14,279 matches
-
populare (cum ar fi " Ceasul umblă, lovește, și vremea stă, vremuiește" sau " Unde e multă minte, e și prostie multă") și în legende de felul celor culese de Tudor Pamfile. Demonstrației nu i se poate reproșa decît foarte îngusta bază "documentară". Se pot găsi oricînd texte sau expresii potrivnice. Dar e drept, pe de altă parte, că demersuri de acest tip nu au nici o șansă dacă autorul ar dori să epuizeze bibliografia. Ele nu sînt propriu vorbind științifice. Speculația (în care
Sufletul românesc by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16777_a_18102]
-
gips, butaforii perfecte, dar totalmente lipsite de viață (...)", notează el cu îndreptățire, în finalul capitolului consacrat lucrării lui Marian Victor Buciu, Onto-retorica lui I.L. Caragiale. În general, capitolele au aspectul unor recenzii și sunt grupate în trei secțiuni: Viața. Contribuții documentare, Opera. Teme, idei personaje și Interpretări și analize didactice, dintre care cea de-a doua se dovedește mai interesantă, în bună măsură și datorită calităților intrinseci ale multora dintre studiile aduse în discuție. Sînt analizate printre altele Secretul "Scrisorii pierdute
Din nou Caragiale... by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16800_a_18125]
-
începutul acestei cronici, cam încurcă lucrurile despre strămoșii săi. Ne-am dezobișnuit cu astfel de investigații de istoriografie literară, plasate în pur biografic și chiar genealogic. Încît cartea d-lui Teodor Tanco ne oferă un bun exemplu pentru utilitatea lor documentară. Îl felicit și îi mulțumesc. Poate - cine știe? - reînnoadă o tradiție azi cu totul pierdută. Teodor Tanco, Lumea transilvană a lui Ion Creangă. Originile unei biografii. Prefață de Petru Poantă. Editura Virtus Romana Rediviva P.F., 1999.
Genealogie literară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16805_a_18130]
-
pe nume Brissot, care-l fascinează și-l determină să se ducă la Orléans. în arhivele orașului, descoperă dosarele lui Lenoir, polițaiul care-i urmărea pe scriitori la mijlocul secolului XVIII, de care am vorbit în editorialul meu. O adevărată comoară documentară, trezită din somnul ei de două sute de ani și din care Darnton scoate materia uimitoarelor sale cărți: Aventura Enciclopediei, Boemă literară și revoluție, Sfîrșitul Luminilor, Marele masacru al pisicii și Editare și insurecție. Toate, în deceniul dintre 1982 și 1991
Un american la Paris by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16834_a_18159]
-
unui tânăr african care vine să caute de lucru în Franța. Dacă nu aș nara decât atât, nu ar fi nimic interesant, în orice caz, pentru mine nu ar prezenta nici un interes, deși ar putea să aibă o oarecare importanță documentară. Ceea ce contează pentru mine este impactul dintre o civilizație a scrisului și una a imaginii. Atât evreii cât și musulmanii condamnă imaginea, construindu-și în schimb civilizația pe scris, iar arabii, din rândul cărora provine eroul meu, chiar pe caligrafie
Michel Tournier, între mituri și documente by Radu Sergiu Ruba () [Corola-journal/Journalistic/16773_a_18098]
-
urmărită până și în articole ocazionale din presa locală sau în conferințe publice. Așadar o lucrare care tinzând cu orice preț spre tratare exhaustivă, cade în factologie. Se putea renunța la o sumedenie de alte pagini nesemnificative nici măcar sub raport documentar, în folosul reproducerii unor pagini vechi, uitate. Cartea lui D. Teleor (Eminescu intim), de pildă, nu studiile unor Anghel Demetriescu sau N.I. Apostolescu sunt pentru chiar "prețuitorul" lui Eminescu aproape intruvabile. Stan V. Cristea, Eminescu și Teleormanul, Ed. Tipoalex, Alexandria
Trasee eminesciene by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/16876_a_18201]
-
Zig-zag, 44, 1992, 16), e pus prin etimologie populară în legătură cu numele unui personaj real, care devenise celebru prin înălțimea sa neobișnuită, Gogea Mitu (Mitu Gogea). E însă vorba de o coincidență, sau, mai probabil (îmi lipsesc aici, din păcate, datele documentare necesare unei explicații exacte), de o relație inversă, de transformarea adjectivului într-o poreclă. În tratatele de gramatică, ditai, ditamai, cogeamite etc. sînt cel mult pomenite în lista adjectivelor invariabile, provenite din împrumuturi. Comportamentul sintactic care separă adjectivele ditamai și
"Ditai", "ditamai", "cogeamite"... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16878_a_18203]
-
Adina Bră (Patru documentare din Republica Moldova) Se constată din ce în ce mai des, în ultimul deceniu, faptul că filmul documentar are nevoie - la nivel financiar - de televiziune pentru a supraviețui, în timp ce, paradoxal, aceeași televiziune ucide stilistic demersul documentar, aplatizându-l, impunându-i din ce în ce mai restrictiv formate prestabilite, limitându-i la maximum timpul de concepție și sedimentare a ideii documentare. Se urmărește
Ne-povești familiare by Adina Bră () [Corola-journal/Journalistic/16934_a_18259]
-
Adina Bră (Patru documentare din Republica Moldova) Se constată din ce în ce mai des, în ultimul deceniu, faptul că filmul documentar are nevoie - la nivel financiar - de televiziune pentru a supraviețui, în timp ce, paradoxal, aceeași televiziune ucide stilistic demersul documentar, aplatizându-l, impunându-i din ce în ce mai restrictiv formate prestabilite, limitându-i la maximum timpul de concepție și sedimentare a ideii documentare. Se urmărește de obicei impactul imediat, "vizibilitatea" instantanee a produsului documentar - aspecte esențiale pentru o mentalitate instituțională care judecă exclusiv
Ne-povești familiare by Adina Bră () [Corola-journal/Journalistic/16934_a_18259]
-
că filmul documentar are nevoie - la nivel financiar - de televiziune pentru a supraviețui, în timp ce, paradoxal, aceeași televiziune ucide stilistic demersul documentar, aplatizându-l, impunându-i din ce în ce mai restrictiv formate prestabilite, limitându-i la maximum timpul de concepție și sedimentare a ideii documentare. Se urmărește de obicei impactul imediat, "vizibilitatea" instantanee a produsului documentar - aspecte esențiale pentru o mentalitate instituțională care judecă exclusiv pe criterii de audiență. De-aici frecventa alunecare a documentarului de televiziune dinspre filmic spre jurnalistic, atât în ceea ce privește selectarea subiectelor
Ne-povești familiare by Adina Bră () [Corola-journal/Journalistic/16934_a_18259]
-
prin care înțeleg ceva mai mult decât produsele marca "Discovery" sau "Animal Planet") este, în bună măsură, consecința locuirii spectatorului într-o cultură a "ficțiunii" cinematografice (filmul "artistic" în denominație local incetățenită). Privit cu ochi dedați la story-uri hiper-mediatizate, filmul documentar devine dificil de considerat ca gen aparte, construit în conformitate cu un set de criterii particulare. Prin urmare, ceea ce se caută (vinde) sunt drame umane, porțiuni de "realitate" presupus ( sau în mod normal) invizibile, un fel de ficțiuni cu personaje reale am
Ne-povești familiare by Adina Bră () [Corola-journal/Journalistic/16934_a_18259]
-
pe care îl degajă (cu atât mai mult cu cât vin din partea unor realizatori foarte tineri). Lipsește răceala, aproape a-emoționalitatea remarcată (prea) frecvent în practica de gen autohtonă. Lipsesc de asemenea ironia căznită, incisivitatea, nevoia de amprentă personală pe produsul documentar, impulsul jurnalier înțeles ca indiscreție sau agresivitate. în locul acestora descoperim căldură umană și emoție bine temperată, curățată de patetismul care adesea îneacă produsele (uneori aparținând altor medii decât cel cinematografic) sosite dinspre Moldova. Excesul estetizant la nivelul imaginii e o
Ne-povești familiare by Adina Bră () [Corola-journal/Journalistic/16934_a_18259]
-
infinite stăruințe pentru restituirea acestui fond epsitolar extraordinar. Pînă la urmă, s-a lăsat convinsă. Mai ales că fiii săi (doi la număr) se consideră italieni, nemaiștiind românește. Se pierdea, în acest fel fatal, interesul (în familie) pentru acest tezaur documentar. Încît, probabil și din cauza aceasta, strănepoata Veronicăi s-a lăsat înduplecată pentru a se restitui literaturii și culturii române un fond documentar de o valoare efectiv inestimabilă. Ediția d-nei Christina Zarifopol e un dar nu de preț, ci aproape de neprețuit
Un excepțional eveniment editorial by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16929_a_18254]
-
număr) se consideră italieni, nemaiștiind românește. Se pierdea, în acest fel fatal, interesul (în familie) pentru acest tezaur documentar. Încît, probabil și din cauza aceasta, strănepoata Veronicăi s-a lăsat înduplecată pentru a se restitui literaturii și culturii române un fond documentar de o valoare efectiv inestimabilă. Ediția d-nei Christina Zarifopol e un dar nu de preț, ci aproape de neprețuit, făcîndu-ne un serviciu imens. Probabil că veacul și mileniul nu-și puteau lua rămas bun de la noi pînă a nu se fi
Un excepțional eveniment editorial by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16929_a_18254]
-
Iuliu Roșca (vag dramaturg, cu o piesă reprezentată la Naționalul bucureștean, și frecventator al Junimei bucureștene), care anunță că se căsătorește cu Veronica, tot în acest interstițiu al ruperii relațiilor dintre Eminescu și Veronica? Să presupun, deși n-am probe documentare la îndemînă. Dar ofițerii de care se lăsa înconjurată, îi tolera, oare, numai cît nu întreținea relațiile cu Eminescu? Evident, după restabilirea relațiilor lor amoroase, Veronica a reînceput insistențele pentru căsătorie. O voia, ca și înainte, și poetul. A acceptat
Un excepțional eveniment editorial by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16929_a_18254]
-
monologurilor rostite de personajele-muncitori). Laconic: Pentru că n-am fost niciodată adeptul distincției clasice "ficțiune/documentar". Pentru că - îmi permit să adaug - în loc să se plaseze dintru început în grupul de behalfers autohtoni (denominativ ironic pentru regizorii care-și construiesc discursul de tip documentar cramponîndu-se de postura lor de vorbitori în numele/ on behalf of celor considerați ca lipsiți de acces la discursul public), Iepan preferă o poziție - cred - mai subtilă: mimarea unei atitudini îndelung exersate de produsele de tip documentar ale regimului trecut: absența
Iepan (despre curățirea privirii) by Adina Bră () [Corola-journal/Journalistic/17008_a_18333]
-
construiesc discursul de tip documentar cramponîndu-se de postura lor de vorbitori în numele/ on behalf of celor considerați ca lipsiți de acces la discursul public), Iepan preferă o poziție - cred - mai subtilă: mimarea unei atitudini îndelung exersate de produsele de tip documentar ale regimului trecut: absența relației personale între cei care filmează și cei filmați, înregistrarea unui "real" consistent "ficționalizat" în prealabil. Rezultă din acest demers un fel de "documentar al salvării" de factura specială, construit pe juxtapunerea, cu parfum suprarealist, a
Iepan (despre curățirea privirii) by Adina Bră () [Corola-journal/Journalistic/17008_a_18333]
-
cu siguranță, în proces de vindecare, poate - e aceea care ne ajută să vedem absurdul reportajului cu muncitori încremeniți în rolul de perpetuu "raportori" ai succeselor de muncă cu care am fost crescuți și, prin extensie, manipularea realului în producția documentară românească ante-'89. Situat la o fericită intersecție documentar-eseu, 10 minute funcționa, la momentul apariției, ca o ruptură necesară - din păcate fără urmări - cu estetica "documentării" tradiționale, pretins-obiective care încă predomină în produsele de gen românești. Și - din nou din
Iepan (despre curățirea privirii) by Adina Bră () [Corola-journal/Journalistic/17008_a_18333]
-
din păcate fără urmări - cu estetica "documentării" tradiționale, pretins-obiective care încă predomină în produsele de gen românești. Și - din nou din păcate - numai o latură a sa (justificată în formula originală) a fost prizată și urmată în producțiile de tip documentar care i-au urmat: mă refer la propensiunea către senzațional, marginal, obiect "altfel", și către "decuparea" acestuia în consecință. "Răceala" camerei de filmat, non-intersectarea subiect-obiect sunt de fapt cele care au perpetuat în produsele recente: un exemplu fiind chiar o
Iepan (despre curățirea privirii) by Adina Bră () [Corola-journal/Journalistic/17008_a_18333]
-
imbecil-prietenos. În plus, și eu pot să-ți controlez privirea, s-o oblig să decupeze spațiul "meu" tocmai prin eludarea zonelor pe care le-a "colonizat" în ultimul deceniu. Traductibilă textual în formulări mai mult sau mai puțin violente, privirea documentară în jurul căreia se structurează serialul lui Iepan e din nou una bulversantă. Ea urmează de fapt un traseu construit de un "băștinaș" angajat cu vizibilă plăcere în exercițiul aproprierii temporare a privirii unui străin "tipic", privire îndreptată către niște români
Iepan (despre curățirea privirii) by Adina Bră () [Corola-journal/Journalistic/17008_a_18333]
-
e "sarcina de scenariu" - oamenii din film, chiar trunchiați, "tăiați scurt" în goana camerei de travel - stabilesc o relație cu camera, "joacă" pentru ea, se adresează direct celor din spatele ei, improvizează adesea inocent-seducător: lucru rar dacă nu inexistent în spațiul documentar românesc. Vezi, spre exemplu, secvența "Peștera Urșilor", cu săteanul-paznic care explică ceva legat de vechimea peșterii și sonoritatea specială a stalactitelor, notînd interdicția atingerii acestora... grăbindu-se apoi s-o facă de cîteva ori, "pentru dumneavoastră, că filmați". La
Iepan (despre curățirea privirii) by Adina Bră () [Corola-journal/Journalistic/17008_a_18333]
-
poate că aceasta de a doua mai puțin decît cea dintîi, dar au o idee de continuitate evidentă) semnalează o maladie pernicioasă cu totul pentru istoriografia literară. Aceea că autorul își imaginează un scenariu posibil, căutînd apoi - și negăsind - probe documentare care să-l sprijine și să-i dea viață. Dar, cum spuneam, probele neputînd fi colectate, pentru bunul motiv că nu există, rămîne, dezgolită și schilavă, armătura scenariului prestabilit. (De regulă, în istoriografia literară se procedează invers. Probele documentare colectate
Tot despre senzațional în istoriografia literară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17040_a_18365]
-
probe documentare care să-l sprijine și să-i dea viață. Dar, cum spuneam, probele neputînd fi colectate, pentru bunul motiv că nu există, rămîne, dezgolită și schilavă, armătura scenariului prestabilit. (De regulă, în istoriografia literară se procedează invers. Probele documentare colectate și interpretate duc, dacă e cazul, la un scenariu posibil. Dar asta, par a crede unii, este o metodologie tradițională, pe care o resping cu superbie condamnabilă.) Ideea de la care pornește dl. N. Georgescu, pusă la cale în fosta
Tot despre senzațional în istoriografia literară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17040_a_18365]
-
din 1984 până în 1991) și a fost interpreta oficială în relațiile cu România a președinților Franței, de la Charles de Gaulle la François Mitterrand (volumul de amintiri Avec de Gaulle en Roumanie, Editions de l'Herne, 1991, are o remarcabilă valoare documentară). De asemenea, a frecventat mediile intelectuale românești din Paris, cunoscându-i îndeaproape pe Emil Cioran, pe Ion Vianu, pe Alexandru Paleologu (pe vremea când era ambasador al Paris) și pe alți oameni de valoare. Având această indiscutabilă competență în analizarea
România, mon amour by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17086_a_18411]
-
secolului XXI și, prin caracterul ei, este o filozofie a postmodernității." * În același număr din Ateneu, Constantin Prangati continuă publicarea în foileton a Jurnalului lui G.T. Kirileanu (1872-1960). Semnalate mai de mult în acest colț de pagină pentru valoarea lor documentară, însemnările zilnice ale fostului bibliotecar al Palatului, căzut în dizgrația lui Carol al II-lea și stabilit la Piatra Neamț - nu au trezit pînă acum interesul editorilor și continuă să rămînă inedite în volum, îmbogățind doar paginile revistei din Bacău. Notațiile
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17116_a_18441]