23,159 matches
-
Luminița Marcu Ștefan Gencărău este lector de stilistică și dialectologie la Facultatea de Litere din Cluj-Napoca și lucrarea sa despre Caragiale, devenită carte, a fost la origine teză de doctorat. După cum ne explică una din paginile de gardă, demersul autorului este unul interdisciplinar și propune o investigare a unei secțiuni din lexicul simbolic caragialian. Pînă aici, nimic nu pare deosebit. Foarte mulți universitari își publică tezele de doctorat, referatele se
Caragiale numărat by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17088_a_18413]
-
teză de doctorat. După cum ne explică una din paginile de gardă, demersul autorului este unul interdisciplinar și propune o investigare a unei secțiuni din lexicul simbolic caragialian. Pînă aici, nimic nu pare deosebit. Foarte mulți universitari își publică tezele de doctorat, referatele se transformă deseori în pre(post)fețe, coperțile rețin recomandări din aceleași referate, am citit chiar și o cronică de întîmpinare pe care o auzisem citită cu cîtva timp înainte la susținerea tezei respective. Problema apare cred atunci cînd
Caragiale numărat by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17088_a_18413]
-
diminețile lumii. Traducere de Emanoil Marcu, Editura Humanitas, București, 2001, 100 de pag. f.p. Timpul și experiența cotidiană Cartea lui Ciprian Mihali, apărută de curînd la Editura Paralela 45 (Sensus communis - pentru o hermeneutică a cotidianului ), la origine teză de doctorat, propune o definiție filozofică a cotidianului, cum nu se poate mai interesantă. Autorul deconstruiește teoriile mai vechi referitoare la acest aspect (inclusiv teza heideggeriană care descalifică, sau, altfel spus, suprasemnifică în mod negativ cotidianul ), dar nu se grăbește nici să
Editura Timpul nisiparniței by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15796_a_17121]
-
Z. Ornea e știa că D. Gusti a petrecut zece ani în Germania pentru studii (facultate și doctorat), înainte de primul război mondial, în care vreme devenise un apropiat al lui Caragiale (despre care a și scris relevabile amintiri) și Zarifopol. Apropoiații săi (printre ei, desigur, Henri H. Stahl) povesteau că Gusti a contractat, în această îndelungată perioadă de
Școala sociologică de la București by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15800_a_17125]
-
îți trântesc semeț cărți de vizită care, sub numele ipochimenului, sancționează starea sa de indeterminare - că tot suntem în tranziție: �drd."! Că majoritatea chiar vor ajunge doctori, e indiscutabil. Constrânși la jalnice improvizații pentru a-și duce zilele, conducătorii de doctorate nu ezită să închidă un ochi în fața calamităților reprezentate de �doctoranzii" plini de fumuri și abordând aere de cuceritori transcontinentali. Că totul e o farsă, o dovedește statutul clasei universitarilor: cu sau fără doctorat, doctoranzi sau simple loaze pierdute în
Nesimțirea tunde electric by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15824_a_17149]
-
a-și duce zilele, conducătorii de doctorate nu ezită să închidă un ochi în fața calamităților reprezentate de �doctoranzii" plini de fumuri și abordând aere de cuceritori transcontinentali. Că totul e o farsă, o dovedește statutul clasei universitarilor: cu sau fără doctorat, doctoranzi sau simple loaze pierdute în interstițiile facultăților, sunt plătiți în bătaie de joc. La una din universitățile de prestigiu din țară, la o facultate și ea prestigioasă, salariul unui asistent universitar (cu vechime!) nu depășește două milioane și jumătate, al
Nesimțirea tunde electric by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15824_a_17149]
-
una din universitățile de prestigiu din țară, la o facultate și ea prestigioasă, salariul unui asistent universitar (cu vechime!) nu depășește două milioane și jumătate, al unui conferențiar ajunge, la sfârșitul carierei, la trei milioane șase sute, iar un profesor (conducător de doctorate!) saltă, în pragul pensiei, la amețitoarea sumă de patru milioane două sute de mii de lei. Adică, la cursul zilei de azi, o sută patruzeci de dolari! Acestea sunt cifrele, acesta e felul în care România își gândește viitorul. Vă închipuiți
Nesimțirea tunde electric by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15824_a_17149]
-
să citiți, de fapt, ultima carte a Ilenei Mălăncioiu, Vina tragică, apărută în vara asta la Editura Polirom, directorul editurii, Silviu Lupescu optînd, încă o dată, pentru numele și opera autoarei. Vina tragică - Tragicii greci, Shakespeare, Dostoievski, Kafka - reprezintă teza de doctorat pe care Ileana Mălăncioiu, absolventă de filosofie, o susținea în 1975, cam în același timp cu alt filosof, Gabriel Liiceanu și lucrarea sa Tragicul, neștiind unul despre abordarea celuilalt. Ediția de față nu este o simplă reeditare, și nici doar
Hamlet și cartea utopiei by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15875_a_17200]
-
românismului care, la rîndul lui, era o consecință a fenomenelor sufletești, ca element distinctiv al unei substanțe esențiale: sufletul. Motru s-a considerat, toată viața, un discipol al lui Wundt, în laboratoarele căruia a lucrat pentru elaborarea tezei sale de doctorat. Dar ceea ce fusese valabil la începutul veacului al XX-lea, în materie de psihologie și chiar de antropologie, se erodase fatal chiar prin progresul științei. Dar Motru continua să considere și în interbelic și mai tîrziu că "sufletul unui neam
Despre liberalism si românism by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15903_a_17228]
-
personaje, împrejurări înviau ca să se topească la capătul periplurilor... Tot el m-a învățat să-l recitesc pe Caragiale într-o altă notă, uneori mult mai dramatică și universală. Era încîntat de proiectul meu de a-mi scrie lucrarea de doctorat pe distincția între "caragialism" și "caragialitate" o himeră ce, dacă nu s-a împlinit niciodată pe plan teoretic propriu-zis, începe să devină tot mai limpede în proza mea. Vladimir Streinu, căruia tot Cioculescu m-a prezentat în cuvinte, pe cît
Dumitru Radu Popa: "Sansele nu se asteaptă ca o pară mălăiată" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15907_a_17232]
-
nici nu face vreodată pretext din ea, așa cum imagologia nu devine niciodată mod de întrebuințare pentru un destin etnic special. La noi imagologie își închipuie că face multă lume, pentru că numele disciplinei sună bine și domeniul abundă în licențe și doctorate care vor cu orice preț să fie la modă (deși imagologia are în Europa mai bine de o jumătate de veac). Studiul lui Andrei Oișteanu e în măsură să cam taie elanul imagologilor de ocazie, se vede aici foarte bine
Evreul real și evreul imaginar by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16030_a_17355]
-
văzut-o atunci pe Doina Ioanid perfect integrată într-o anumită direcție a scrisului românesc de azi, o direcție care nu e doar a beletristicii, ci invadează chiar și cele mai academicoase spații de manifestare. Gîndiți-vă doar la bucățica de doctorat care poartă titlul Alfabetul doamnelor și care are pe copertă o fotografie din anii '20 a unei femei frumoase, bunica autoarei și veți înțelege că această feminizare intelectualistă a scrisului nu e doar un reflex de scriitor neproductiv, ci e
Duduci literare by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15623_a_16948]
-
situația celor mereu fără bani despre care se spunea că "împușcă francul". Iancovescu, umilit de replica inteligentă, a trebuit, cavalerește, să dispară din cafenea. Tot lui Lemnaru i se atribuie apostrofa despre Mircea Eliade, reîntors de la studii din India fără doctorat: "Mircea Eliade, a spus Lemnaru, ne-a cam hindus în eroare cu sanscrita lui". Și tot așa înainte, mereu sclipitor și solicitat pînă la adulație. S-a întîmplat că Lemnaru n-a putut uita episodul legionar al lui Ion Barbu
Insolitul Oscar Lemnaru by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15645_a_16970]
-
al românilor din satele maramureșene de peste Tisa, care preciza drepturile istorice ale românilor asupra acelor teritorii. A mai luptat, cu un regiment român, la eliberarea teritoriilor de la Sighet la Baia Mare. Apoi, neobosit, a plecat la Viena pentru completarea studiilor, luîndu-și doctoratul și perfecționîndu-se în limba germană. După care, în 1923, s-a stabilit , ca avocat și militant politic, la București. Harta politică a României postbelice s-a modificat enorm. Din două-trei partide existente pînă în 1916, au apărut numeroase. La început
Memorialistica unui bătrîn penețist by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15659_a_16984]
-
Biblioteca Academiei și din biblioteci personale materialele necesare alcătuirii acestui volum consistent. El cuprinde lucrarea dedicată filosofului Petre Andrei (căruia Pavel i-a fost asistent la universitate), Krinonis sau treptele singurătății, cele două manifeste, o lucrare introductivă la teza de doctorat - și multe altele. Descoperim astfel un autor al sugestiilor, chiar și în locurile comune ori mai puțin inspirate. Intuițiile sale desfășoară în permanență un război de gherilă cu cantitatea. Importantă mi se pare însă înaintarea constantă și erudită a gânditorului
Împliniri majore by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15690_a_17015]
-
Recentul Consiliu al Uniunii Scriitorilor a hotărît cîteva excluderi. Două, pentru plagiat: Al. Florin Țene de la Cluj și Florin Bratu din Suceava. Nu cunoaștem motivul exact al primei excluderi. În ce-l privește pe Florin Bratu, în teza sa de doctorat, susținută cu Al. Călinescu la Iași, el a plagiat o teză a unei profesoare din Franța, de la o universitate unde Florin Bratu a fost la un lectorat. Teza, știută lui Fl. Bratu, deși nepublicată, a fost reluată aproape pe de-a
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15703_a_17028]
-
să rămână iarăși fecioară. Cu toate că fecioara rămâne neatinsă În integritate, ea totuși naște. Prin urmare, „creștinismul venerează nu simplu fecioria, ci fecioria care «naște», care rodește, pe Fecioara Mamă”<footnote Pr. Prof. Dr. Constantin Galeriu, Jertfă și răscumpărare, teză de doctorat În teologie, În Glasul Bisericii, nr. 1-2/1973, p. 113 footnote>. Dumnezeu, descoperind În Fecioara Maria toată taina smereniei, acel maximum, acel total al Învrednicirii omenești de a primi, aceasta L-a făcut să Se dăruiască de asemenea total În
Maica Domnului În Filocalie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/156_a_194]
-
Părinți, trad. Cristina Rogobete și Adrian Marinescu, Editura Bizantină, București, 2002 Ieroschim. Daniil Sandu Tudor Scrieri I, Editura „Christiana”, București, 1999 Ieroschim. Daniil Sandu Tudor Dumnezeu-Dragoste, Editura „Christiana”, București, 2000 Pr. Prof. Dr. Constantin Galeriu Jertfă și răscumpărare, teză de doctorat În teologie, În Glasul Bisericii, nr. 1-2/1973 Pr. Prof. Dr. Dumitru Stăniloae Maica Domnului ca mijlocitoare, În revista „Ortodoxia”, nr. 4/1952 Ierom. Drd. Irineu Pop Maica Domnului În viața Bisericii și evlavia credincioșilor ortodocși, În revista „Ortodoxia”, nr.
Maica Domnului În Filocalie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/156_a_194]
-
acțiunii politice, dobîndită în primii ani ai deceniului trecut, cînd a fost deopotrivă agitator de stradă și parlamentar. Dar nu-i lipsește nici capacitatea de abstractizare și conceptualizare - în această privință, este suficient să amintesc faptul că a obținut un doctorat în științe politice și că a susținut numeroase conferințe în instituții academice prestigioase din SUA. Astfel că intuiția scriitorului se combină în proporția ideală cu spiritul de inițiativă al omului empiric și cu vocația analitică a observatorului social și politic
Frica de normalitate by Petru Cimpoeșu () [Corola-journal/Journalistic/15760_a_17085]
-
intelectuali (tatăl său era prozatorul D.D. Pătrășcanu), a devenit membru al PCR încă înainte de constituirea acestuia, scriind, aproape în întregime, ziarul Socialistul. A ajuns apoi, după afilierea Partidului Comunist din România, activist al Kominternului, ținînd să-și ia și un doctorat la Leipzig în sociologie economică. Pseudonimul său de partid era Andrei și face prima oară închisoare în 1924, nescăpînd de acolo decît după o lungă perioadă de grevă a foamei și a setei, împreună cu fiul lui Gherea, Alexandru, și el
Procesul Pătrășcanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15765_a_17090]
-
Golopenția drept șef de cabinet, punîndu-l să lucreze mult la un eșuat proiect de reformă a învățămîntului preconizat de profesor. Dar, în 1933, obținea invidiata bursă Rockefeller, urmată de o alta Humboldt (pînă în 1936), cînd își ia un strălucit doctorat în Germania. Reîntors cu doctoratul luat, se alătură, din nou, Școlii monografice a lui D. Gusti. Devine redactor al revistei Sociologie românească, nimic mai puțin decît director la nou întemeiatul Institut Social Român și asistent onorific la catedra lui D.
Cazul Anton Golopenția by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15785_a_17110]
-
punîndu-l să lucreze mult la un eșuat proiect de reformă a învățămîntului preconizat de profesor. Dar, în 1933, obținea invidiata bursă Rockefeller, urmată de o alta Humboldt (pînă în 1936), cînd își ia un strălucit doctorat în Germania. Reîntors cu doctoratul luat, se alătură, din nou, Școlii monografice a lui D. Gusti. Devine redactor al revistei Sociologie românească, nimic mai puțin decît director la nou întemeiatul Institut Social Român și asistent onorific la catedra lui D. Gusti, ajutîndu-l pe profesor și
Cazul Anton Golopenția by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15785_a_17110]
-
mea (a patra maioresciană?) l-a cunoscut numai din cărți (cînd el murea, eu eram în clasa întîi primară). Pe toți ceilalți i-am frecventat și personal, avîndu-i profesori ori colegi de catedră. Ș. Cioculescu mi-a condus teza de doctorat. Pe Pompiliu Constantinescu l-am descoperit cu adevărat începînd din 1967 cînd soția lui, Constanța Pompiliu Constantinescu (după cum remarc că semna, pe o fotografie de tinerețe, în care putem vedea o femeie cu un profil superb și expresiv; cînd am
Criticul fără însușiri by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16153_a_17478]
-
la una dintre cercetările anuale, n-a făcut parte din școala monografică a lui Dimitrie Gusti. Deși a absolvit liceul și facultatea la București, în 1929 se stabilește la Iași, unde devine asistent la catedra condusă de Șt. Zeletin. După doctorat (1930), se apropie de sociologul Petre Andrei, devenind conferențiar pe lîngă catedra lui, în 1941, după moartea acestuia, ajunge titularul catedrei. Era, din tinerețe adept al social-democrației și cursurile sale, ținute cu strălucire, dovedesc această apartenență. După al doilea război
O carte, din 1945, despre antisemitism by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16130_a_17455]
-
Valeriu Stancu nu e departe de Nicolae Breban în sugerarea unui sprijin de la guvern pentru cultură. Sensibilitate de soldat Zgribulit de frigul zilelor de Paști, Cronicarul a încercat să găsească oarece căldură sufletească în mass-media. Ar fi putut lua un doctorat la o Universitate particulară cu probleme de acreditare, dacă ar fi pus cap la cap toate cîte s-au spus, scris și prezentat în imagini despre obiceiul încondeierii ouălor de Paști - chiar și în varianta de plural, ouălelor care a
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16219_a_17544]