823 matches
-
procesul cauzal și trebuie aplicat într-un context relevant (Bigland, 1995). Conform teoriilor lui Diez și Peirats, (1997, pp. 609-617) modelul ecologic intenționează să depășească etapa perspectivelor parțiale și insuficiente a abordărilor legate de consumul de substanțe: modelul juridic, modelul distributiv, medical, psiho-social sau social. Acest model redimensionează problema consumului de substanțe la un fenomen global și la o problemă socială care include individul, familia, comunitatea, societatea, sistemul cultural-istoric, sistemul politic, sistemul economic și juridic, multitudinea relațiilor ce se crează între
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
în viața socială. Problema evaluării autiștilor se află, aproape în totalitate, sub semnul întrebării „Cât de obiectivă este?” sau „Cât de subiectivă este?”. Un autist poate avea de exemplu un deficit crescut cognitiv care să nu-i permită o atenție distributivă neputând să controleze mai multe activității deodată. Astfel în condițiile evaluării stricte a echilibrului, el poate avea o manifestare normală, iar în condiții neprevăzute poate să întâmpine dificultății. Evaluarea realizată, cu ajutorul unei singure metode, a unui singur parametru poate fi
Modalităţi educaţional - terapeutice de abordare a copiilor cu autism by Raţă Marinela () [Corola-publishinghouse/Science/91883_a_93198]
-
Valică Mihuleac • Cetatea lui Platon, Sorin Bocancea • Cetatea sub blocada ideii, Viorel Cernica • Cultura recunoașterii și securitatea umană, Anton Carpinschi • Discursul puterii, Constantin Sălăvăstru • Discursul filosofic postmodern, Camelia Grădinaru • Dilthey sau despre păcatul originar al filozofiei, Radu Gabriel Pârvu • Dreptate distributivă și sănătate în filosofia contemporană, Loredana Huzum • Dreptatea ca libertate. Locke și problema dreptului natural, Gabriela Rățulea • Estetica pragmatistă. Arta în stare vie, Richard M. Shusterman • Filosofia artei, Florence Begel • Filosofia umanului. Personalism energetic și antropologie kantiană, Viorel Cernica • Filosofia
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
lucru nu e surprinzător, mai ales dacă el este deja în jurnal, prins cu mii de treburi care trebuie rezolvate în câteva secunde. Pe de altă parte, stimați colegi producători executivi, acesta este rolul asistenților de producție și al atenției distributive. Vă rugăm, răspundeți și reporterilor de pe teren!) Așa arată o redacție de știri în România. Ca structură, ea nu se deosebește mult de cea a unei televiziuni din străinătate, ca mărime însă, diferența este uriașă. Aici vom discuta însă numai
TRANSMISIUNEA ÎN DIRECT by ANA-MARIA NEAGU () [Corola-publishinghouse/Science/861_a_1560]
-
direct sau diferite persoane strigă la tine. Această selecție alternativă a lucrurilor pe care le lași să te influențeze în timpul unui direct este extraordinar de dificilă și îți trebuie multă experiență pentru a ajunge la un grad înalt de atenție distributivă de acest tip. Probabil că la primele directuri, din cauza emoțiilor nu vei auzi și nu vei vedea nimic din ceea ce se întâmplă în jurul tău. În timp vei începe gradual să distingi mediul, până când vei stăpâni arta de a te concentra
TRANSMISIUNEA ÎN DIRECT by ANA-MARIA NEAGU () [Corola-publishinghouse/Science/861_a_1560]
-
coord.) Justiție și coeziune socială Postfață de Corneliu BÎLBĂ INSTITUTUL EUROPEAN 2015 Cuprins Introducere: Dreptate și coeziune. Repere teoretice (Gabriela RĂȚULEA) / 7 Partea I: PERSPECTIVE NORMATIVE Justiție și ordine socială. Note și comentarii (Ștefan UNGUREAN) / 37 Dreptatea ecologică și teoria distributivă liberală. Problema extinderii (Gabriela RĂȚULEA) / 53 Echilibrul reflectiv în teoria dreptății a lui John Rawls. Perspectiva pragmatismului holist (Mihai BURLACU) / 79 Justiția organizațională: perspective culturale și individuale (Horia MOAȘA) / 105 Partea a II-a: PERSPECTIVE EMPIRICE Strategii de reducere a
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
la justice est pleine de charité11, spunea el. La Parsons, în schimb, lipsind atât armonia intereselor naturale 12, cât și dreptatea socială, convergența tipurilor de norme în sistem este dată de puterea socială sau "colectivă". Aceasta e diferită de puterea "distributivă"13 (legată de autoritate) a cărei sursă de legitimitate este. În consecință, dreptatea se reduce, la Parsons, la "elementul de legitimitate care neîndoielnic [spune el] corespunde direct obligației morale a lui Durkheim"14 și constituie baza pentru puterea consensuală. Dar
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
compară. Adams cercetează în mod empiric condițiile inegalității, pentru a stabili în ce măsură gradul de inechitate afectează performanța la locul de muncă. Preocupări similare cu cele ale lui Adams au dat naștere la un număr impresionant de teorii empirice ale dreptății distributive 33. În anii '80, pe această filieră non-normativă a cercetării inegalității va lua naștere conceptul de dreptate organizațională, propus de Jerald Greenberg ca o sinteză între dreptatea distributivă, dreptatea procedurală și dreptatea interacțională 34. Una dintre cele mai renumite cercetări
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
au dat naștere la un număr impresionant de teorii empirice ale dreptății distributive 33. În anii '80, pe această filieră non-normativă a cercetării inegalității va lua naștere conceptul de dreptate organizațională, propus de Jerald Greenberg ca o sinteză între dreptatea distributivă, dreptatea procedurală și dreptatea interacțională 34. Una dintre cele mai renumite cercetări empirice asupra dreptății a fost cea realizată în 1966 de James S. Coleman (și asociații săi) în sistemul de școli din Statele Unite și încheiată cu un raport intitulat
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
reciprocitatea darului, tehnici ale sacralizării. Toate ipostazele par să aibă în comun o relație secretă cu reflecția durkheimiană (maussiană) despre ordine-anomie și justiție-injustiție. Studiul nostru [G.R.] arată în ce mod se poate justifica conceptul de dreptate ecologică pe baza teoriei distributive liberale. În versiunea lui Rawls, teoria dreptății poate fi extinsă pentru a răspunde la probleme care inițial nu intrau în sfera principiilor dreptății. Dreptatea ecologică nu poate fi realizată nici prin cooperarea "domestică", nici prin cooperarea unei singure generații; ea
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
dreptății poate fi extinsă pentru a răspunde la probleme care inițial nu intrau în sfera principiilor dreptății. Dreptatea ecologică nu poate fi realizată nici prin cooperarea "domestică", nici prin cooperarea unei singure generații; ea trebuie văzută ca extindere a dreptății distributive la cooperarea internațională și la generațiile următoare. La sfârșit este analizată posibilitatea extinderii teoriei dreptății la natura non-umană, plecând de la teoriile lui Brian Barry și Brian Baxter. Problema coeziunii este inerentă conceptului de dreptate ecologică, pentru că interesul ecologic nu poate
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
a scoate la lumină aspectele negative ale organizației amplifică nedreptatea prin măsuri manageriale menite să atenueze conflictul, să sporească controlul și să canalizeze comunicarea înspre zone admisibile. Injustiția poate fi reperată la toate palierele avute în vedere de dreptatea organizațională: distributiv, procedural și interacțional. Limitarea libertății de exprimare este un element cheie al dreptății în organizații. Bazându-se pe teorii solide ale dreptății organizaționale, autorul pune în evidență că problema dreptății în organizații nu poate fi ruptă de modurile de înțelegere
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
cont de viața unei ființe vii care trăiește între două moșteniri, aceea ce i-a fost dată și aceea pe care o va lăsa urmașilor. Or, în acest raport cu trecutul, justiția nu ar trebui să fie una calculabilă și distributivă, nu fundamentată pe calculul restituirii, nu pentru economia răzbunării și a pedepsei, ci pentru "justiția ca imposibilitate de calcul a darului și ca singularitate a expunerii an-economice în fața celuilalt. "Relația cu celălalt - adică justiția" scrie Lévinas"7.. Justiția este ceva
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
a restitui darul care i s-a dat spre gestiune, salvând în felul acesta relația. A treia notă: Paul Ricoeur despre teoria darului și chestiunea dreptății Construcția lui Paul Ricoeur înglobează teoria creștină a iubirii, teoria darului și principiile justiției distributive, ale lui Rawls. O primă afirmație care seamănă izbitor cu o afirmație similară a lui Tocqueville: "egalitatea de drepturi, completată cu egalitatea de șanse, este cu siguranță o sursă de coeziune socială"8. Rostul justiției este tocmai de a produce
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
Tocqueville: "egalitatea de drepturi, completată cu egalitatea de șanse, este cu siguranță o sursă de coeziune socială"8. Rostul justiției este tocmai de a produce coeziunea socială, în condițiile în care societatea se caracterizează prin mecanisme de distribuție: "în concepția distributivă, societatea nu există fără indivizii între care sunt distribuite părțile și care astfel iau parte la ansamblu; dar indivizii nu ar avea nici o existență socială fără regula distribuției care le conferă un loc în ansamblu. Aici intervine justiția ca virtute
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
Zamfir și Marius Stan, Editura All, București, 2000. Ricoeur, Paul, Iubire și justiție, traducere de Mădălin Roșioru, ART, București, 2009. Stahl, H. Henri, Amintiri și gânduri din vechea școală a monografiilor sociologice, Editura Minerva, București, 1981. )Dreptatea ecologică și teoria distributivă liberală. Problema extinderii Gabriela RĂȚULEA Abstract: This study is about the justification of concept of ecological justice on the basis of distributive liberal theory. According to Rawls, the theory of justice can be extended to give answer to "special social
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
Henri, Amintiri și gânduri din vechea școală a monografiilor sociologice, Editura Minerva, București, 1981. )Dreptatea ecologică și teoria distributivă liberală. Problema extinderii Gabriela RĂȚULEA Abstract: This study is about the justification of concept of ecological justice on the basis of distributive liberal theory. According to Rawls, the theory of justice can be extended to give answer to "special social questions" which initially were not covered by the main principles of justice. The ecology could be such a question. Ecological justice cannot
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
questions" which initially were not covered by the main principles of justice. The ecology could be such a question. Ecological justice cannot be achieved through "domestic" cooperation, nor through the cooperation of a single generation; it require two extensions of distributive justice: the one international cooperation and the other future generations. A possible extension to non-human nature should also be considered. Keywords: ecological justice, distributive justice, equality, liberty, welfare state. Inegalitatea inacceptabilă și problema distribuirii În cele mai multe dintre teoriile dreptății sociale
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
through "domestic" cooperation, nor through the cooperation of a single generation; it require two extensions of distributive justice: the one international cooperation and the other future generations. A possible extension to non-human nature should also be considered. Keywords: ecological justice, distributive justice, equality, liberty, welfare state. Inegalitatea inacceptabilă și problema distribuirii În cele mai multe dintre teoriile dreptății sociale - numite astfel pentru că au în centrul atenției problema distribuirii juste a avantajelor și dezavantajelor ce rezultă din cooperarea socială - este considerată nedreaptă acea stare
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
inegalități inacceptabile. Ceea ce este considerat "acceptabil" sau "incacceptabil" diferă de la o familie de teorii la alta, în funcție de criteriile luate în calcul pentru definirea a ceea ce este în general "just". Înainte de Rawls se considera în general că teoriile liberale nu sunt distributive și că, pentru definirea dreptății, este suficient să fie luate în considerare criteriile formale sau procedurale. Acele teorii liberale care sunt totuși distributive, fiind inspirate de welfare-state și justificându-l, au lărgit atât de mult semnificația termenului "bun" (la Rawls
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
a ceea ce este în general "just". Înainte de Rawls se considera în general că teoriile liberale nu sunt distributive și că, pentru definirea dreptății, este suficient să fie luate în considerare criteriile formale sau procedurale. Acele teorii liberale care sunt totuși distributive, fiind inspirate de welfare-state și justificându-l, au lărgit atât de mult semnificația termenului "bun" (la Rawls sunt incluse în categoria binelui chiar și libertățile fundamentale), încât distribuirea justă se referă în primul rând la aspecte procedurale și de ordin
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
care definesc formele de cooperare principială, iar corectarea ei trebuie să fie ea însăși justă, adică trebuie făcută prin respectarea procedurilor statului de drept și nu prin acțiuni arbitrare. De aceea, a pune semnul egalității între guvernământul arbitrar și dreptatea distributivă, sugerând că teoriile distributive liberale sunt o specie de socialism, înseamnă a ignora distincția dintre modelul liberal al dreptății distributive și dreptatea pe care Rawls o numește "alocativă". Aceasta din urmă se inspiră din viziunea utilitarismului clasic și încearcă să
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
cooperare principială, iar corectarea ei trebuie să fie ea însăși justă, adică trebuie făcută prin respectarea procedurilor statului de drept și nu prin acțiuni arbitrare. De aceea, a pune semnul egalității între guvernământul arbitrar și dreptatea distributivă, sugerând că teoriile distributive liberale sunt o specie de socialism, înseamnă a ignora distincția dintre modelul liberal al dreptății distributive și dreptatea pe care Rawls o numește "alocativă". Aceasta din urmă se inspiră din viziunea utilitarismului clasic și încearcă să echilibreze satisfacția generală plecând
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
procedurilor statului de drept și nu prin acțiuni arbitrare. De aceea, a pune semnul egalității între guvernământul arbitrar și dreptatea distributivă, sugerând că teoriile distributive liberale sunt o specie de socialism, înseamnă a ignora distincția dintre modelul liberal al dreptății distributive și dreptatea pe care Rawls o numește "alocativă". Aceasta din urmă se inspiră din viziunea utilitarismului clasic și încearcă să echilibreze satisfacția generală plecând de la considerații cu privire la ceea ce creează plăcere sau neplăcere într-o situație dată, fără nici un fel de
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
din viziunea utilitarismului clasic și încearcă să echilibreze satisfacția generală plecând de la considerații cu privire la ceea ce creează plăcere sau neplăcere într-o situație dată, fără nici un fel de preocupare pentru "vălul de ignoranță". "Concepția celor două principii nu interpretează problema dreptății distributive ca fiind una de dreptate alocativă [spune Rawls]. Dimpotrivă, concepția alocativă a dreptății pare să se aplice în mod firesc atunci când o colecție dată de bunuri trebuie să fie împărțită între indivizi preciși, cu dorințe și nevoi precise"2. În ceea ce privește
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]