1,319 matches
-
1966. Este membru al Uniunii Scriitorilor din 1969 și al Asociației Artiștilor Plastici din Cluj din 1992. Maniera de a povesti a lui B. descinde în linie directă din proza lui Panait Istrati, de care îl leagă ținuturile dunărene și dobrogene de baștină. El nu are însă nici forța, nici lirismul maestrului de sub tutela căruia a făcut, de-a lungul anilor, evidente eforturi de a se emancipa. Cele mai bune texte realizează acea atmosferă de balcanism românesc (Pe drumuri), specifică și
BALACEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285557_a_286886]
-
feroviar peste Dunăre de la Cernavodă, după planurile inginerului român Anghel Saligny, și a fost modernizat portul Constanța. În acest context, s-a produs un proces rapid de dezvoltare a orașului Constanța, în special, precum și a celorlalte porturi maritime și fluviale dobrogene, fapt ce a condus la integrarea organică a noii provincii în cadrul statului național român. Astfel, Constanța a devenit principala poartă de export a României, beneficiind de accesul la Marea Neagră și, implicit, prin Bosfor și Dardanele, la Marea Mediterană. O dezvoltare rapidă
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
preocupare constantă pentru problemele administrative, și nu numai, ale Dobrogei și locuitorilor ei au manifestat Ioan N. Roman 11 și Constantin Brătescu, publicând numeroase studii și articole în publicațiile Arhiva Dobrogei și Analele Dobrogei, dar și în alte periodice locale dobrogene. De altfel, o serie de articole publicate de către Ioan N. Roman au fost reunite de curând într-un volum omagial editat la Constanța 12 și dedicat aniversării a 130 de ani de la reintegrarea Dobrogei în cadrul statului național român. Cu același
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
cu procesul de colonizare cu tătari crimeeni, statul otoman a organizat colonizarea Dobrogei cu grupuri turanice nomade din Anatolia 35. Populația turco-tătară colonizată a fost instalată, în special, în sudul și centrul regiunii și avea obligații militare. De altfel, tătarii dobrogeni originari din Crimeea sunt atestați prin 1512-1514, iar Dimitrie Cantemir relata în lucrarea Descrierea Moldovei că în anul 1568 hanul tătarilor a strămutat în Bugeac 30 000 de tătari nogai din ordinul sultanului Selim al II-lea. În prima jumătate
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Raguzanii s-au retras din Dobrogea după declanșarea crizei orientale în zonă. Locul acestora în comerțul din Dobrogea a fost luat rapid de către armeni și greci. Armenii au fost nevoiți să-și părăsească locurile natale după cucerirea otomană, primul oraș dobrogean unde au fost atestați fiind Silistra 49. La începutul secolului al XVI-lea este menționată și comunitatea armenească din Babadag. Armenii s-au așezat și la Constanța, unde au construit o biserică ce a fost părăsită în 1760, obiectele bisericești
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
000 de agricultori români ce locuiau în sate temeinic așezate 84. În primele luni ale anului 1850 Ion Ionescu de la Brad efectueză o călătorie exploratorie în Dobrogea din însărcinarea autorităților otomane și constată consecințele tragice ale războaielor purtate pe teritoriul dobrogean, precum și numărul redus al așezărilor, inexistența căilor de comunicație și a mijloacelor de transport 85. Astfel, la mijlocul secolului al XIX-lea, Ion Ionescu de la Brad întocmea o statistică pentru sangeacul Tulcea și cazalele: Kustendge (Constanța), Mangalia, Balcic și Bazargic din
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
poduri și cișmele 123. În 1871, Ismail-Pașa, albanez de origine, care manifesta bunăvoință pentru locuitorii creștini ai Dobrogei și pentru preocupările acestora legate de școli și biserici, l-a însărcinat pe Nicolae (Nifon) Bălășescu cu reorganizarea învățământului în numeroase localități dobrogene. În 1872 în sangeacul Tulcea funcționau: 12 medrese (seminarii), 8 gimnazii și 56 de școli primare 124. Tulcea a cunoscut o perioadă de înflorire după distrugerile provocate de războiul ruso-turc din 1828-1829. Astfel, în 1853 fancezul Boucher de Perthes descrie
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
inițiat de interesele Marilor Puteri la gurile Dunării. În această perioadă traficul de mărfuri și de călători pe Dunăre era deservit în mare măsură de nave sub pavilionul acelorași Mari Puteri europene. În acest context, prezența navelor românești, în porturile dobrogene dunărene, dar și în cele maritime, înainte de 1878, era mai mult simbolică. În privința populației Dobrogei, o statistică întocmită de către Ion Ionescu de la Brad la mijlocul secolului al XIX-lea, din însărcinarea oficialităților otomane, înregistra pe teritoriul actualelor județe Tulcea și Constanța
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
guvernul imperial rus și pe lângă Marile Puteri ale Europei 270. Cu toate acestea, într-o scrisoare din februarie 1878, prințul Carol Anton de Hohenzollern își încuraja fiul, Carol I al României, referindu-se la avantajele economice oferite României de către porturile dobrogene, în ciuda inevitabilei pierderi a sudului Basarabiei. El afirma: "Teritoriul neproductiv al Dobrogei nu răsplătește, desigur, pierderea Basarabiei; totuși, Dobrogea, cu Constanța dimpreună, se poate primi, deoarece dobândirea acestui port la Marea Neagră va fi, poate, de cea mai mare importanță pentru
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
ședința Senatului din 26 noiembrie 1877 se lua cunoștință de faptul că "sunt prin Dobrogea subscrieri pentru a se alipi pe lângă România"312. De asemenea, în ședința din 27 ianuarie 1878 Adunarea Deputaților era informată despre existența unor cereri ale dobrogenilor de a se uni cu România 313. La începutul anului 1878, guvernul român a trimis în Dobrogea două comisii, una civilă și alta militară, în scopul unei temeinice documentări privind: regimul politic și juridic, serviciile publice, instituțiile, starea generală și
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
învinsă este aceea care plătește Imperiului Rus cheltuielile de război (...), ci România"340. De altfel, încă de la jumătatea lunii ianuarie a anului 1878, Rusia comunica guvernului român intenția de a reocupa cele trei județe basarabene, oferind României drept compensație teritoriul dobrogean 341. Totodată, articolul 8 al tratatului de pace de la San Stefano prevedea acordarea dreptului de trecere pe teritoriul românesc a trupelor ruse staționate în Bulgaria pe o perioadă de doi ani342. Referitor la această prevedere, cancelarul rus Gorceakov îl avertizase
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
cu România. La orele 12, Domnitorul s-a îmbarcat pe iahtul princiar Ștefan cel Mare însoțit de către Ion C. Brătianu, primul ministru al României, de episcopul Melchisedec al Dunării de Jos și de către reprezentanți ai autorităților civile 406. Pe malul dobrogean, la Ghecet (Smârdanul Nou), îi aștepta o mulțime de oameni cu drapele românești. La orele 13 au trecut Dunărea: un detașament de Roșiori, o companie de Vânători, o baterie de artilerie și Regimentul 5 Infanterie de linie. În momentul debarcării
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
autorităților române începuseră cu câteva săptămâni înainte de 14 noiembrie 1878409. Marea majoritate a populației din Dobrogea nutrea sentimente de satisfacție față de unirea provinciei cu România. La 14 noiembrie 1878 Domnitorul Carol I dăduse citire la Brăila și unei Proclamații către dobrogeni. Acest document a fost multiplicat pe foi volante în limbile: română, turcă, greacă și bulgară și a fost răspândit pe întreg teritoriul Dobrogei 410. Proclamația îi anunța pe locuitorii Dobrogei că "cele mai sfinte și mai scumpe bunuri ale omenirii
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
de 14 noiembrie 1878 au avut loc la Tulcea festivități prilejuite de sosirea primelor unități ale armatei române. La orele 14 navele armatei române au sosit în fața portului, iar în momentul când primii ostași români au pus piciorul pe pământul dobrogean "o numeroasă poporațiune cu mult entusiasm" i-a întâmpinat 416. În dreptul primului arc de triumf, Costache Boambă, cel mai în vârstă dintre notabilii români din oraș a oferit comandantului trupelor române pâine și sare și a rostit în numele locuitorilor Tulcei
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
prefecți ai județelor din Dobrogea au comis o serie de abuzuri pe durata mandatului lor în provincie 446. De altfel, Titu Maiorescu scria, referindu-se la speranțele locuitorilor într-o administrație eficientă și modernă în Dobrogea: "(...) nu împărtășesc toate visele dobrogenilor care se așteaptă la notabile îmbunătățiri administrative și judiciare, datorită unificării constituționale a provinciei lor"447. Conform prevederilor articolului 16 al regulamentului administrativ, "scopul prefectului este de a veghea la aplicarea legilor țării"448. Pentru acest lucru, el este obligat
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
îndatoriri și drepturi ca și prefectul"489. Articolul 21 prevedea că administratorul "îi înlesnesce prefectului tote sciințele culese la localitate și prin raporte săptămânale le supune la aprecierea prefectului"490. Ultima secțiune a regulamentului prezenta atribuțiile și îndatoririle primarilor localităților dobrogene. Astfel, articolul 23 preciza că "primarul este numit de către prefect dintre cei cinci locuitori aleși ai comunei". În vederea desemnării primarului unei localități, "religiunea nu este un obstacol"491. Primarii localităților aveau obligația de a "încunosciința în tot-d-a-una pe administratorii de
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Acestea stabileau împărțirea administrativ-teritorială a Dobrogei în două județe având reședințele la Constanța și Tulcea. Fiecare județ cuprindea mai multe ocoale, acestea cuprinzând, la rândul lor, mai multe comune urbane și rurale. Capitolul II al legii se intitulează " Despre drepturile dobrogenilor", cuprinde articolele 3-24 și se referă la drepturile și libertățile locuitorilor Dobrogei, la regimul proprietății imobiliare în Dobrogea, precum și la organizarea învățământului laic și religios în Dobrogea. Astfel, articolul 3 al legii prevedea că: "Toți locuitori din Dobrogea cari, în
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
turci. Rușii și lipovenii trăiau aproape exclusiv în județul Tulcea, unde exista și o pondere mai mare a bulgarilor, în timp ce, turco-tătarii locuiau, mai ales, în județul Constanța, unde reprezentau 57% din populația județului 593. Tulcea era cel mai mare port dobrogean la Dunăre, aici existând, la 1880, o Curte de Apel și mai multe școli publice și private 594. Fiind cel mai populat oraș din Dobrogea, Tulcea era și cel mai important centru comercial și industrial al Dobrogei 595. În anul
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
lege. Guvernul s-a silit prin regulamentele și instrucțiunile sale pe cât cu putință a satisface toate trebuițele simțite ale zilei, însă el nu a putut lua asupră-și de a hotărî și marile chestiuni de principiu precum: drepturile și îndatoririle dobrogenilor, regularea proprietăței, raporturile diferitelor culte către stat, organizarea puterei judecătoresci și puterei armate. A deslega, a regula toate aceste mari chestiuni, a da noii noastre provincii stabilitatea prin o organizațiune definitivă votată de Corpurile Legiuitoare, și sancționată de Domn, aceasta
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
de bulgari dețineau 39 797 de hectare iar 8 904 familii de turci și tătari dețineau 87 753 hectare de teren 691. Pământul arabil intrat în proprietatea statului român a fost parcelat și vândut, în condițiile legii din 1882, locuitorilor dobrogeni fără pământ sau cu pământ puțin și celor veniți din stânga Dunării și care doreau să achiziționeze pământ în Dobrogea. În scurt timp, însă, s-a constatat că pământul achiziționat nu a fost cultivat ca urmare a eludării legii din 1882
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
mesurile luate de administrație erau zadarnice și astfel holdele județului și poate chiar și ale țărei deveneau prada lor"722. Înființarea băncii creditului agricol era considerată ca fiind foarte necesară deoarece "bine facerile acestei instituțiuni sunt imense, prin ea, locuitorul dobrogean a scăpat de ghearele cămătarilor care în această parte îl explotau într-un mod mai mult de cât necinstit"723. Raportul făcea referire și la proiectele de sprijinire și la "înavuțirea săteanului nostru" prin "realisarea dorinței, dea se distribui de
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
și religiunea mahometană"1300. Măsuri speciale au fost adoptate de către "Onor Minister al Instrucțiunii Publice" care "a complectat măsurile pentru instrucțiunea publică prin crearea de șase burse destinate elevilor din acest județ"1301. De altfel, în ianuarie 1881, "șase elevi dobrogeni, dintre care trei români și trei musulmani, sunt deja în școlele Statului din Iași"1302. Pentru finalizarea construcției școlii din comuna Caramurat, plasa Constanța, precum și a celei din comuna Caraomer, din plasa Mangalia, au fost alocați bani "din fondurile primite
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Brătianu afirma: "(...) noi ne-am ocupat din toate puterile de Dobrogea; i-am făcut o mulțime de avantagii; nu numai că am trimis acolo oamenii cei mai distinși, cei mai capabili și cei mai onești, dar n-am supus pe dobrogeni ani întregi, la nici un impozit, pe când bieții săteni români plăteau impozite și impozite grele ca să susțină Dobrogea"1489. La doar câțiva ani de la unirea Dobrogei cu România, în provincie și în societatea românească, s-a iscat o dezbatere aprinsă, cu
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Nicolae Kirițescu a fost numit prefect al județului Constanța. Acesta avea să îndeplinească atribuțiile funcției de prefect până la 28 iulie 18941684. La 28 iulie 1892 a avut loc în orașul Medgidia "o adevărată serbare națională (...) cu ocasiunea înființărei unei secțiuni dobrogene a Ligei pentru Unitatea Culturală a Românilor"1685. La această întrunire a participat "tot ce județul are mai inteligent"1686. Astfel, "printre asistenți remarcăm și o mulțime de Domne, între cari: d-na Drăgescu, d-na Furtună, d-nul Vlasie
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Gelescu Cealicoff. Această delegație urma a prezenta în fața regelui un memoriu cuprinzând "multe plângeri și interesante cestiuni"1727. Redactorii săptămânalului Constanța adresau felicitări Consiliului Județean Tulcea pentru "hotărârea luată de a supune din nou M. S. Regelui și guvernului plângerile dobrogenilor"1728. Aceasta și datorită faptului că "memoriul insistă asupra drepturilor politice, și se plânge contra administrațiunei ministerului Domeniilor"1729. În cuprinsul aceluiași articol se preciza că "d-l prim-ministru cunoaște starea Dobrogei din 1889 când a vizitat-o"1730
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]