691 matches
-
potrivite aspirațiilor sale. Dar și acum, acești patru ani de studii teologice (teologie dogmatică, teologie morală, Sfânta Scriptură, limba ebraică, istoria bisericească, dreptul canonic, liturgia sacră, elocvența sacră, cântul gregorian) au devenit un martiriu pentru clericul nostru. Mai cu seamă dogmatica a fost osul cel mai dur de ronțăit. Profesorul don Zenati, era un preot tânăr, de o inteligență fervidă și stăpân pe materia sa. Nimeni nu poate să-i impute lipsa de experiență didactică sau un sentiment răuvoitor față de vreun
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
atunci, nu era îngăduit să deraiezi de pe acele linii stabilite. Giovanni intuia subiectele, dar se pierdea și se zăpăcea atunci când intra în harababura discuțiilor filozofice subtile. Și așa, în fiecare an, se găsea în situația de a lupta împotriva piedicii dogmaticii, pe care trebuia să o repete în sesiunea de toamnă. Pentru a depăși examenul a fost providențial iarăși impulsul și recomandarea protectorului său don Scapini. Profesorul don Zenati se lamenta pentru amestecul invadator al maturului și navigatului don Scapini; dar
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
era de-acum aproape, iar marile dificultăți din primii ani de școală începeau să se destrame. Ba chiar, în ultima perioadă s-a simțit gratificat de note școlare mai bune. Va povesti, cu o satisfacție intimă, finalul unui examen de dogmatică de la sfârșitul semestrului celui de-al patrulea an (1900-1901). Comisia de examen era prezidată de mons. Bacilieri. Clericul Giovanni s-a prezentat puțin tremurător în fața acelei comisii severe. A extras numărul subiectului de prezentat. Îi căzu un subiect interesant pe
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
luate din Părinții Bisericii, pe care nu reușisem să mi-l imprim bine în minte». Don Calabria a crezut că a luat un 10, și poate că ar fi meritat, dar i-au dat un 8; singura notă bună la dogmatică din toată perioada de teologie. «Opera de binefacere pentru alinarea bolnavilor săraci» În primul an de teologie, clericul Calabria și un grup de amici (doi clerici, Pio Tinazzi și Pio Visentini, și doi laici, marchizul Alessandro De Lisca și contele
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
certitudinea morală că într-o zi riscă să ajungă vagabonzi iar sufletul lor e pe marginea prăpastiei. Dacă vreun băiat este abandonat, să fie primit fără ezitare». Într-o zi, în fața bisericii Santa Maria in Organo, fostul său profesor de dogmatică îl apostrofează: «Ce vrei să faci? Deschizi o casă atât de mare fără mijloace? Gândește-te bine la ceea ce faci, pentru că riști să discreditezi tot clerul veronez. Stai liniștit, fă-o pe preotul, și nu-ți pune în minte să
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
mijloace? Gândește-te bine la ceea ce faci, pentru că riști să discreditezi tot clerul veronez. Stai liniștit, fă-o pe preotul, și nu-ți pune în minte să faci atâtea lucruri!». Iar don Calabria, cu umilință: «Dumneavoastră, profesore, m-ați învățat dogmatica. Vă amintiți acea teză asupra Divinei Providențe?». «Da, mi-o amintesc». «Hei, bine, profesore, eu caut să pun în practică ideea aceea atât de frumoasă, iar dumneavoastră ajutați-mă cu rugăciunea». Tonul său nu este obraznic. Însă e ferm convins
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
puterii catolice). Imaginarul pe care îl sondăm în studiul de față este tributar istoriei politico-religioase din partea de est a vechiului imperiu greco-roman; un imaginar constrâns de mai mulți factori, printre care: strategiile de guvernare, scrierile creștine care au pus bazele dogmaticii, dezbaterile teoretice în jurul imaginii divinității − tranșate prin unele din Conciliile primului mileniu −, înfruntările instituționale (un reflex de gândire politică liberă, moștenit de la lumea "păgână"), spectacolul ceremonial de influență basileică. Analizele pe care le propun au ca punct de plecare un
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
prozelitism. Un alt paradox istoric, așadar, în relația dintre cele două "Rome". Isihasmul, deși a dorit să sprijine atât puterea imperială în refacerea valorilor mobilizatoare ale imperiului, cât și renașterea culturală paleologă, de ținută europeană, a adâncit de fapt falia dogmatică dintre orient și occident, dar și eșecul diplomatic și politico-militar, pecetluind fără voie dezastrul din secolul XV. Politica lui Constantin I și a urmașilor săi, bine intenționată pentru imperiu, dusese, în urmă cu un mileniu, la "uitarea" Romei. Roma, la
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
mare calibru intelectual, mai ales În gheara situațiilor extreme. Tensiunea socialistă Între idealul „conservat” și realitatea putridă Întreținea celor care nu renunțau nici la dispreț, nici la complicitate un soi de orbire narcisistă și megalomană. Se știau de partea opusă dogmaticilor, dar fără aceștia excitația „participării” nu se mai legitima, nici autoamăgirile, nici sensul, demult devalorizat, al „reflexelor condiționate” geografic și istoric. La vârsta senectuții, Lili Brick fusese invitată de cumnatul ei Louis Aragon, după moartea surorii ei, Elsa Triolet, să
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
să ne cunoaștem. Poeta era În perioada când simțea nevoia unei „disculpări” În fața noii generații literare și seara aceea cu doar trei cupluri părea În aceeași serie de Întâlniri, deși doar eu reprezentam În ochii poetei „noul”, inclement cu vechii „dogmatici”, iar tema nici nu a fost abordată. Pentru mine era mai curând o șansă de a cunoaște, Îndeaproape, pe unii dintre cei care reprezentaseră, și Încă reprezentau, nume aproape clasicizate În deceniile anterioare, reduși atunci la simple clișee de reprezentare
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
FOAIE DIECEZANĂ, periodic care apare la Caransebeș începând din 1995, conținând programul și profilul publicației „ Foaia diecesană”, scoasă între 1886 și 1939. Cuprinde articole și studii de teologie și dogmatică, de morală creștină, de istorie a Bisericii Ortodoxe și a învățământului religios. O atenție specială este dată obiceiurilor religioase și semnificației lor etno-culturale în folclorul bănățean (Nelișcu Boldea și Pavel Ciobanu, Riturile de la „Lăsatul secului”, 2/1995) sau în literatură
FOAIE DIECEZANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287053_a_288382]
-
de a rezista unei tentații este să-i cedezi”, spune Irène la un moment dat, și se pare că aceasta este deviza carpe diem-ului ilustrat de romanul Lorettei Nobécourt. Provocarea scriitoarei este următoarea: ființa umană nu poate fi redusă la dogmatica creaționismului creștin, dar nici nu-și poate transcende dualitatea constitutivă: conștiința - martorul și corpul - actorul. Mersault, K sau numeroasele personaje “minimaliste” recente sînt interpretate astfel de cuvintele naratoarei: “Indiferența nu este la mine decît un exces de sensibilitate”. Instinctul vital
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
sine însușiă, un nivel uman-intelectiv și unul rațional (spirituală. La om, toate aceste nivele se află în continuitate, dar ființele biologice se pot opri la nivele inferioare. Psihismul, în ansamblu, exprimă „forma corpului”. Concepția aristotelică s-a topit apoi în dogmatica iudeo-creștină, în care sufletul uman apare ca ceva cu totul special, insuflat omului de către Dumnezeu, după ce corpul i-a fost plămădit din materie. Astfel, la moarte sufletul se desparte de trup, viețuiește undeva, pregătindu-se pentru reînvierea de apoi. În
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
moarte (care, și ea, trebuie înregistrată juridică. Perspectiva juridică asupra persoanei a jucat un rol în conceperea noțiunilor sociologice de „statut” și „rol social”, care au o legătură ceva mai strânsă cu viața trăită a subiectului. Conceptul de persoană în dogmatica creștină Conceptul de „persoană” a făcut o carieră strălucită nu numai în drept, ci și în dogmatica creștină. Creștinismul fiind o religie care mărturisește un Dumnezeu în trei ipostaze, legătura dintre acestea se cerea cumva circumscrisă și explicitată. După ce Conciliul
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
noțiunilor sociologice de „statut” și „rol social”, care au o legătură ceva mai strânsă cu viața trăită a subiectului. Conceptul de persoană în dogmatica creștină Conceptul de „persoană” a făcut o carieră strălucită nu numai în drept, ci și în dogmatica creștină. Creștinismul fiind o religie care mărturisește un Dumnezeu în trei ipostaze, legătura dintre acestea se cerea cumva circumscrisă și explicitată. După ce Conciliul de la Niceea a stabilit dogma consubstanțialității acestor ipostaze, ea trebuia detaliată. Astfel, s-a împrumutat conceptul de
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
ocupat de pastorația taberelor de exilați din Silezia germană. În anii următori a călătorit prin Estonia, Silezia și Basarabia. În 1929 a fost numit spiritual și profesor de filosofie la Seminarul din București. Ulterior a ocupat postul de profesor de dogmatică, limbă română și franceză la Oradea. În 1930 a revenit la Iași, unde timp de doi ani a fost desemnat din nou rector al Seminarului. A predat religia, latina, istoria, geografia, germana și s-a ocupat de rezolvarea problemelor economice
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
îmbinare a religiei cu politica să atragă atenția asupra concepțiilor universaliste ale doctrinei islamiste, împărțind lumea în Dar-al-Islam282 (Casă Islamului) și Dar-al Harb283 (Casă Războiului). Conform doctrinei Jihadului islamul trebuia să fie prezent peste tot in lume, atât ca dogmatica religioasă, cât și ca model de guvernare politică; în virtutea acestei concepții și datorită faptului că imperiul islamic nu prevedea granițe fizice fixe, arabii își vor putea legitimă (ulterior și chiar în prezent) starea conflictuală permanentă. Jihadul este perceput drept o
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
efort simbolic de a apăra, în contra tiraniei, libertatea, demnitatea umană și autonomia spiritului. Căci acel grăunte al moderației în jurul căruia se ordonează viziunea junimistă este cel de la care se revendică atât rezistența față de etnicismul antonescian, cât și opoziția intratabilă față de dogmatica stalinistă. Numitorul comun este dat de întoarcerea către Maiorescu: ultima generație post junimistă de dinainte de comunism (de la Șerban Cioculescu la Vladimir Streinu și Pompiliu Constantinescu) este și cea care reabilitează, prin echilibru și luciditate, imperativul seninătății umaniste pe care junimismul
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
Ionescu Stăniloae, fiica părintelui-profesor Dumitru Stăniloae, nu-și propune să fie o biografie a cunoscutului teolog ortodox român, după cum mărturisește chiar autoarea (p. 17). Cu toate acestea, prin bogăția de informații, cartea se ridică deasupra multor evocări ale profesorului de Dogmatică, traducător al Filocaliei. Memoriile Lidiei Ionescu Stăniloae încep și se încheie cu slujba de înmormântare a teologului, organizată neglijent de unii reprezentanți ai Patriarhiei Române (pp. 9-16, pp. 379-388) (printre altele, fiica și nepotul profesorului Dumitru Stăniloae au fost nevoiți
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
găsi într-un text mai mult \ decât a pus în el autorul. Totuși, pentru hermeneutica biblică, sensul; esențial rămâne cel literal, exigență de principiu care o opune categoric ; hermetismului. Hermeneutica biblică clasică e un instrument cu rol pragmatic, servind apologeticii, dogmaticii și predicatorului, nu numai în aflarea \ sensurilor, ci chiar și în expunerea lor limitată. Ea intră astfel într-o relație \ rigidă, supravegheată de teologie, cu obiectul său: a înțelege pentru a ■ crede și a crede pentru a înțelege. Creștinismul obligă
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
sau morale. Interpretarea are limite precise - interpretul e numai mijlocitor \ al expresiei, iar nu arbitru al sensului. Sarcina interpretării nu e decît! interpretarea sensului șî nu aplicațiile sau implicațiile acestui sens (adică j nu edificarea credincioșilor sau rezolvarea problemelor de dogmatică), j Din punctul de vedere al hermeneuticii biblice, textul conține doar o parte j din revelație, așa încît trebuie susținut de o tradiție orală, a cărei I păstrătoare este biserica, pe cale pozitivă (prin concilii și sinoade care j stabilesc limitele
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
milenară, ... nici unul din aceștia nu a înțeles, - fie și după atâtea ratări dezastruoase, - că adevărata menire a Germaniei era, de fapt, cunoașterea, era știința, era Spiritul. Destin grandios începând cu Luther. Contra, tocmai, a Romei corupte. Contra, tocmai, a Romei dogmatice, religie răsturnată de bunul simț popular. Apoi, generațiile de mari muzicieni, de mari filosofi, Kant, scriitori, Goethe, Schiller, oameni de știință, ce au marcat cunoașterea cea mai înaltă a lumii, punând la socoteală genii ca Albert Einstein, format în limba
Descrierea Germaniei (II) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12603_a_13928]
-
Sfanțului Sinod sînt: a) A păstra unitatea dogmatica, canonica și a cultului cu Biserică ecumenica a Răsăritului și cu celelalte Biserici ortodoxe; ... b) A păstra unitatea dogmatica, canonica și a cultului în Biserică Ortodoxă Română; ... c) A trata orice chestiune dogmatica, canonica și a cultului și a o rezolvă în conformitate cu învățătură Bisericii ecumenice a Răsăritului; ... d) A-și da avizul asupra proiectelor de legi referitoare la Biserică Ortodoxă Română; ... e) A examina dacă alegerile de Patriarh, Mitropoliți, Arhiepiscopi și Episcopi s-
STATUT din 17 februarie 1949 pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/152144_a_153473]
-
special, întocmit de Sfanțul Sinod. Articolul 117 Organizarea învățămîntului pentru pregătirea personalului bisericesc și recrutarea corpului didactic, se va face după criterii asemănătoare cu cele privitoare la învățămîntul public pentru școlile de grad corespunzător. Articolul 118 Jurisdicțiunea canonica și învățătură dogmatica, precum și îndrumarea și controlul învățămîntului și al gestiunii în școlile pentru pregătirea personalului bisericesc de orice grad, aparțin organelor Bisericii Ortodoxe Române, stabilite în statut și prin regulament. Capitolul 2 Recrutarea personalului bisericesc SECȚIA I Numirea clerului din parohii Articolul
STATUT din 17 februarie 1949 pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/152144_a_153473]
-
susțin examen, probă scrisă, la o disciplină teologică. Proba de examen este o probă scrisă cu durata de 3 ore. Disciplinele teologice de Bacalaureat, în funcție de cult, pentru proba E și pentru proba F, sunt: *1) 1. Biserica Ortodoxă Română: a. Dogmatică Ortodoxă b. Istoria Bisericii Ortodoxe Române c. Studiul formelor și Desenul*2) 2. Biserica Româno - Catolică (de limbă română): a. Studiul Biblic (Studiul Vechiului și Noului Testament) b. Catehism 3. Biserica Româno - Catolică (de limbă maghiară): a. Catehism (Dogmatică) b
ANEXE din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]