1,549 matches
-
Zurito omul lui Retana. — E bun, răspunse Zurito. — Fii atent la ce-o să facă acum. Priviră cu toții. Fuentes stătea cu spatele la barrera. Doi tipi din cuadrilla stăteau În spatele lui, cu capele pregătite, gata să sară gardul În arenă pentru a-i distrage atenția taurului. Respirând tot mai greu, cu limba scoasă, taurul Îl privea pe țigan. Credea că acum nu-i mai scapă. Îl prinsese cu spatele la zid. Doar un atac pe distanță mică. Îl pândi În continuare. Țiganul se lăsă pe spate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
pentru vizitarea cărora se încasează bani. Cu muzeele, atenția oamenilor este deviată din prezent, în trecut. Oamenii ar trebui să se ocupe de prezent: de gospodărirea resurselor naturale, de conservarea mediului de viață, de organizarea propriei vieți. Oamenilor li se distrage atenția de la lucrurile esențiale: organizarea vieții personale, gospodărirea resurselor, conservarea mediului de viață. Ceea ce contează pentru urmași este ce au creat înaintașii lor. Creația lor trebuie conservată. Urmașii trebuie să aibă ceva de învățat din creația unui om, considerat de
APOCALIPSA ESTE ÎN DERULARE. In: Apocalipsa este în derulare by Narih Ivone () [Corola-publishinghouse/Imaginative/317_a_605]
-
de ansamblu asupra ecosistemului, cu vădită și viscerală plăcere; Mark Moffett nu are nici o legătură cu personajul din carte care are același nume. Ellen Moore a organizat tonele de informații adunate și a ținut departe orice m-ar fi putut distrage. Behavioristul Ian Dunbar mi-a oferit informații avizate despre comportamentul câinilor și principiile de dresaj, dar metodele și filozofia prezentate În această ficțiune nu sunt o reprezentare fidelă a acestora. Deși este imposibil să coroborezi gândurile și motivele juntei din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
normală“. Faptul că unele persoane nu vor să admită ideea că țin această durere undeva în adâncul inimii este un potențial pericol. Unii se afundă în problemele de la serviciu, alții beau din ce în ce mai mult. Au nevoie de ceva care să le distragă atenția. Însă durerea nu dispare. Unul dintre pacienții mei a văzut un documentar despre Războiul din Golf. Dintr-odată, imaginile respective au scos la iveală suferințele din timpul Războiului Sino-Japonez. O poveste de acum 50 de ani. Atunci a omorât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
îmi dădeau lacrimile. Dacă ai capul gol, nu poți plânge. Ciudat era faptul că mă gândeam numai la treburile mele. Am doi copii, trebuie să mi se nască nepoții, trebuie să plantez, mai am de făcut asta și asta. Eram distrasă de lucrurile astea. Făceam pregătirile pentru culturile deorez. Apoi a venit interviul acela de la televizor.“ (Tatăl) „Eu nu am răspuns la acel inertviu. Se făcea prea multă tevatură pe această temă. ăia au venit chiar și când i-am incinerat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
plângem. Trebuie să ne venim în fire. Până acum am reușit.“ (Tatăl) „Avem multă treabă de făcut în gospodărie. Plantăm orezul, după ce terminăm cu orezul ne ocupăm de florile de măr. Se face polenizarea... Muncesc fără întrerupere. Lucrurile astea îmi distrag atenția și dau un sens vieții. Muncesc în acest ritm. Obosesc. Dorm ca un prunc. Nu ne-am îmbolnăvit de nevroză. Nu luăm somnifere. Așa sunt oamenii de la țară.“ „Era un om foarte blând. Înainte să moară parcă devenea din ce în ce mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
trecere în revistă a unui material de biochimie din care nu aveam cum să înțeleg mare lucru, am renunțat și m-am cufundat în lectura cărții mele. Au mai urmat vreo câteva prezentări și la un moment dat mi-a distras atenția un ton diferit, ușor iritat, al unei doamne adresându-se șefei de secție care conducea ședința: - Mă scuzați vă rog, doamnă doctor, dar vreau să intervin cu o problemă care deși nu e la subiect, cred că prezintă importanță
Privind înapoi fără mânie by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91574_a_93568]
-
incapacitate de a evolua normal între oameni se accentuează. Trebuia să încep deci viața mea nouă printr-o luptă împotriva mea de alt ordin, care implica noi suferinți, dar preferabile. Și apoi, această luptă putea fi de folos, căci îmi distrăgea atenția. In prima zi după întîlnirea cu Ioana m-am alipit de un grup de cunoscuți care mergea să se amuze la Moși. Mi s-au perindat în față turla dulce, roata norocului, animalele sălbatice, scrânciobul și totodată chiotele, glumele
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
în orice clipă, cel puțin trei priveau atent la el. Când va acționa, în cele din urmă, chiar și acestea vor trebui să se uite de două ori deoarece focurile reflectate de cristal le vor tulbura privirea și le vor distrage atenția de la ceea ce făcea el în realitate. Aceasta era teoria - iar băieții erau și mai aproape. Vocile lor se înălțară și scăzură, o trăncăneală veselă, acum lăudăroasă, acum căzând de acord cu toții, acum dominând unul dintre ei, acum vorbind toți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85100_a_85887]
-
crezut că fac un soi de glumă. O glumă sofisticată. Potrivit lui Muriel, ea mă socotește un om foarte sofisticat. Și-a zis că declarația mea solemnă și sobră trebuie primită cu un râs ușor, melodios. Când a râs, mi-a distras atenția și am uitat să-i mai explic. Astă-seară i-am explicat lui Muriel că într-o legendă a budismului Zen, un învățat a fost întrebat odată care este cel mai neprețuit lucru din lume, iar învățatul a răspuns că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
drept (poate un pic extravagant) să afirm că din fața lui nu lipsea nimic din ce-i esențialmente potrivit. Zâmbetul său în fața umărului julit, de exemplu, era adeseori înnebunitor, mai cu seamă când umărul julit era al tău, dar îți și distrăgea atenția, atunci când o distragere se dovedește necesară. Gravitatea lui la petrecerile de ziua copiilor, petreceri-surpriză, nu-i afecta prea mult pe aceștia, nu mai mult decât veselia lui surâzătoare când participa ca musafir la o primă comuniune sau la o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
se ciondănise cu tatăl ei. În condiții de stres, credea Sammler, Întregul se dezintegra și părți (foliculii, de exemplu) ieșeau În evidență. Aceasta, cel puțin, era observația lui. Probabil că Elya era furios pe ea, iar ea Încerca să-i distragă atenția. Vizitatori. Evident ăsta era motivul pentru care Îl condusese pe Eisen drept Înăuntru. Dar Eisen nu era amuzant. Era genul de maniac posomorât cu zâmbetul pe buze. Foarte posomorât, Într-adevăr. Un tip deprimant. Costumul elegant de mătase pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
evreu. O parodie a acestuia - un rege evreu nebun prezidând asupra morții a jumătate de milion de oameni. Poate socoteala lui ascunsă era să salveze o rămășiță. Poate că jocul lui nebun era menit să-i amuze sau să-i distragă pe nemți. Aceste giumbușlucuri de individualitate ratată, absurdități dictatoriale sau de grand seigneur - această ranchiună ciudată Împotriva evoluției conștientului uman, scoțând la iveală aceste firi agitate, clovni oribili, de prin toate găurile și colțurile. Da, asta i-ar fi atras
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
să Își deschidă o afacere cu plante. Ar fi păcat ca primele contacte ale plantelor să se producă exclusiv cu smintiții. Poate ar fi bine să vorbesc chiar eu cu ele. Domnul Sammler avea inima grea și Încerca să Își distragă atenția. Totuși, povara persista Într-un mod brutal. Reveni la subiect. În primul rând, cât de nimerit era gestul lui Wallace de a inunda podul casei. Era practic o metaforă pentru situația lui Elya. Gândindu-se la acea situație Îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
un taxi de la Edinburgh la Peebles. Era un lucru extravagant, dar Sheba a zis că trenul merge prea încet. Era în mare grabă acum să se întoarcă la Londra și să vorbească cu Connolly. În taxi, am încercat s-o distrag întrebând-o despre mama ei. La început n-a fost prea vorbăreață, dar după ce am convins-o cu câteva vorbe bine alese, a devenit chiar entuziastă. Relația cu mama ei nu fusese niciodată bună, spunea. Eddie fusese copilul favorit. Pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
înfricoșat la ce-o să facă mama. Alice s-a așezat pe scaunul de lângă soțul ei. Pianul încetase să mai cânte, iar tăcerea era acoperită numai de sunetul râului cel trândav. Un șoim s-a rotit deasupra pajiștii și i-a distras atenția lui Danny. Mingea l-a lovit cu putere în genunchi. Hei ! a țipat Danny clipind repede ca să nu plângă. Jina s-a ridicat în picioare, dar Danny a dat din cap cu înverșunare. Charlie a alergat să prindă mingea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
să creadă, așa cum se întâmplă deseori, că uneori oamenii contează mai mult. Până s-o întâlnească pe Mary, Drew se specializase în priviri piezișe. Dar, dintr-o dată, s-a trezit incapabil să nu se uite la ea. Iar asta îi distrăgea din ce în ce mai mult atenția. Ba chiar ajunsese să fie de-a dreptul confuz. În fond, ce trebuia salvat acolo ? Un râu, un pește sau poate un lucru simplu: un hohot de râs. Mary râsese atât de rar încât își păstrase vocea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
mă întorc la New York o să am grijă să îți trimit produsele direct. — Da? Mersi. Apoi o privire tăioasă. —Te întorci? Când? Revino-ți. Nu poți să te duci nicăieri. Ai nevoie de siguranța căminului tău! Dar atenția i-a fost distrasă de un ruj. —Pot să-l încerc? E exact culoarea mea. S-a dat cu el, și l-a întins pe buze, s-a admirat în oglindă, iar apoi a fost copleșită de remușcări: — Îmi pare rău, Anna. Am încercat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
vedete din showbiz se înființau în oraș, responsabilitatea ei era să le ofere orice ar fi dorit, de la numărul de telefon al lui Bono sau pe cineva care să le însoțească la cumpărături după program până la o sosie care să distragă atenția presei. Nimeni, mai ales Jacqui, n-ar fi putut să spună cum se întâmplase asta - nu avea nici o calificare deosebită, singurele ei atuuri erau că avea o fire vorbăreață, practică și nu se lăsa impresionată de tâmpiți, nici măcar de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
brațului. Dumnezeule, va trebui să o las mai moale cu tastatul în stil dramatic cât timp aveam cele două degete cu unghiile paradite. Durerea a fost așa de intensă încât mi s-a făcut greață și pe moment mi-a distras atenția de la valul neașteptat de emoție care mă învăluia. Un fel de furie sau de tristețe că nu am fost în stare să îl apăr pe Aidan, dar a fost o senzație fulgurantă ce a dispărut până să apuc s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
toți cei pe care i-a salutat vreodată pe terenul de golf. Poate că n-o să vină. Poate o să fie prea departe. De ce crezi că facem nunta la New York? a râs sumbru. Oricum, să nu-ți închipui că mă poți distrage. Sunt aici pentru că îmi fac griji pentru tine. Nu poți să te ascunzi la nesfârșit în munca ta, prefăcându-te că nu s-a întâmplat nimic. Trebuie să îți înfrunți emoțiile. Îți va fi mai bine dacă o faci. Ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
cât să-l văd îmbujorându-se de mândrie. — Chiar n-ai făcut nimic? — Nu chiar. Dar am făcut o mare chestie din a face aproape nimic. Oh, oau! Asta e super tare. Povestește-mi. —OK. Dar atenția mi-a fost distrasă de tricoul lui. Pe cel de azi scria Nătărăii vor moșteni pământul. —Nicholas, nu te-am văzut niciodată de două ori cu același tricou. Cum reușești? Porți astfel de tricouri cu mesaje în fiecare zi a săptămânii sau numai duminica
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
mâna necredincioșilor, ci și să se alăture trupelor castiliene spre a le deschide drumul către celelalte orașe ale regatului, în special Guadix și Almería, și, în cele din urmă, Granada. Îndemânarea supremă a acestui prinț fusese aceea de a le distrage atenția musulmanilor cu ajutorul așa-zisei sale viclenii pentru a le ascunde obiectul veritabil al tratativelor lui cu Ferdinand. Luase această hotărâre, ziceau unii, în schimbul unei însemnate sume de bani și al făgăduielii că viața le va fi cruțată soldaților și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
spunea încântat. Alt politician corupt! Nici nu ieșim bine dintr-un scandal internațional că intrăm în altul. Politicienii noștri sunt din ce în ce mai neatenți. Își deschid mai multe conturi în băncile elvețiene decât șepcile cu Gandhi pe care le poartă ca să ne distragă atenția. Nici un politician care să spună adevărul în toată țara. Da, parlamentul nostru e compus din hoți, fiecare dintre ei fiind responsabil în fața prim-ministrului, care este cel mai mare hoț dintre toți. Uite ce bine-i merge. În fiecare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
sudoarea i se scurgea pe spate ca un cărăbuș care aleargă grăbit, stiloul îi devenea alunecos în mâni, cerneala păta cu urme monstruoase, albastre și negre, pagina. Își aminti cum, chiar și atunci, cu lumânarea la cot, degetul îi fusese distras de la liniile tipărite pe care spera să le urmărească până în memorie, și cum, asemeni moliilor care i se alăturaseră, degetul lui fusese uneori prins și pârlit. Știa că a doua zi avea să lase goluri în loc de răspunsuri la întrebările scrise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]