1,706 matches
-
atunci când își rostește admirația, și când își dezvăluie rezervele, ba chiar propriile limite de înțelegere. Scrie despre poezie, dar mai ales despre roman, dezvoltând, uneori, idei pertinente asupra evoluției genului (Romanul urban românesc, Romanul psihologic românesc ș.a.). Invocând nu o dată disocierile lui Benedetto Croce privitoare la vârstele literaturii, ține să remarce că lirismul - „o caracteristică permanentă și strivitor dominantă” la români - ar putea fi o cauză în întârzierea genului romanesc la noi. Pentru B., creația e „un proces de asociere, de
BADAUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285532_a_286861]
-
poetic”). Cu timpul, renunță la critică și se îndreaptă către explorarea unor zone mai puțin studiate sau chiar necunoscute din istoria literaturii române, vădindu-și formația pozitivistă și înclinațiile filologice. S-a încercat și în investigații mai pretențioase, care presupuneau disocieri subtile; astfel, Horațiu în literatura română (1939) cercetează influențele „de suprafață” și cele „de adâncime” ale scriitorului latin asupra lui D. Bolintineanu, A. I. Odobescu și V. Alecsandri. Portretele pe care le-a făcut unor autori români mai vechi (Dimitrie Cantemir
BAICULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285545_a_286874]
-
S. Vangheli); R. Gamzatov, Daghestanul meu, I-II, Chișinău, 1972-1976; I. Kohanovski, Versuri, Chișinău, 1972; S. Mihalkov, Nenea Stiopa, Chișinău, 1974 (în colaborare cu Grigore Vieru); S. Brant, Corabia nebunilor, Chișinău, 1979; Villon, Poezii, Chișinău, 1982. Repere bibliografice: Mihai Cimpoi, Disocieri, Chișinău, 1969, 203-208; A. Hropotinschi, Revelația slovei artistice, Chișinău, 1979, 118-125; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 203; I. Ciocanu, Reîntâlnirea cu Petru Cărare, LA, 1998, 3, 4; A. Moraru, [Petru Cărare], în Literatura română postbelică. Integrări, valorificări, reconsiderări, Chișinău, 1998, 96-108
CARARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286101_a_287430]
-
sistemului nervos este mai importantă decât leziunea arhitecturală, concepția autoarei se bazează pe următoarele considerente: mușchii afectați de boală sunt dureroși, hipersensibili și în spasm; mușchii flasci, ce par paralizați, sunt deseori normali. Lipsa posibilității lor de contracție se datorează disocierii controlului pe care sistemul nervos îl exercită asupra funcției; contracția voluntară a mușchilor absenți funcțional poate reveni numai după cedarea spasmului antagoniștilor, când, încet-încet, se restabilește continuitatea fiziologică a conducerii nervoase înapoi către mușchi; paralizia datorată morții celulei nervoase din
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
sistemului nervos este mai importantă decât leziunea arhitecturală, concepția autoarei se bazează pe următoarele considerente: mușchii afectați de boală sunt dureroși, hipersensibili și în spasm; mușchii flasci, care par paralizați, sunt deseori normali. Lipsa posibilității lor de contracție este datorată disocierii controlului pe care sistemul nervos îl exercită asupra funcției; contracția voluntară a mușchilor absenți funcțional poate reveni numai după cedarea spasmului antagoniștilor, când, încet-încet, se restabilește continuitatea fiziologică a conducerii nervoase înapoi către mușchi; paralizia datorată morții celulei nervoase din
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
cred că s-au mai creat vreodată prieteniile de atunci, că oamenii au mai fost vreodată aproape și atât de încrezători unul în altul. Nu fac din asta un ideal social. Constat. În fața unui spațiu public periculos au răspuns cu disocierea public/privat. Ei erau cei din spațiul lor privat, nu cei din spațiul public. Știi vreo altă modalitate de a mai vrea să trăiești, să te mai suporți după ce ai venit de la o defilare, decât să spui că de fapt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
de cel care te umilea în fiecare zi. Și în al treilea rând, râdeai, dragă Mihaela, dar râdeai în grup, cu prietenii tăi, trăiai o clipă de bucurie împărtășită. Ce-i imoral în asta? Așa că bancurile erau antidepresivele noastre cotidiene, disocierea public-privat - anxioliticele, iar prietenii - grupurile de sprijin (support groups), comunitățile unde simțeam comuniunea. Asta era psihoterapia pe care ne-o făceam zi de zi, ceas de ceas, în proporție de masă. Tehnicile astea de apărare se învățau și se transmiteau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
formule și expresii din arsenalul ideologic al fostului partid comunist (bolșevic) al fostei Republici Socialiste Sovietice Autonome Moldovenești, de până în 1941! Conducerea României a reacționat prompt, respingând ca nefondate și răuvoitoare toate aceste acuzații absurde și solicitând de la conducerea Republicii Moldova disocierea de declarațiile ministrului Morei și scuze oficiale față de România. De la Chișinău, în loc de scuze, s-au auzit aceleași afirmații stupide cu privire la România din partea, în primul rând, a Președintelui Vladimir Voronin, care nu numai că a întărit declarațiile lui Morei de la Strasbourg
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
trebuie să te grăbești a le judeca înainte de a fi găsit rațiuni bine fondate și clare.” Aceasta era, de altfel, și poziția lui Horațiu, autorul faimoasei Ars poetica. O altă intervenție plină de urmări în ceea ce privește problema în discuție o reprezintă disocierea operată de Sfântul Augustin între folosință și desfătare. La aceasta se referă capitolele 33-35 din Cartea a X-a a Confesiunilor. Catalogul de exemple în legătură cu “plăcerea privirii” face deosebirea între folosirea simțurilor pentru pura plăcere (voluptas) și pentru satisfacerea curiozității
Interferenţe ale urâtului cu alte categorii estetice. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_942]
-
de fiori. Satana și demonii săi reprezintă una dintre figurile cele mai importante ale Evului Mediu: încarnarea răului, ispititor al celor drepți, călău al celor osândiți, diavolul este omniprezent în viața medievalului. El desemnează ansamblul cauzalităților malefice. Satana provine din disocierea figurii ambivalente a lui Iahve, dumnezeul Vechiului Testament, dumnezeu al mâniei și răzbunării, dar și al bunătății. În imaginarul creștin, diavolul își subliniază monstruozitatea și animalitatea. Rădăcina angoasei diavolului se află în faptul că este perceput ca o entitate intangibilă
Interferenţe ale urâtului cu alte categorii estetice. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_942]
-
va fi cel ce va ști că poate orice, prin scoaterea limitelor din el. - Vreau și eu să fiu Demiurg. - Orice ființă a Terrei este creată din lumină condensată și starea impură, defectă a corpusculilor grosieri. Adevărul cu Iubirea determină disocierea stării impure de lumina stelară. Fără acești catalizatori, ființa materială n-ar evolua. Cu cât Adevărul este mai întrebuințat, cu atât omul se demiurgizează, se descătușează de pământ. Lumina este aceea care creează. Și lada se închise. Omul rămase nedumerit
MINUNEA. In: Cartea binelui : poezie şi proză : antologie by Sanda Sfichi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/544_a_725]
-
trupul în pământ, să asigure continuitatea anotimpurilor. El încearcă rapid să-și afișeze dezaprobarea pe chip, dar sfârșește într-un rictus lamentabil, ca victima unei mușcături de șarpe cuprinsă de un spasm. Dând din mână încearcă disperat să-și manifeste disocierea de ceea ce s-a întâmplat, s-o facă să înțeleagă că-i e la fel de oripilat de toți cei impliați și de incidentul cu bicicletele. Cu o strângere de inimă, își dă seama că trebuie să pară afectat și-și face
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
auzisem pe Anat repetând, este problema lui, nu a ta, îl privește doar pe el, nu și pe tine, și eu spuneam, dar, dacă suntem împreună, orice problemă a lui este automat și a mea, nu este posibilă o asemenea disociere, însă ea se încăpățâna, undeva adânc înăuntru, este posibilă. Am avut impresia că bolborosește ceva, copilul, m-am aplecat peste capul lui auriu și chel, ce ai spus? Și el se întoarce, nu sunt băiat, sunt fată, însă îmi suna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
timp, să proiectezi un dublu al tău În orice punct al spațiului; bilocație, ca yoghinii, ar trebui să apari simultan În mai multe forme distincte. După aceea, se cere să treci la cunoașterea suprasensibilă a esențelor vegetale. În fine, Încerci disocierea, e vorba de a implica alcătuirea telurică a trupului, de a te dizolva Într-un loc și a reapărea Într-un altul, integral - zic - și nu numai În dublul singur. Ultimul stadiu, prelungirea vieții fizice...” „Nu nemurirea...” „Nu dintr-o dată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
nivel crescut de traumatizare secundară, participanții cu cea mai mare vechime în terapia traumei raportau distorsiuni cognitive reduse în aria intimității personale. Chrestman (1999) a constatat, de asemenea, că experiența profesională crescută este asociată cu un nivel scăzut de evitare, disociere, anxietate și simptome traumatice legate de agresiunile sexuale. Există însă și studii care au obținut rezultate contradictorii. Astfel, Baird și Jenkins (2003) susțin că lipsa de experiență profesională devine un factor de risc semnificativ doar pentru terapeuții care au trăit
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
psihoterapeuți în activități clinice, prin raport la alte activități, era asociat cu un nivel crescut al tendinței de evitare. În plus, numărul mare de victime traumatizate între clienții ce se prezintă pentru psihoterapie este asociat cu un nivel ridicat de disociere, anxietate, abuz sexual, simptome traumatice și intruziune. Specialiștii cu un nivel mai ridicat de clienți traumatizați au raportat, de asemenea, consemne de reducere a timpului petrecut de proprii copii în activități în afara casei, reducerea comportamentelor așa-zis riscante, o stare
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
Chestii de care noi doi nici n-avem habar că sunt acolo. Iubitul falsei tale surori se ține după tine, deghizat - Freud ar putea fi mai util decât RMN-ul. Fenomenul trebuia să fie, fără îndoială, mai mult decât o disociere între căile de recunoaștere ventrală și dorsală. Dar ce se mai înțelegea acum prin psihologic, în afară de un proces care nu avea încă un substrat neurobiologic cunoscut? Weber nu făcu nici o speculație despre noua convingere a lui Mark. Acum, datoria lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
răspuns condiționat. Așa că spuse, precaut: - Există posibilitatea ca, la bază, universul să fie o închipuire, nu o realitate; și că, dacă, printr-un procedeu sau altul această închipuire este pusă în mișcare să apare neantul. Într-un asemenea moment de disociere distanța nu mai are nici o valoare. Nu părea indicat să dezvăluie că acesta era sistemul de coordonare în care - se credea - super-creierul lui Gilbert Gosseyn opera transferul de similitudine dodecimală. Deși Gosseyn fusese cât se poate de precaut ochii săi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85127_a_85914]
-
și că energia venea de la băiat. Totul se desfășurase prea rapid pentru a putea fi analizat Și reacția sa, fiind preconcepută, se declanșă cu o viteză prea mare pentru a fi înregistrată vizual, auditiv sau analitic. În acel moment de disociere, super-creierul său transferă corpul băiatului împărat în cușeta capsulei în care se aflase mai devreme propriul său corp. Aceea era una din zonele din navă pe care le "fotografiase" în scopul unei evadări prin similarizare. Și alese locul acela pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85127_a_85914]
-
moment al transmiterii comenzii neuromusculare, ci crește rapid atingând maximul după circa 2 secunde, când se consideră că are loc apogeul proceselor intracelulare de degradare a ATP-ului (Gagea, 1994). Așadar, rezervele de ATP și CP precum și capacitatea lor de disociere rapidă sunt factori limitativi în efortul anaerob alactacid. Enzimele specifice metabolismului alactacid Enzimele sunt compuși de natură proteică, cu rol de catalizatori în reacțiile chimice ce au loc în organismul viu. În procesul anaerob alactacid, enzimele corespunzătoare fac posibilă scindarea
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
fii european, să investești în cluburi de fotbal, să-ți cânte Gheorghe Turda prin tribunal și să strige indignat la instanță actorul Florin Călinescu. Când s-a integrat președintele Traian Băsescu în Europa? Mărturisesc că nu-mi este prea limpede disocierea semantică pe care președintele țării o practică între intrare și integrare europeană. Integrarea noastră în democrațiile vestice a început demult, eu unul îndrăznesc să cred că a pornit imediat după revoluție și a avut hopuri pe parcurs provocate ba de
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
cronicarul Viitorului (coincidență onomastică... futuristă!) publică un articol despre „campionul versului liber, de o sinceritate împinsă pînă la brutalitate, senzual, cu o imaginațiune debordantă”. Atmosfera de emulație simbolistă din redacția ziarului, dezbaterile la care luau parte scriitorii și artiștii simpatizanți, disocierile între decadentism și simbolism, contactul cu colecțiile revistelor franceze postsimboliste Akademos și La Plume, cu literatura unor autori „revoluționari” precum Whitman și Gorki (expresiv evocate în memoriile Claudiei Millian-Minulescu) mărturisesc despre un intens „spirit de frondă la adresa vechii literaturi”. Elogiul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
mijloacelor de mecanizare, tipizare, viteză, ubicuitate”, militînd pentru regăsirea identității „esențiale” a tuturor artelor: „eri încă în teatru se făcea literatură, în cinematograf teatru, în sculptură pictură, în arhitectură aquarelă, în literatură teatru” („Filmul“). Reducînd filmul la „esența” lui abstractă, disocierile trimit la ideea cinematografiei ca „artă fără subiect” prin însăși natura ei: „teatrul și cinematograful nu mai au nimic comun. În teatru - actorul, în cinematograf - mișcarea este dominantă. Cinematograful este drama mișcării. În tabloul fotogenic, actorul, decorul, înscenările lilipute, suprapunerea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
gourmontiană - comună și lui N. Davidescu - a fost subliniată, între mulți alții, și de către E. Simion, în prefața volumelor De la T. Maiorescu la G. Călinescu. Antologia criticilor români: „Din simbolism pornește și critica artistă a lui Perpessicius, avînd ca model disocierile lui Rémy de Gourmont din Les livres de masques (sic!). Esteticește, ea este deschisă către toate fenomenele, privind fără discriminare un poem suprarealist și o operă romantică tîrzie” (op. cit., 2 vol. Editura Eminescu, București, 1971, p. 28). Seria de comentarii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
nou, contrastivă - între „abstractizarea” romantică (subiectivă, „laminată” expresiv și profund personală: „stilul eminescian e unic”, „imposibil de imitat”) și cea modernisto-avangardistă (imagistă, impersonalizată, nonfigurativă, mult mai pîndită de „spiritul de școală”, de tirania „formulei”) îi prilejuiește lui Perpessicius cîteva relevante disocieri teoretice între poezia tradițională și cea (ultra)modernă. Treptat, adeziunea criticului la poezia lui Voronca se transformă în critică de susținere. Comentariul despre Zodiac (v. Mențiuni critice IV, ed. cit. pp. 85-89) este o adevărată „apărare și ilustrare” a poeziei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]