1,307 matches
-
subiective, în sensul dependenței lor de trebuințele noastre actuale. Un pahar cu apă rece vara când e cald și ne este sete ne face plăcere. Aceeași apă iarna, pe un ger de -250C, când ne e frig și tremurăm, ne displace, întrucât contrazice cerințele organismului. Nu înseamnă că orice stare afectivă s-ar putea schimba ușor. Dimpotrivă, sentimentele sunt stări stabile, rămânând multă vreme neschimbate. c. O altă caracteristică este totalitatea. Afectele exprimă un raport cu toate tendințele prezente într-un
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
acest potențial este frumos pentru că, deși el nu poate fi văzut, este simțit, intuit. * „Ațipind reflexele, trezești reflexiile.” (Emil Cioran) De parcă acest drum se Înscrie În mod inevitabil În psihologia vîrstelor: la tinerețe ești mai pasional, apoi din ce În ce mai reflexiv. * Îmi displac gîndurile ce nu pot fi spuse cu glas tare.” (Michel Montaigne) De obicei, aceste gînduri ascund discreția unui menajament față de cineva, Însă la fel de bine și urzelile unui interes viclean sau meschin. * „Oricine are geniu cînd doarme; nu-i nici o diferență
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
-i place nici autorul lui Fedon: prea alambicat, neorientat direct spre fapte, încâlcit în logica dialogurilor sale, dens până la exces și în opinia sa, desfășurându-se într-un ritm mult prea lent. înlănțuirile dialectice, retorica amăgitoare, vorbăria inutilă, construcțiile îi displac și din cauza efectelor exercitate de-a lungul Istoriei. Montaigne distinge net filiația care duce de la Platon la ura față de sine și de trup a creștinilor. Și nu-i deloc un adept al idealului ascetic. Eseurile nu contenesc cu critica la adresa
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
deloc... Eseurile îi rezervă un loc cvasinul. Desigur, cunoaște Etica nicomahică dar n-o utilizează de fel. Deși asupra prieteniei sau a moderației, a justei măsuri, ar fi găsit ceva pentru propria-i miere, dar totuși, nu... Umbra Stagiritului îi displace, el văzând în Aristotel - pe drept cuvânt - autoritatea scolasticii, acesta fiind motivul real pentru care nu-l îndrăgește... 14. Diogene et Cie. Preferința lui pentru un Socrate disociat de caricatura sa platoniciană îl face să îndrăgească figurile lui Diogene și
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
dată la care Montaigne își prezintă cartea, el vizitează Roma, patria sa mentală, și partea mentală a copilăriei sale. Oficialii cenzurii au citit. Nu prea bine, dacă e să judecăm după incapacitatea lor de a surprinde tot ceea ce putea să displacă realmente Bisericii. I se cere să întrebuințeze ceva mai puțin cuvântul Soartă. în locul acesteia, Dumnezeu ar fi mai potrivit, i se spune. Și apoi pomenește cam des niște autori eretici: Buchanan, Thăodore de Bèse, de exemplu. în sfârșit, îi face
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
cotidiene: nașteri, decese în familie, vizite ale regelui, alegerea ca primar al orașului Bourdeau îsic), fapte istorice. Aceasta e cartea din care paginile referitoare la noaptea Sfântului Bartolomeu au fost rupte. De către cine? Pentru care anume motive? Cui i-au displăcut? Unor catolici sau unor protestanți din familie? Ori poate și unii și alții, mult după moartea filosofului... Jurnalul de călătorie este bine editat, prefațat și excelent comentat de către Fausta Gravin la editura Folio. Despre persoana aflată în slujba filosofului și
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
virtuți, propagator al unor idei novatoare, revoluționând filosofia, gândirea, coborând pe pământ și pentru toți o practică oficială altădată confiscată de elite, sintetizând curentele subversive și alternative - atomismul abderitan, hedonismul cirenaic, asceza cinică, antiplatonismul militant -, Epicur nu putea decât să displacă. încă din timpul vieții, el a avut de înfruntat o proastă reputație teribilă: Timon este primul care-l asociază cu un porc. Imaginea va dăinui, popularizată prin cea de-a patra Epistolă a lui Horațiu, cea cu purcelul epicurian. în
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
constant; - mă deranjează însă la Balotă sau la alții o sinuozitate de natura pârâului care ocolește obstacolele. Afară de asta, când e vorba de Camus, am poate o oarecare intoleranță. Admit să nu placă; admit ca Albert Camus să irite, să displacă, să fie eventual contestat de pe anumite poziții; nu admit să fie disprețuit. Și mai e ceva ce-mi pare greu de admis. Un alt prieten care se declară critic marxist, și în buna lui conștiință este (în intenție cel puțin
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
Acolo n-am văzut această vioiciune, această superstiție a imaginii, a unor titluri clacsonate. De ce să nu mărturisesc, deși am publicat mai recent în România literară și poate dacă prietenii mei din redacție vor dori-o, voi mai colabora, îmi displace foarte tare aspectul ziaristic pe care l-a luat de la o vreme, cu atâtea cronichete, cu atâta euforie informațională, cu atâtea fotografioare, atâtea minianchete, minirăspunsuri, minișantiere, miniștiri culturale, minimapamondice. Câte pagini se pierd astfel în zadar! Sainte-Beuve a scris toată
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
Refuzul laudelor este plăcerea de a fi lăudat de două ori. (Proverbul Își are originea În cugetările moraliștilor francezi, care nu o dată au sesizat faptul că unii oameni lasă, În mod deliberat, impresia că laudele Îi incomodează sau că le displac, pentru a atrage astfel atenția asupra modestiei lor și a-i face, În felul acesta, pe cei din jur să se simtă obligați să le acorde laudele cuvenite.) Arta de a păstra nu e mai puțin grea ca aceea de
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
literară românească, adoptă o poziție cumpănită și nu agreează spiritul agresiv, încercările de răsturnare a valorilor și de atac la persoană pe baza unor argumente periferice a biografiilor lui G. Călinescu, Tudor Arghezi, Mihail Sadoveanu, Marin Preda ș.a. Ceea ce îi displace cel mai mult este angajarea în asemenea acțiuni a „delatorilor”, „barzii serbărilor comuniste” sau „agenții de influență”. Cum era și firesc, e prezentă și o secvență consacrată literaturii exilului românesc, văzută ca fiind nu concurențială, ci complementară literaturii din țară
MANOLESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287991_a_289320]
-
le plac) disconfortul și pericolul pe care acesta le presupune, iar cei administrați s) nu-i agreeze pe manageri, și nici rezultatele pe care ei le produc. Nimic legat de această nu este neobișnuit. Managerii și realiz)rile lor adesea displac publicului, un enunț care se menține valabil, în egal) m)sur), pentru directorii de corporație, pentru șefii de sindicat, pentru funcționarii publici sau pentru marile puteri. Ț)rile imperialiste de stil vechi nu erau entuziast apreciate de majoritatea supușilor lor
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
ascunsă, a urbei, cu mizeria morală și materială specifice. „Nicăieri - nota el - nu se poate vedea luxul și sărăcia, frumosul și urâtul, mândria și umilința adunate laolaltă într-un atât de izbitor contrast“20. Moralitatea și cosmopolitismul protipendadei bucureștene îi displac, lăsând verdictul în seama cititorului: „mulți boieri au o evidentă înfățișare grecească. Fanariotismul educației i-a făcut vanitoși, suspicioși, guralivi, îndrăzneți în reușită, dar slabi în fața adversității. Remarcabilă le este precocitatea, fiind bărbați la 14 și politicieni la 20 de
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
exact, ceea ce Îmi reproșezi tu, Horea, este lipsa de originalitate. Or, eu văd puțin diferit aspirația aceasta către originalitate cu orice preț, o aspirație profund modernă și - mi se pare mie - nerealistă În epoca aceasta În care, oricât mi-ar displăcea lucrul acesta, numai creduli nu putem fi. Totuși, aș marca o diferență față de Toma Pavel și de ceilalți autori pe care Îi evoci, diferență care clarifică, Într-un fel, crezul lui „ca și cum” În cunoaștere: soluția lor lasă subiectul În invizibilitate
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
autorul lui Ion, sub sentința „ochi mort și minte somnolentă”; mai târziu poetul își va recunoaște eroarea. Cezar Petrescu i-a reproșat vocabularul bolovănos, ignorând adecvarea acestuia la viziunea întunecată a romanelor. Optica aplicată consecvent și fidel realității avea să displacă postum unui critic precum I. Negoițescu, atras, în schimb, de Dinu Nicodin, bunăoară. Firește că unora R. le poate părea plat și cenușiu. Cercetat din unghiul criticii profunzimilor, universul său relevă însă o structură ascunsă, foarte unitară și plină de
REBREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]
-
pentru o toană, o speranță sau o intuiție. Acesta este motivul pentru care americanii sunt atât de inventivi, inovatori și cu spirit antreprenorial. Acolo unde alții văd dificultăți și obstacole, americanii văd oportunități. Una dintre trăsăturile de caracter care le displace cel mai mult americanilor este atitudinea defetistă ca ceva nu poate fi făcut sau că nu merită Încercat datorită fricii de eșec și efectelor dăunătoare neintenționate. „Nu știi până nu Încerci” este un refren care reverberează prin Întreaga istorie americană
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
negru”, dar pierdem astfel toate nuanțele de gri (graduarea informațiilor); astfel, orice persoană are și părți rele, și părți bune (chiar dacă în proporții variabile); - ostilitatea autistă - se referă la tendința oamenilor de a înceta să interacționeze cu persoane care le displac. Un exemplu este cel referitor la doi frați care conduc același magazin; unul îl acuză pe celălalt că a furat bani din casă, celălalt neagă că ar fi făcut acest lucru și astfel primul încetează să mai discute cu el
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
practică putem vorbi despre mai multe procedee de flatare: - flatarea sau complimentarea, reprezentând o clasă de tactici care exagerează calitățile de admirat ale celeilalte părți, în timp ce îi diminuează slăbiciunile; se pornește de la ideea că este greu ca oamenilor să le displacă aceia care spun lucruri drăguțe despre ei. Astfel, cineva își va gratula șeful spunându-i: „Ce bine vă vine sacoul acesta!”. Dacă, cum se întâmplă de multe ori, șeful va remarca: „Dar l-am purtat toată săptămâna!”, lingușitorul va replica
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
evident al Prințului. Dorește să mulțumească, fiind o persoană influentă în grup, dar nu ofensează pe nimeni simulând câștigurile pentru cei cu o poziție mai înaltă. Pentru grup este util, adaptându-se repede nevoilor și așteptărilor. Oamenii pot să-l displacă, dar apreciază modul său de lucru și rezultatele obținute; 5) „Subminatorul” este interesat să dețină controlul și să influențeze rezultatele grupului, fiind un membru mai în vârstă al acestuia, conservator, cu multă informație și experiență acumulate. Se aliază cu Curteanul
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
în cadrul altei metode (Cerghit, 1997, p. 12). Să observăm pentru început care sunt consecințele coeziunii grupului. Astfel, citându-l pe Shaw, ne amintim că „membrii dintr-un grup înalt coeziv se implică mai energic în activitățile de grup, lor le displace să lipsească de la întrunirile sale și sunt fericiți când grupul reușește și triști când grupul ca atare înregistrează un eșec (...), pe când membrii unui grup cu o coeziune redusă se preocupă mult mai puțin de toate acestea” (apud Steers, 1988, p.
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
reguli sunt respectate, pericolul gândirii de grup tinde să fie îndepărtat. Rezumat 1. Construcția grupului în direcția echipei (team building) presupune dezvoltarea coeziunii în interiorul grupului. Membrii dintr-un grup înalt coeziv se implică mai energic în activitățile de grup, le displace să lipsească de la întrunirile acestuia, sunt fericiți când grupul reușește și triști când grupul ca atare înregistrează un eșec, pe când membrii unui grup cu o coeziune redusă se preocupă mult mai puțin de toate acestea. La baza coeziunii stau: baza
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
răspunsului la întrebările celorlalți; - tendința de a‑i considera pe cei din jur ca fiind simple obiecte; - preocuparea în special pentru membrele superioare și preferința de a se deplasa mai mult pe vârfuri; - reacții violente la anumite sunete care le displac; - refuzul de a atinge anumite texturi; - refuzul de a fi atinși; - comportament extrem de leneș sau extrem de nervos; - neplăcere manifestată violent la anumite alimente; - comportament agresiv cu cei din jur; - dezinteres pentru orice tip de jucărie; - dorința de a imita modele
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
diverse ale poeziei române din secolul al XX-lea, de la St. O. Iosif la Ion Barbu, de la Mateiu I. Caragiale la Radu Stanca, bătând cu specială insistență pe clape călinesciene, nu fără a recurge la jonglerii care lui Călinescu îi displăceau (rime funambulești, de exemplu), poetul pastișează cu grație, picurând în surâsul ironic duioșie, alături de admirație. Bunica Beps e un fel de Ghenca, și într-o piesă (Înspre noapte) e portretizată paralel cu aceasta, transcriindu-se, în acest scop, versuri din
PURCARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289066_a_290395]
-
În privința repertoriului, e de părere că ar trebui să cuprindă scrieri de valoare (indiferent dacă sunt indigene sau traduceri), chiar peste putința de apreciere a publicului, la un moment dat. Respinge farsa, feeria, opereta și acceptă cu multe rezerve (îi displace, de pildă, Victorien Sardou) melodrama. Zăbovind mai puțin asupra creațiilor actoricești, criticul nu-și ascunde admirația pentru marii interpreți, dintre care lui Ștefan Iulian, Grigore Manolescu, C. I. Nottara le consacră pătrunzătoare portrete (Profile din teatru). În publicistica vremii, o
RACOVIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289083_a_290412]
-
prilej, altcineva ne-a istorisit că a prezentat același poem la trei reviste și că, de fiecare dată, câte un redactor respectiv Îi cerea să facă alte modificări. Asta n-ar fi nimic. Dar ceea ce-i plăcea unui critic, Îi displăcea celuilalt și invers. Ce dovedește oare aceasta, decât lipsa unei principalități ferme În aprecierea unui produs literar? (Ă). (Ă). Dar o atenție deosebită trebuie acordată În primul rând criticii orale care se exercită În cenaclurile literare, fiindcă aceste cenacluri sunt
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]