1,277 matches
-
a devenit de trăit de la o zi la alta, în Buhușiul în care a căzut în genunchi fabrica de postav, trăgând după ea singura șansă de bază a locurilor de muncă pentru majoritatea locuitorilor. Întreaga sa viață, citadină a Buhușiului, doctorița Hilda Rotaru și-a autozidit biografia sub vederea și cunoașterea locuitorilor orașului, dintre care mulți i-au fost colegi de generație, parteneri de joacă, prieteni din copilărie. Nu există un corpus metodologic, nici de specialiști, nici de teorii pentru reconstituirea
DR. HILDA ROTARU. IMPORTANŢA COLOSALĂ A PUNCTELOR DE SPRIJIN de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1076 din 11 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/354588_a_355917]
-
curent, printre concitadinii săi, ca un obișnuit al faptului zilnic. Fiecare întâlnire cu ea oferă principiile operatorii ale amintirii care creează perspectiva unei reconstrucții din trecut, deși înfățișările actualului desemnează schimbări. Fiecare revedere cu Hilda Rotaru, azi o foarte respectabilă doctoriță din Buhuși, transmite un cod de translare în copilărie. Era o superbă domnișoară, cu părul blond-castaniu și corpul înmlădiat ca prin inelul ce subțiază și dă grație balerinei. Era o domnișoară fină, elegantă, corpolentă. Era o domnișoară frumoasă, atrăgând orice
DR. HILDA ROTARU. IMPORTANŢA COLOSALĂ A PUNCTELOR DE SPRIJIN de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1076 din 11 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/354588_a_355917]
-
văzut-o decât la brațul soțului ei, Petru Rotaru?! Parcă străduindu-se să reprezinte din adolescență forma de modele ale iubirii, Hilda și Petru (Titi) fac să apară ca posibil un vis nesfârșit, într-o dragoste statornică! Astăzi, Hilda este doctorița care nu arată ca pierzătoare a vreuneia dintre calitățile ce au ales-o a fi plăcută tuturor. Plăcuta impresie pe care o făcea, o face și acum. Nu sunt decât apriorice expresiei sale actuale în relație cu întreaga comunitate, impresiile
DR. HILDA ROTARU. IMPORTANŢA COLOSALĂ A PUNCTELOR DE SPRIJIN de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1076 din 11 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/354588_a_355917]
-
un doctor cu ani adunați în neacord cu drumul spre îmbătrânire, dar în echivalență cu experiența profesională. Nu sunt circumstanțe globale oneste care consacră profesioniștii spre orizontul apoteotic, altele decât circumstanțele profesionalismului însuși, incontestabil, iar din această cauză, oameni ca doctorița Hilda Rotaru devin modele ce nu trec neobservate. Doctorița Hilda Rotaru ajunge la această regulă, devenind model care ar putea fi al multora. Experiențele asimilate de la absolvirea studiilor medicale universitare, până azi, cu treceri prin toate gradele profesionale și răspunderile
DR. HILDA ROTARU. IMPORTANŢA COLOSALĂ A PUNCTELOR DE SPRIJIN de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1076 din 11 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/354588_a_355917]
-
spre îmbătrânire, dar în echivalență cu experiența profesională. Nu sunt circumstanțe globale oneste care consacră profesioniștii spre orizontul apoteotic, altele decât circumstanțele profesionalismului însuși, incontestabil, iar din această cauză, oameni ca doctorița Hilda Rotaru devin modele ce nu trec neobservate. Doctorița Hilda Rotaru ajunge la această regulă, devenind model care ar putea fi al multora. Experiențele asimilate de la absolvirea studiilor medicale universitare, până azi, cu treceri prin toate gradele profesionale și răspunderile asumate, ca șef de secție ori director medical de
DR. HILDA ROTARU. IMPORTANŢA COLOSALĂ A PUNCTELOR DE SPRIJIN de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1076 din 11 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/354588_a_355917]
-
până azi, cu treceri prin toate gradele profesionale și răspunderile asumate, ca șef de secție ori director medical de spital, pot fi reguli de integrare pentru medici mai tineri sau nu, în portofoliul de oameni de valoare ai oricărei comunități. Doctorița Hilda Rotaru a ajuns la baza sistemului medical ce deservește o comunitate, fără de care implacabila suferință umană coexistentă în viața fiecăruia, ar devasta pe locuitori. Doctorița Hilda Rotaru este unul dintre oamenii de valoare ai orașului ei natal care, pe cât
DR. HILDA ROTARU. IMPORTANŢA COLOSALĂ A PUNCTELOR DE SPRIJIN de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1076 din 11 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/354588_a_355917]
-
medici mai tineri sau nu, în portofoliul de oameni de valoare ai oricărei comunități. Doctorița Hilda Rotaru a ajuns la baza sistemului medical ce deservește o comunitate, fără de care implacabila suferință umană coexistentă în viața fiecăruia, ar devasta pe locuitori. Doctorița Hilda Rotaru este unul dintre oamenii de valoare ai orașului ei natal care, pe cât de tare se clatină, pe atât de mult are nevoie de astfel de puncte de sprijin. Aportul doctoriței Hilda Rotaru la binele comunității din Buhuși edifică
DR. HILDA ROTARU. IMPORTANŢA COLOSALĂ A PUNCTELOR DE SPRIJIN de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1076 din 11 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/354588_a_355917]
-
coexistentă în viața fiecăruia, ar devasta pe locuitori. Doctorița Hilda Rotaru este unul dintre oamenii de valoare ai orașului ei natal care, pe cât de tare se clatină, pe atât de mult are nevoie de astfel de puncte de sprijin. Aportul doctoriței Hilda Rotaru la binele comunității din Buhuși edifică premisele importanței colosale ale acestor puncte de sprijin. (Aurel V. ZGHERAN - aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografică: Dr. Hilda Rotaru. Importanța colosală a punctelor de sprijin / Aurel V. Zgheran : Confluențe Literare, ISSN
DR. HILDA ROTARU. IMPORTANŢA COLOSALĂ A PUNCTELOR DE SPRIJIN de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1076 din 11 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/354588_a_355917]
-
ea că îmi făcea atâtea observații cu noaptea în cap; ce, eu nu eram țărancă la fel ca ea, doar veneam de la oraș și, în plus, după atâtea premii, nu eram “oricine”. Am ieșit din curte mai bine îmbrăcată decât ”doctorița de la dispensar”, după spusele lui tataie și fericită că aveam să fac o impresie bună țărăncilor care nu mă văzuseră din toamna trecută, am luat-o pe Orfană de lanț. Mergeam amândouă în urma lui tataie, care ducea cele două târne
GLORIE COPILĂRIEI IX de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357089_a_358418]
-
cultură, iar cântecele ei m-au făcut să arunc doza de medicamente pentru acea zi, ca să mă mint totuși că am luat-o. În ziua aceea nu a fost nevoie de medicamente, dacă a cântat Maria Șalaru. Tocmai fusesem la doctorița mea de suflet. Mai curând dau inimii văzutul ei, cu melodiile Mariei Șalaru, decât pastilele pe care le-am urât toată viața, ca și pe apa care nu mi-a mai plăcut de când am descoperit mierea Cotnariului! Buhușiul a fost
MARIA ŞALARU. ÎMPREUNĂ CU MELODIILE EI, PAHARUL DE COTNARI E VAST de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 920 din 08 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357189_a_358518]
-
puțin era serbarea de la sfârșitul anului, nu din cauza spectacolului, pe care îl pregătisem de atâtea luni, ci mai ales de teamă că nu aș lua premiu. Riscam să mă fac de rușine în fața lui tataie Gogu, care mă vedea deja “doctoriță”, a lui tanti Oala, care mă visa “artistă” și a prietenelor mele, care mă credeau deșteaptă și mergeau orbește pe urmele mele. Mami lucra cu alte mame la coronițele și rochiile noastre pe care le confecționau din hârtie creponată. Pentru
GLORIE COPILĂRIEI VII de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357091_a_358420]
-
spune că domnul profesor Popescu ar fi acolo cu ea, că ar fi răvășit, de nerecunoscut. Așa vorbesc fetele pe aici... Dumnezeu s-o ajute, să fie bine! Emanuela o asculta pe Dorina cu atenție. Își dăduse seama că starea doctoriței nu este bună, încă din momentul în care a fost extrasă dintre fiarele mașinii, dar nu și-a închipuit să fie atât de gravă. Nu putea să nu se gândească și la firea umană. „Acum, când această femeie se zbate
ÎN MÂNA DESTINULUI...(10) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1575 din 24 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357766_a_359095]
-
spate și, înarmată cu o pereche de ochelari de soare, ieși din apartament grăbită, hotărâtă să afle ce-o interesa atât de mult... “- Doamna Romaș... canu..., trebuie... Iertați-mă! Trebuie... să știți... că este... bine... feti...ța...” Aceste cuvinte ale doctoriței Străinu îi răsunau Emanuelei în urechi, constituind în acest moment cheia, singurul indiciu, care o putea conduce către Daniela. Ajunsă în curtea spitalului de copii, Emanuela se prezentă la triaj. Era ora paisprezece și treizeci și cinci de minute, oră la care
ÎN MÂNA DESTINULUI...(10) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1575 din 24 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357766_a_359095]
-
botez a fetiței. Dețin asupra mea certificatul de botez, eliberat de preot în acest sens. Nu cunosc locul unde se află fetița, deoarece am fost plecată din localitate în momentul transferului, iar singura în măsură să-mi dea relații exacte, doctorița de la Spitalul de boli infecțioase, se află în imposibilitatea de a o face, în acest moment. Asistenta de la triaj rămase uimită, ascultând discursul Emanuelei, așteptând parcă o continuare a acestuia... Părea să nu priceapă ceva, sau... - ...Da...! Intuind nedumerirea asistentei
ÎN MÂNA DESTINULUI...(10) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1575 din 24 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357766_a_359095]
-
auzise câte ceva, dar nu cunoștea în totalitate detaliile. Îi cunoștea părinții, aflase de botez, chiar planurile și speranțele acestora de a câștiga niște bani de la Emanuela cu ocazia botezului, însă altceva nu știa. - Ce faci, acum, aici? De ce aici? - Pentru că doctorița, înainte de a fi luată cu salvarea mi-a spus: “- Spita... lu’... de cop... “, și acesta este singurul din oraș. - Da. Ai dreptate! Cum ziceai că se numește fetița? Poate reușesc să te ajut cu ceva. Poate aflu ceva printre colegele
ÎN MÂNA DESTINULUI...(10) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1575 din 24 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357766_a_359095]
-
de timpanele Emanuelei cu forța unei lovituri de ciocan. Răsunau precum dangătul unui clopot ce nu-și sfârșește ecoul: “Doamna doctor Străinu!” Mintea Emanuelei se chinuia să înțeleagă... Un frison o cutremură zdruncinându-i întregul corp: “Nu se poate!... Nu!... Doctorița Străinu? Daniela?... Nu se poate!” Pașii au purtat-o aproape instinctiv către zona de unde încă îi mai răsunau în urechi cuvintele profesorului. Mintea ei, până atunci extraordinar de lucidă și organizată, derula gânduri, imagini, sunete, cu o viteză năucitoare. „Poate
ÎN MÂNA DESTINULUI...(8) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1543 din 23 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357815_a_359144]
-
răsunau în urechi cuvintele profesorului. Mintea ei, până atunci extraordinar de lucidă și organizată, derula gânduri, imagini, sunete, cu o viteză năucitoare. „Poate că mi s-a părut, poate că nu am auzit bine, poate că nu o fi ea, doctorița... sau, dacă o fi, poate că dă Dumnezeu să nu fie ceva grav...”. Simți cum, într-un mod ciudat, răgușește. Gâtul i se usca... Își amintea că a avut momente în care această femeie o scosese din sărite, atât de
ÎN MÂNA DESTINULUI...(8) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1543 din 23 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357815_a_359144]
-
a face plăcere cuiva. Era un ton jos, blând, uman, tonul unui om care încerca să liniștească, să încurajeze sau, poate, să se încurajeze? Emanuela sesizase schimbarea acestuia, deși mascată oarecum, în momentul în care i-a confirmat faptul că doctorița era așteptată să se întoarcă de la colocviu. Odată cu confirmarea acestui fapt, chipul profesorului se întunecase, acoperit, parcă, de nori negri... În tot acest timp membrii echipajului de descarcerare, eliberaseră autoturismul strivit de greutatea teiului și au tăiat stâlpii laterali, acționând
ÎN MÂNA DESTINULUI...(8) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1543 din 23 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357815_a_359144]
-
că, cel puțin pentru o clipă, m-am lăsat dominat de sentimente. Vă rog, scuzați-mă! - Nu..., nu trebuie, stați liniștit! Tuturor ni se întâmplă. Suntem oameni, domnule profesor, mai înainte de orice... Oameni... S-au apropiat de autoturismul în care doctoriței Străinu, despre care nu mai exista nicio îndoială că nu ar fi vorba despre ea, i se acorda primul ajutor. Ii fusese montat un guler cervical, era conștientă, cooperantă, dar avea momente în care interveneau stări de lipotimie, destul de frecvente
ÎN MÂNA DESTINULUI...(8) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1543 din 23 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357815_a_359144]
-
fi bine, doamna doctor! Stați liniștită, vă rog! Nu vă obosiți! - Doamna Romaș...canu..., trebuie... iertați-mă! Trebuie... să știți...că este... bine... feti...ța... - Da, da!... Ușor! Respirați! O să fiți bine, îmi veți spune... - Nu!... Acum... Trebuie... eu..., eu... Doctorița Străinu lega cuvintele cu greutate, însă, o ținea strâns de mână pe Emanuela refuzând să-i dea drumul până nu îi va spune ce are de spus. - Trebuie să plecăm! spuse profesorul Popescu, vizibil agitat. - Te rooog..., profesore...! Tre... buie
ÎN MÂNA DESTINULUI...(8) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1543 din 23 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357815_a_359144]
-
greutate, însă, o ținea strâns de mână pe Emanuela refuzând să-i dea drumul până nu îi va spune ce are de spus. - Trebuie să plecăm! spuse profesorul Popescu, vizibil agitat. - Te rooog..., profesore...! Tre... buie să... vorbesc acuuum..., continuă doctorița, abia închegând silabele și cuvintele, cu ochi rugători. - Vă rog, doamna doctor, mergeți la spital! Spuneți-i domnului profesor! Îmi va comunica dânsul, cu siguranță... Am încredere! - Spita... lu’... de cop... Au fost ultimele sforțări, doctorița eliberând mâna Emanuelei. Leșinase
ÎN MÂNA DESTINULUI...(8) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1543 din 23 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357815_a_359144]
-
să... vorbesc acuuum..., continuă doctorița, abia închegând silabele și cuvintele, cu ochi rugători. - Vă rog, doamna doctor, mergeți la spital! Spuneți-i domnului profesor! Îmi va comunica dânsul, cu siguranță... Am încredere! - Spita... lu’... de cop... Au fost ultimele sforțări, doctorița eliberând mâna Emanuelei. Leșinase din nou. Ușile ambulanței s-au închis, sirenele și luminile intermitente au pornit odată cu demarajul acesteia. Mașina a început o cursă contra-cronometru între viață și moarte. Emanuela a rămas cu mâna întinsă, privind după ambulanța care
ÎN MÂNA DESTINULUI...(8) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1543 din 23 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357815_a_359144]
-
această stare. Spera, din tot sufletul, să fie doar din cauza consumului intens de energie fizică și psihică la care fusese supusă în ultimele ore. Nici nu observase când plecase aproape toată lumea. - Emanuela!? Dar, ce faci tu aici? - Dorina? Eram... Știi? Doctorița. Străinu... a fost dusă cu ambulanța SMURD... la Neurochirurgie... Cred că este foarte grav... Dumnezeu să o ajute! Domnul Profesor doctor Popescu o însoțește... - Dar, Dumnezeule! Ce-i nebunia asta? Ce s-a întâmplat, de fapt, aici? - Te rog, Dorina
ÎN MÂNA DESTINULUI...(8) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1543 din 23 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357815_a_359144]
-
simptome. Am mers la doctor la consult, să explic ce simt, după aceasta, mi s-a spus că am în continuare diagnosticul pe care-l știam. Am mai stat o lună și iar am mers la control să-i spun doctoriței (nu-i dau numele), că mă simt rău, vomit dimineața, după ce servesc micul dejun. Atunci s-a enervat puțin și mi-a dat trimitere la laborator, să fac testul cu urină. Am fost, l-am făcut și, la trei zile
UN VIS ADEVĂRAT de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 491 din 05 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357911_a_359240]
-
am întrebat-o: -Și care e problema dumitale? Vestea aceasta chiar mă bucură. Am plecat fericită acasă și mi-am spus în sine: “Decât un cancer, mai bine un pui de om.” A doua zi m-am prezentat iar la doctoriță, de data aceasta să-i spun vestea cea mare. Ea tot nu a crezut și mi-a spus să mă dezbrac pentru un control. De aici, altă ispită de la diavol. M-am așezat să mă controleze normal, om de bună
UN VIS ADEVĂRAT de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 491 din 05 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357911_a_359240]