525 matches
-
transportul lichidelor, uneori și al solidelor. Atunci când găleata este făcută din doage sau dintr-un trunchi scobit și servește la scos apa din fântână, aceasta se numește ciutură. Dacă găleata de lemn are o formă (relativ) cilindrică, este făcută din doage de brad și în ea se ține apa de băut, aceasta se numește cofă sau doniță. Cercetări arheologice au relevat prezența găleții încă din perioada culturii Hallstadt, când acest obiect de uz casnic se confecționa din bronz. În locuințele din
Găleată () [Corola-website/Science/312353_a_313682]
-
Garoafa (în trecut, Făurei) este o comună în județul Vrancea, Moldova, România, formată din satele Bizighești, Ciușlea, Doaga, Făurei, Garoafa (reședința), Precistanu, Răchitosu și Străjescu. Comuna se află în partea de est a județului, la limita cu județul Galați, pe malul drept al Siretului, în zona în care în el se varsă râul Putna. Este străbătută de șoseaua
Comuna Garoafa, Vrancea () [Corola-website/Science/310940_a_312269]
-
ce trăiau în 278 de case. În comună funcționau o biserică și o școală mixtă cu 19 elevi (toți băieți). La acea vreme mai funcționa, pe teritoriul actual al comunei, în aceeași plasă, și comuna Ciușlea, formată din satele Ciușlea, Doaga și Străjescu, cu 1379 de locuitori. În comuna Ciușlea, existau două biserici și o școală mixtă cu 33 de elevi (dintre care 4 fete). Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna Făurei în plasa Gârlele a aceluiași județ, cu o populație
Comuna Garoafa, Vrancea () [Corola-website/Science/310940_a_312269]
-
dintre care 4 fete). Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna Făurei în plasa Gârlele a aceluiași județ, cu o populație de 1100 de locuitori și aceeași compoziție; comuna Ciușlea făcea parte din plasa Biliești și avea în compunere satele Ciușlea, Doaga, Străjescu și Răchitoasa, cu 1850 de locuitori. În perioada interbelică, a apărut și satul Băcăuane, care ulterior a luat numele de Garoafa, după Garoflid, ministrul agriculturii din perioada reformei agrare. În 1950, comuna Făurei a fost transferată raionului Focșani din
Comuna Garoafa, Vrancea () [Corola-website/Science/310940_a_312269]
-
Spânu, Smstr.I Nicolae Bugescu, Smstr.I Amedeo Râpeanu, Smstr.I Mihai Manea, Smstr.I Petre Cristea, Smstr.II Pantelimon Loghin, Smstr.II Vasile Voiculescu, Smstr.II Gheorghe Diacu, Smstr.II Minel Ciobanu, Smstr.II Simion Munteanu, Smstr.II Mihai Doagă, Smstr.II Tudor Popescu, Smstr.II Gheorghe Stoi, Smstr.II Constantin Teodoroiu, Smstr.II Costache Ghiță, El.sgt. Mihail Gh. Mihai, El.sgt. Petre Tincu, El.sgt. Constantin Trandafirescu, El.sgt. Vasile Gheorghiu, El.sgt. Vasile Borceanu, Sgt. Nicolae Diaconescu
NMS Delfinul () [Corola-website/Science/313535_a_314864]
-
Reims, și peste secole, François Marie Arouet (viitorul "Voltaire" avea atunci 22 ani), refugiat din Paris în 1716, ale cărui piese de teatru au fost jucate atunci în sala mare de la etajul întâi. Castelul este și astăzi încă înconjurat cu doage cu apă și este format din două părți distincte: donjonul si micul castel Incinta exterioară în partea de est, astăzi goală, deținea altădată, donjonul construit pentru Filip al II-lea în 1219, cu ocazia unei confiscări a senioriei, ca și
Castelul Sully-sur-Loire () [Corola-website/Science/315582_a_316911]
-
se numește un vas de mare capacitate, făcut din doage de lemn fixate cu cercuri metalice, mai larg la mijloc decât la capete, folosit pentru păstrarea diferitelor lichide, în special a vinului, a murăturilor etc. În funcție de dimensiuni, se mai numește "bute", "budană" sau "poloboc". La confecționarea butoiului, se fac mai
Butoi () [Corola-website/Science/318780_a_320109]
-
lemn fixate cu cercuri metalice, mai larg la mijloc decât la capete, folosit pentru păstrarea diferitelor lichide, în special a vinului, a murăturilor etc. În funcție de dimensiuni, se mai numește "bute", "budană" sau "poloboc". La confecționarea butoiului, se fac mai întâi doagele care sunt niște scânduri mai înguste la capete și mai late la mijloc. Această formă permite să fie strânse cu cercurile. Apoi, doagele se încheie la un capăt al butoiului și se strâng cu 2-3 cercuri. În interiorul butoiului se face
Butoi () [Corola-website/Science/318780_a_320109]
-
etc. În funcție de dimensiuni, se mai numește "bute", "budană" sau "poloboc". La confecționarea butoiului, se fac mai întâi doagele care sunt niște scânduri mai înguste la capete și mai late la mijloc. Această formă permite să fie strânse cu cercurile. Apoi, doagele se încheie la un capăt al butoiului și se strâng cu 2-3 cercuri. În interiorul butoiului se face focul (se "focărește"), pentru ca doagele sa poată fi curbate la cald. După aceea, se confecționează și se asamblează fundurile, se taie "gardina" (un
Butoi () [Corola-website/Science/318780_a_320109]
-
mai înguste la capete și mai late la mijloc. Această formă permite să fie strânse cu cercurile. Apoi, doagele se încheie la un capăt al butoiului și se strâng cu 2-3 cercuri. În interiorul butoiului se face focul (se "focărește"), pentru ca doagele sa poată fi curbate la cald. După aceea, se confecționează și se asamblează fundurile, se taie "gardina" (un șănțuleț făcut la capetele din interior ale doagelor unui butoi, în care se fixează fundul sau capacul ), "vrana" (o gaură rotundă sau
Butoi () [Corola-website/Science/318780_a_320109]
-
și se strâng cu 2-3 cercuri. În interiorul butoiului se face focul (se "focărește"), pentru ca doagele sa poată fi curbate la cald. După aceea, se confecționează și se asamblează fundurile, se taie "gardina" (un șănțuleț făcut la capetele din interior ale doagelor unui butoi, în care se fixează fundul sau capacul ), "vrana" (o gaură rotundă sau dreptunghiulară făcută la butoaiele înfundate, pentru a putea introduce sau scoate vinul, murăturile etc. ) și se bate un cep (un dop de lemn, de formă tronconică
Butoi () [Corola-website/Science/318780_a_320109]
-
pentru a putea introduce sau scoate vinul, murăturile etc. ) și se bate un cep (un dop de lemn, de formă tronconică, cu care se astupă gaura butoiului ). Un un meșter care confecționează butoaie se numește dogar . Spre deosebire de metoda actuală, când doagele sunt confecționate din scânduri plane, care se curbează ulterior, în dogăria tradițională doagele se confecționau curbate, fiind cioplite dintr-un lemn mai gros, numai din bardă, respectându-se fibra lemnului. Deoarece vinul este un produs agroalimentar, la care folosirea de
Butoi () [Corola-website/Science/318780_a_320109]
-
cep (un dop de lemn, de formă tronconică, cu care se astupă gaura butoiului ). Un un meșter care confecționează butoaie se numește dogar . Spre deosebire de metoda actuală, când doagele sunt confecționate din scânduri plane, care se curbează ulterior, în dogăria tradițională doagele se confecționau curbate, fiind cioplite dintr-un lemn mai gros, numai din bardă, respectându-se fibra lemnului. Deoarece vinul este un produs agroalimentar, la care folosirea de arome sau de extracte este interzisă, Legea viei și vinului prevede că singura
Butoi () [Corola-website/Science/318780_a_320109]
-
se lasă la învechit numai în butoaie din lemn de gorun sau de castan. Istoria consemnează că Diogene din Sinope, rămas la un moment dat fără casă, și-a improvizat o locuință într-un butoi. Un vas făcut tot din doage, dar cu gura mai largă decât baza, prevăzut cu toartă și folosit pentru mulsul laptelui poartă denumirea de "șiștar" sau "doniță". La origine, șiștarul (din , „a șasea parte” dintr-un "congius") era folosit ca măsură pentru lichide. Un vas de
Butoi () [Corola-website/Science/318780_a_320109]
-
poartă denumirea de "șiștar" sau "doniță". La origine, șiștarul (din , „a șasea parte” dintr-un "congius") era folosit ca măsură pentru lichide. Un vas de lemn, de obicei de forma unui trunchi de con, cu baza mare jos, făcut din doage legate cu cercuri și folosit mai ales la păstrarea unor brânzeturi, murături etc. se numește "putină". Un vas rotund cu două torți, făcut din doage de lemn, de formă tronconică cu baza mare sus și întrebuințat la cărat apă și
Butoi () [Corola-website/Science/318780_a_320109]
-
lemn, de obicei de forma unui trunchi de con, cu baza mare jos, făcut din doage legate cu cercuri și folosit mai ales la păstrarea unor brânzeturi, murături etc. se numește "putină". Un vas rotund cu două torți, făcut din doage de lemn, de formă tronconică cu baza mare sus și întrebuințat la cărat apă și alte lichide, la muls, la spălat rufe etc. se numește "ciubăr" sau " hârdău".
Butoi () [Corola-website/Science/318780_a_320109]
-
sedentarizării, fiind din domeniul vieții sociale și statale, al religiei creștine, al agriculturii, al creșterii animalelor, al meseriilor, al locuinței, al alimentației, al florei, al faunei, nume de popoare, adjective. Exemple: "király" „rege”, "kereszt" „cruce”, "barázda" „brazdă”, "liba" „gâscă”, "donga" „doagă”, "ablak" „fereastră”, "gomba" „ciupercă”, "galamb" „porumbel”, "görög" „grec/greacă”, "bolond" „nebun(ă)”. Și după primele două secole de la așezare au continuat să pătrundă cuvinte slave în limba maghiară: "palota" „palat” (din bulgară), "csésze" „ceașcă” (din cehă), "galuska" „gălușcă” (din poloneză
Lexicul limbii maghiare () [Corola-website/Science/316294_a_317623]
-
Lazea din Munții Apuseni stabilit aici la sfârșitul secolului al XIX-lea și ai cărui urmași poartă supranumele de „ai dogarului”. În secolul al XX-lea, lucrări mărunte de dogărit le-au făcut Gheorghe Trif, Ioan Malea și un anume „Doagă” al cărui nume a rămas necunoscut, dar se știe despre el că era și jutar și ciurdar. "Dulgheritul", numit adesea și „bărdășit”, fiind strâns legat de „măsărit” (tâmplărie), precum și de zidărie, a fost foarte răspândit în sat. Exponenți ai acestei
Etnografia satului Racovița () [Corola-website/Science/321298_a_322627]
-
este situat pe Valea Loarei, la 15 km vest de orașul Angers, în comuna Saint-Georges-sur-Loire, din departamentul Maine-et-Loire. Este construit pe fundațiile unei fortărețe medievale, fortificată din toate părțile de poduri mobile, doage și turnuri masive, proiectând silueta sa severă asupra câmpurilor din jur. După secolul al XIV-lea, aceeași familie locuiește și administrează castelul: generațiile celor din familia de Brie se succedă, până într-o zi când unul din ei este cuprins
Castelul Serrant () [Corola-website/Science/315478_a_316807]
-
17 izvoare. Pe flancul sudic al rezervației, la 200 m de DN12C este construită lângă poteca principală cabana "Ecolog". La ieșirea din chei la marginea șoselei, o construcție artizanală - șteaza, poate fi observată. Aceasta este un fel de butoi cu doagele rare, în care apa captată de o țeavă metalică din amontele albiei Șugăului se agită clătind covoarele sau obiecte vestimentare mari care au fost spălate în prealabil acasă. Desi inițial a fost declarată de interes geologic este de tip mixt
Cheile Șugăului () [Corola-website/Science/327469_a_328798]
-
mobilier ci este de asemenea și o alegere populară pentru artizanat și obiecte de artă. Utilizările includ coșuri din rattan, vaze pentru plante și alte lucrări decorative. Datorită durabilității și rezistenței la așchiere, secțiuni de rattanului poat fi folosit ca doage sau bastoane pentru artele marțiale. Bețe de rattan de 70 cm lungime, numite baston, sunt utilizate în artele marțiale filipineze Arnis și Eskrima ș.a. Alături de mesteacăn și bambus, rattanului este un material comun folosit pentru ciocanele de percuție, în special
Rattan () [Corola-website/Science/329949_a_331278]
-
18 mai 1918 și Diviziei 7 Infanterie, în perioada 11/24 decembrie 1918 - 18 aprilie/1 mai 1919, distingându-se în mod special în cursul Bătăliei de la Mărășești, din anul 1917 la comanda Brigăzii 28 Infanterie, în luptele din sectorul Doaga.)
Constantin Neculcea () [Corola-website/Science/335618_a_336947]
-
material onomastic după alfabet”, sau „după diferiți oameni”, ceea ce ar putea să semnifice și „lexic alfabetic sau lexic biografic” sau cu "diaphorôn andrôn": „clasament după diferiți istorici sau diferiți autori”. În sfârșit, s-au evocat și, în greaca bizantină, „fortăreață”, „doagă / șanț lat cu apă”, și în latină "guida" sau "summa" („sumă”) și "sudarium" („giulgiu”) prin grecescul târziu "soudarion". Această compilație de compilații se prezintă ca o încâlceală imposibil de descurcat: un dicționar de cuvinte este amestecat cu un dicționar de
Suda (enciclopedie) () [Corola-website/Science/332928_a_334257]
-
LOGOFĂTUL NEGRILĂ <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 297. footnote> (După C.Chiriță, Dicționar geografic al județului Vaslui, f.131) Zice că-n locul care se cheamă Negrilești, din comuna Doagele, ținutul Vaslui, ar fi fost în vremea lui Ștefan cel Mare un târgușor. Numele târgușorului vine de la un logofăt de-al lui Ștefan cel Mare pe care-l chema NEGRILĂ. Și astăzi, când ară oamenii mai adânc, cu plugul, găsesc
Logof?tul Negril? [Corola-other/Imaginative/83522_a_84847]
-
fi medic de familie, farmacie sau spital. Cardul național de sănătate va face dovada calității de asigurat, va confirma prezența asiguratului la furnizorul de servicii medicale. Un focar de hepatită tip A a fost confirmat de autoritățile sanitare în satul Doagele, comuna Dragomirești, din județul Vaslui, după ce șaptesprezece persoane au necesitat spitalizare. Numărul total al îmbolnăvirilor a ajuns, în localitatea care nu dispune de apă curentă și canalizare, la șaizeci și șase. Relatează corespondenta noastră Alina Darie. Șaptesprezece persoane au fost
colectie de stiri si interviuri Radio Romania Actualitati () [Corola-other/Journalistic/92304_a_92799]