1,401 matches
-
număr de musulmani Indonezia, India, Pakistan, Bangladesh și Turcia au existat femei la conducerea guvernului; nici America și nici statele arabe nu se pot lăuda cu așa ceva. Moartea lui Mahomed în 632 a declanșat o serie de conflicte pentru succesiune, divizând în cele din urmă Islamul în două mari tabere. Facțiunea cea mai cuprinzătoare, care va fi cunoscută mai târziu sub numele de sunniți, a trecut inițial de partea socrului lui Mahomed. Al doilea grup, șiiții, i-a sprijinit pe descendenții
Puternicul și atotputernicul. Reflecții asupra puterii, divinității și relațiilor internaționale by Madeleine Albright () [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
s-au supus. Reîntoarcerea prin retroversie la timpul în care locul era un tip diferit de spațiu este un mod de a contracara efectele actelor colonizatoare ale focalizării, care poate fi numită cartografiere. A stăpîni, a privi de sus, a divide și a controla constituie o abordare a spațiului care ignoră atît timpul, cît și densitatea trăirii-în-el. În opoziție cu asemenea moduri de a vedea spațiul, furnizîndu-i o istorie unui peisaj înseamnă o modalitate de spațializare a memoriei care remediază uciderea
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
gândurile spectatorilor. Victoriile pot fi conjuncturale. Importante sunt voluptățile luptei. Uneori, vulnerabilitatea ne umanizează. Marii strategi știu cum să-și regizeze retragerea. Modestia rumenește succesul. Numai demnitatea mai poate atenua din forța loviturilor nedrepte. Bucuria este adevărată numai când se divide. Riscul dă șarm vieții. Solidaritatea ne oferă puțină căldură, când e prea frig în jurul nostru. Provocările ne condimentează viața. Autodidacții descoperă lumea. Apoi și alfabetul. Îmi alin singurătatea, consolând-o pe a altora. Bibliotecile - aceste silozuri de frumusețe și de
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
ENORMĂ PRESIUNE... "] 2275B Frigul cu enormă presiune - frige, dilatarea cu enormă căldură - frige x = x ["ANTITEZA E O ECUAȚIE"] 2275B Care-i antiteza de frig a Soarelui? Căci antiteza e o ecuație 20000000 sub zero? ["TERMENUL 0"] 2275B Pentru a divide, trebuie să esiste ceva indiviz spațiul, timpul. Pentru a constata mișcarea, trebuie ceva nemișcat. (Absoluta nemișcare?? ) Dar pornim de la un termen dat deja în sus și-n jos - termenul 0 căld[ură] [plus] 2000 0 răceală - 223 [plus] 2000 căldură
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
fugi de ea - s-apropie de tine. Poezia în ecuațiuni. [2] 2275B O femeie stricată (ori vicleană. Curvele sincere nu s-ascund), care petrece într-ascuns, nu are scrisori de amor acasă. [... ] - Dar ce face ea decât ascunde termeni cari divid, fracturează unitatea onorii și castității ei? x = x/a [plus] x/ b [plus] x/ c [plus] x/d deci ascunderea ei este o ascundere a numitorilor a [plus] b [plus] c [plus] d. 330 {EminescuOpXV 331} [3] 2255 Femeie cinstită
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
unei icoane, unde plângea rugându-se, fără să mai țină cont de orogliul și mândria sa. în momentul în care preotul ajutat de nași așeză cununile mirilor, fumul dulceag de tămâie se amestecă cu razele viorii care pătrundeau prin vitralii, divizând parcă tainic clipa contopirii celor două suflete. Când nașii își purtau finii în fața icoanelor sărutându-le doamna Angela Ulmeanu își privi fiul printre lacrimi amare, văzând în el un înger aureolat. Paloarea îi accentua sensibilitatea și dădea acea nunață a
Preţul răzbunării by Moldovan Ioan Mircea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91493_a_92399]
-
declanșează energia vieții și lansează viața în acțiune prin stabilirea polarității energiilor yin și yang în interiorul celulei abia fertilizate, care se numește acum „zigot”. Această polaritate a energiei din interiorul zigotului este cea care declanșează diviziunea celulară. Celula fertilizată se divide pentru a forma alte două celule, iar acestea două se divid pentru a forma patru celule identice. În acest moment, se petrece o separare crucială a cărărilor între cele patru celule fundamentale ale zigotului. Trei dintre ele se ramifică și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
energiilor yin și yang în interiorul celulei abia fertilizate, care se numește acum „zigot”. Această polaritate a energiei din interiorul zigotului este cea care declanșează diviziunea celulară. Celula fertilizată se divide pentru a forma alte două celule, iar acestea două se divid pentru a forma patru celule identice. În acest moment, se petrece o separare crucială a cărărilor între cele patru celule fundamentale ale zigotului. Trei dintre ele se ramifică și încep să se multiplice foarte repede pentru a forma țesuturi specifice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
realizează treptat, cu formarea inițială a unor cristale de gheață pură care se contopesc între ele ulterior, iar sărurile se concentreză sub forma unei soluții sărate, o adevărată ”saramură”. Pe măsură ce temperatura scade se formează o crustă de gheață care se divide ușor în sloiuri, iar acestea, ca urmare a acțiunii valurilor și vânturilor se încalecă, se contopesc, dând astfel naștere banchizei polare. Odată cu creșterea temperaturii aerului (începând din luna martie), banchiza polară se retrage treptat până în luna septembrie (când se înregistrează
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
3. RELIEFUL ANTARCTICII Cu o altitudine medie de 2250 m, Antarctica este continentul cel mai „înalt” al planetei. Altitudinea maximă depășește 5000m (Masivul Vinson, 5140m, situat în Munții Ellsworth). Lanțul muntos Transantarctic (TAM) străbate continentul între Mările Ross și Weddell, divizând Antarctica în Antarctica de Est (mai înaltă) și Antarctica de Vest (mai joasă) (diviziuni ce corespund în linii mari cu porțiunile de teritoriu antarctic din emisfera estică și din cea vestică). Din punct de vedere geologic, Antarctica de Vest se
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
oxigen este severă. 19.2. Circulația pulmonară Circulația pulmonară începe cu trunchiul pulmonar, care primește sânge venos pompat de către ventricul drept. Această arteră se ramifică succesiv ca și căile aeriene; arterele pulmonare însoțesc bronhiile până la nivelul lobulilor secundari; apoi se divid în capilare pulmonare localizate în peretele alveolar. In peretele alveolar capilarele pulmonare formează o rețea densă care participă la schimbul de gaze respiratorii. Sângele oxigenat este colectat de la nivelul patului capilar în vene pulmonare mici care se află pe lângă lobulii
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
venelor și capilarelor servește la distribuirea uniformă a sângelui prin organ. La nivel renal însă, aranjamentul vaselor de sânge are o semnificație funcțională aparte, de aceea trebuie prezentată într-un grad mai mare de detaliu (fig. 92). Artera renală se divide în mai multe artere interlobare, ce urcă printre lobi de la nivelul bazinetului către cortex, trecând prin zona medulară. Vasele interlobare emit arterele arcuate, care au o traiectorie curbă la limita dintre zona medulară și zona corticală, dar nu se extind
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
să prefigureze inițierea actului înșelător? În ceea ce îl privește pe Satan, am răspunde afirmativ, avînd în vedere că acesta urmărea foarte clar ruptura dintre Dumnezeu și oameni, spre a-i putea stăpîni mai ușor pe cei din urmă (machiavelicul principiu "divide et impera" pare a se fi aplicat cu acest prilej întîia oară). În ceea ce îi privește pe protopărinți, însă, răspunsul ar trebui să fie negativ. Să ne gîndim, de pildă, la faptul deja amintit că Adam și Eva erau incapabili
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
concepțiile naționale de cetățenie. Derrida (1994a: 56) preconiza forme noi ale comunității politice în contextul cărora statul nu mai are la dispoziție "un spațiu pe care să îl ...domine" și pe care "nu l-a dominat niciodată fără să-l dividă". Aici trebuie evidențiate noile aranjamente politice care sunt în unele privințe mai cosmopolite decât cele care le-au precedat (deoarece sunt preocupate de dreptul tuturor ființelor umane la un trai decent), mai sensibile la diferențele culturale sau de alt tip
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
lor de către stat sau se organizează pentru recunoașterea internațională a drepturilor omului pentru femei. În plus, abordarea obiectivistă a unei mari părți din teoria relațiilor internaționale produce o cunoaștere relativ superficială și tinde să reproducă dihotomiile care au ajuns să dividă domeniul. Aceste dihotomii sunt genizate: ele definesc puterea ca putere asupra celorlalți, autonomia ca reacție mai degrabă decât ca relație, politica internațională ca negare a politicii interne "blânde" și ca absență a femeilor, și obiectivitatea drept o lipsă a subiectivității
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
Suganami, H. (2006) The English School of International Relations : A Contemporary Assesment (Cambridge). Lipschutz, R. D. (1997) "From Place to Planet: Local Knowledge and Global Environmental Governance", Global Governance, 3(1). Lisle, D. (2000) "Consuming Danger: Reimagining the War/Tourism Divide", Alternatives, 25(1). Litfin, (ed.) (1998) The Greening of Sovereignty in World Politics (Cambridge, MA). Little, R. (2000) "The English School's Contribution to the Study of International Relations", European Journal of International Relations, 6. Locher, B. și Prugl, E.
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
as Freedom (New York). Shapcott, R. (1994) "Conversation and Co-Existence: Gadamer and the Interpretation of International Society", Millennium, 23(1). (2000a) "Solidarism and After: Global Governance, International Society and the Normative "Turn"", Pacifica Review, 12(2). (2000b) "Beyond the Cosmopolitan/Communitarian Divide: Justice, Difference and Community in International Relations", în M. Lensu și J.-S. Fritz (ed.), Value Pluralism, Normative Theory and International Relations (London). (2001) Justice, Community and Dialogue in International Relations (Cambridge). Shapiro, M. J. (1988a) The Politics of Representation
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
a întâmplat mai întâi în Olanda, cu Rembrandt și confrații lui. Odată cu răspândirea portretului, opera nobilă nu mai este incompatibilă cu figura omului de rând: ea nu mai este limitată la trăsăturile prințului sau ale donatorului de pe retablu. Erele se divid în perioade și se subdivid în epoci. Dacă această regulă e valabilă în geologie pentru cuaternar și în preistorie pentru paleoliticul superior, n-o vom socoti superfluă pentru ultimii cinci sute de ani, în care, foarte probabil, Piero della Francesca
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
trajectory of ideology has counted numerous semantic avatars, in the first chapter of our work we attempt to highlight the different roles that the term has played and discuss them. Obviously, the semantic heritage of the concept compels us to divide into several stages our analytical endeavour because we are dealing with multiple meanings attached to it, from different perspectives that have lasted up to now. We think that from this respect it is particularly important to understand the necessity to
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
Mannheim, Ideology and Utopia, Routledge and Kegan Paul, Londra,1968, p. 25. 99 În perioada contemporană, Richard Rorty susține de această dată din perspectivă filosofică o idee asemănătoare, atunci când subliniază că teoria reprezentărilor pe care se bazează epistemologia urmărește "să dividă cultura în zone care reprezintă bine realitatea, în cele care o reprezintă mai puțin bine și în cele care nu o reprezintă deloc (în pofida pretenției că ar face-o)" (Richard Rorty, Philosophy and the Mirror of Nature, Princeton University Press
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
ordinem ad intellectum possibilem, quo intelligit homo, nisi per suum actum quo praeparantur phantasmata ut per intellectum agentem fiant intelligibilia actu et perficientia intellectum possibilem (S. c. G., ÎI, 60). Deoarece puterea cogitativa operează doar în ceea ce privește particularele, ale căror intențiile divide și le com pune, și [deoarece] are un organ corporal prin care actioneaza, [ea] nu transcende genul sufletului senzitiv. Dar nu prin intermediul sufletului senzitiv omul este om, ci prin intermediul sufletului senzitiv este animal. [...] În plus, cum puterea cogitativa operează printr-
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
adecvate a acestei puteri: puterea cogitativa, fiind un simț intern, are un organ corporal, pe când cunoașterea intelectiva nu are nici un organ corporal, încât pot concluziona că puterea cogitativa nu poate îndeplini funcțiile cunoașterii. Cum operează, totuși, puterea cogitativa? Compune și divide intențiile particulare și pregătește imaginile care urmează a fi actualizate de către intelectul agent și înțelese de către intelectul posibil. În virtutea acestei activități de compunere și dividere a intențiilor, puterea cogitativa mai poartă și denu mirea de rațiune particulară. Asema narea dintre
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
și înțelese de către intelectul posibil. În virtutea acestei activități de compunere și dividere a intențiilor, puterea cogitativa mai poartă și denu mirea de rațiune particulară. Asema narea dintre rațiunea particulară și cea universală constă în faptul că ambele pot compară și divide intenții. Am putea spune, așadar, că puterea cogitativa este numită rațiune particulară printr-o asema nare operațională, si nu printr-una de substanță. Revenind la întrebarea subcapitolului, puterea cogitativa nu cunoaște ca atare, ci prin compunere și dividere ea doar
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
suflet spre lucruri, care începe în minte și continuă în partea sensibilă, ca atunci cand mintea conduce puterile inferioare. Și astfel singularele se unesc aici [cu mintea] prin medierea rațiunii particulare, care este o putere a părții senzitive care compune și divide intențiile indi viduale, care se mai numește și [putere] cogitativa și [care] are un organ determinat în corp, anume partea din mijlocul capului. Judecată universală a minții privitoare la ceea ce trebuie făcut nu se poate aplica unui act particular decât
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
este el însuși înțeles, căruia i se spune conceptul intelectului; conceptul poate fi semnificat fie printr-o expresie simplă, cum se întâmplă când intelectul formează quidita tile obiectelor, fie printr-o expresie complexă, cum se întâmplă când intelectul compune și divide. Căci pentru noi orice este înțeles derivă realmente din altceva, așa cum conceptele concluziilor derivă din principii sau așa cum conceptele quiditatilor obiectelor posterioare [de riva] din quiditatile obiectelor anterioare sau, cel putin, așa cum un concept actual derivă din cunoașterea habituala. Așa cum
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]