelor de artă, prin aparatele de luat vederi, montajul cinematografic, zoom-ul televizual, clicul informatic etc. Fiecare dintre aceste proceduri duce la o conduită, iar ansamblul acestor conduite creează un anumit tip de Cetate
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]