15,628 matches
-
partizane. Pe stindardul ei asociația a arborat emblemă cinstei, a modestiei și a transparenței. De la cele dinții teste ale confruntării postdecembriste, Ana Blandiana a strălucit prin perspicacitate în dibuirea jocului politic. Convocată în Consiliul Revoluționar, s-a dezmeticit prima, împreună cu Doina Cornea, si a abdicat de la toate onorurile. A presimțit intrigă ce se urzea pe scara națională și, curmînd mascaradă, a convertit și pe alții, scuturîndu-i din toropeala. să despici în ceață începuturilor germenii strategiei duplicitare care va pecetlui în viitor
Ana Blandiana - o schită de portret by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/18087_a_19412]
-
proza românească. Semnatarii intervențiilor sunt: Cornel Moraru, Gabriel Dimisianu, Mircea Nedelciu, Dan-Silviu Boerescu, Luca Pitu, Henri Zalis și Marian Victor Buciu. În stilul său binecunoscut, Luca Pitu propune - desigur, fără legătură directă cu problema prozei românești - să nu renunțăm la "Doina eminească", "xenofoabă", ci să o rescriem, în conformitate cu idealurile de azi: "Cam așa: Cine n-o iubi streinii,/ Mîânca-i-ar ficații câinii! Ori: Ehehe, Român Sireacul/ Intră-n NATO cu Poleacul!..." * Caius Traian Dragomir publică în numărul dublu al Vieții românești o
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18109_a_19434]
-
tare povestiri din Andersen, Grimm, Selma Lagerlof, Toepfer, Rousseau și paginile din Biblie. Din cînd în cînd (...), se schița un cor de trei voci, însoțit de orgă, psalmul lui Luther, cîntece de munte, refrenul yodl, obișnuit în Alpi, si vestită Doina a vacilor, care pentru elvețieni are un accent secret de nostalgie a patriei, atît de puternic, încît Bonaparte îl interzisese ostașilor lui mercenari". Și în chip de concluzie, aceasta idilica soluție de asanare a moravurilor, a ființei în genere, prin
Psihologie argheziană (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18099_a_19424]
-
Poartă lumii. Jurnal an Chină" (Iași, Ed. Sedcom Libris, 1999, 68 p.). De-a lungul celor 15 zile (15 capitole) cunoscutul critic și om de cultură ieșean, ămpreună cu "colegii din delegația oficială a Uniunii Scriitorilor, Eugen Negrici, Gabriel Dimisianu, Doina Cetea și Constantin Novac" ni se arătă cu toate simțurile an alertă, ca și cum ar fi an prezența unei revelații, tip "Savez-vous, j'ai heurté leș incroyables Florides...". Vizibil marcat de eveniment, scriitorul nu poate oferi un text indiferent, de relatare
Paradoxul chinez by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17426_a_18751]
-
valahic / românesc: ...Că mama te-a legăna, / Pe obraji, pe geana sa; / Pe un spic frumos de grâu / și pe val adânc de râu, / Pe-amiros de măr, pe-o stea, / pe-o crenguță de ceasla; Pe răsuflet cald de doină / și pe tremur lin de horă, / Pe ram verde de stejar, / Pe coamă de armăsar; / Pe doi faguri dulci, mustoși, / Într-un clopot de strămoși, / Pe-amintirea lui bunicu, / Pe nesomnul lui Tăticu, / Pe un vers de Eminescu, / Pe pământul
Simbolul mesianic al Mamei. In: Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_239]
-
adâncul, / Iar sufletu-mi e doară / Cât ochiul tău cel umed. De moarte nu mă tem, / Mă tem să nu apese trupu-mi / Suflarea de izvor. / De moarte nu mă tem, / Dar cântă pasărea pe ram / și lunca nu mă știe. («Doină” VRF, 22). Patria-Mamă este pentru eroul liric al lui Grigore Vieru aroma, aurul desfășurării vieții în dienoc (diurnnocturn): Piatra asta e o pâine caldă. Vântul ăsta e un vin domnesc. / și pelinul busuioc sălbatic. // Vine ziua aurindu-mi pâinea. / Vine
Simbolul mesianic al Mamei. In: Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_239]
-
îndulcindu-mi gândul. («Patria» VRF, 30). Desigur, dacă ești bună sămânță: Dar mai întâi / să fii sămânță. / Tunet să fii. / Ploaie să fii. Lumină să fii. Să fii os / de-al fratelui tău / retezat de sabia dușmană. / Brăzdar să fii. / Doină să fii / Ca să ai dreptul / a săruta acest pământ / îndurerat / de-atâta rod. («Dar mai întâi” VRF, 31). Mâna Mamei-Patrii este coroană-mpărătească pe fruntea fiului: Când m-am născut, pe frunte eu / Aveam coroană-mpărătească: / A mamei mână părintească, / A mamei
Simbolul mesianic al Mamei. In: Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_239]
-
românesc întâlnim și în alte poezii în care apare simbolul mamei: Pe izvor cu val de verde / Suflet sună, gând se vede. Tot ce-i veșnic și frumos, / Ce-i frumos, e domnesc os ! / Pe izvor cu val de bine / Doină crește, dor tot vine. Tot ce-i dor e neușor, / Chiar de vine pe izvor ! («Izvorul mamei” VRF, 54); Pe fag dulce-amărât / Arde, mamă, alba-ți stea, / Te uitași la ea atât / Încât semeni azi cu ea. // Ziua, noaptea, la
Simbolul mesianic al Mamei. In: Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_239]
-
turma / Își paște tragic sieși urma. În fluier intră frigul, ura, / Pe unde a ieșit căldura.// și-n loc de funze, pe meleaguri, / Din cosmos curg foșniri de steaguri. // Visarea crește, cerul scade, / Pe mări deodată Newton cade. // Mistrețul roade doina veche, / Se trage crucea de ureche. // și-mi alipesc, uitând necazul, / De steaua cea de pradă-obrazul. («Paradoxuri planetare” VRF, 218). Grigore Vieru are divinul dar de a transforma în poezie chiar și un formular polițist de evidență a populației: Numele
Simbolul mesianic al Mamei. In: Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_239]
-
de a transforma în poezie chiar și un formular polițist de evidență a populației: Numele și prenumele? / Eu. // Anul de naștere? / Cel mai tânăr an: / Când se iubeau / părinții mei. // Originea? / Ar și samăn / Dealul acel din preajma codrilor. / Știu toate doinele. // Profesiunea? / Îmi iubesc plaiul. // Părinții? / Am numai mamă. // Numele mamei? / Mama. // Ocupația ei? Așteaptă. // Ai fost supus / judecății vreodată? / Am stat niște ani închis: / în sine. // Rubedenii peste hotare ai? / Da. Pe tata. Îngropat / în pământ străin. Anul 1945. («Formular
Simbolul mesianic al Mamei. In: Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_239]
-
răspuns "anchetei" despre loc și locuire: Gabriela Adamesteanu, Constantin Toiu, Ștefan Aug. Doinaș. Pentru a doua parte a subiectului, poluarea, semnează articole și fragmente de lucrări: James Lovelock, Marcian Bleahu, Cristina Ochinciuc, Pierre Alphandery, Pierre Bitoun, Yves Dupont (în traducerea Doinei Jela Despois), Augustin Ioan. Cu următoarea apariție, revista Secolul 20 va reînnoda tradiția să din deceniile trecute și va avea ca subiect o personalitate: Goethe. "Secolul 20", Loc-locuire, poluare, 1-2-3/1999, Revista de sinteză, Literatura universală, Științele omului, Dialogul culturilor
Loc-Locuire Poluare by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17536_a_18861]
-
1949 și 1950. Operațiunea de trucare și anexare a fost precedată de scoaterea perfida din circuitul comercial și din rafturile bibliotecilor a edițiilor operelor poetului, dinaintea instaurării comuniștilor la putere. Printr-o astfel de "lovitură ascunsă" s-a urmărit ocultarea Doinei, ca și a tuturor textelor politice eminesciene, orientate împotriva Rusiei, în speță a cunoscutului ciclu de articole, apărut în Timpul, în 1878, închinat drepturilor noastre asupra Basarabiei. Evident, "scurtcircuitarea tehnică" a legăturii dintre Eminescu și cititori a inclus și eliminarea primelor
"Literatura orizontală"(II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17513_a_18838]
-
Birtașul nici nu mă luase în seamă ascultînd zbieretele celor doi ce se țineau de gît scoțînd din piepturile lor voinice un muget colosal, ca de taur înjunghiat și care, cu sîngele colcăind vijelios, da să moară... Auzisem eu destule doine de-ale noastre; dar, nici una nu avea vitalitatea debordanta a cîntării maghiare în care răsună o jale greu de lămurit. Cerul să fi căzut deasupra noastră în acel moment paroxistic, si nu m-aș fi mirat... Nimeni nu mă lua
Prietenii unguri si transhumanta by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17541_a_18866]
-
Doina Jela Doina Jela: De ce ați ales titlul acesta? Monica Lovinescu: La apă Vavilonului, șezusem și plînsem. Ce imagine a exilului e mai grăitor-biblică decît aceasta? Or, cum viața mea s-a desfășurat în cea mai mare parte sub semnul exilului
Interviu cu Monica Lovinescu by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/17573_a_18898]
-
Doina Jela Doina Jela: De ce ați ales titlul acesta? Monica Lovinescu: La apă Vavilonului, șezusem și plînsem. Ce imagine a exilului e mai grăitor-biblică decît aceasta? Or, cum viața mea s-a desfășurat în cea mai mare parte sub semnul exilului, titlul mi
Interviu cu Monica Lovinescu by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/17573_a_18898]
-
Georgeta Drăghici Antologia de autor a Doinei Uricariu, publicată la Editură Eminescu în colecția "Poeți români contemporani", a apărut cu titlul "Vindecările", așa cum poeta și-a numit volumul de debut din 1976, iar motivația pare să fie, după mărturisirile Doinei Uricariu, aceea ca nedreptățite fiind de cenzură
Antologie de autor by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/17603_a_18928]
-
Georgeta Drăghici Antologia de autor a Doinei Uricariu, publicată la Editură Eminescu în colecția "Poeți români contemporani", a apărut cu titlul "Vindecările", așa cum poeta și-a numit volumul de debut din 1976, iar motivația pare să fie, după mărturisirile Doinei Uricariu, aceea ca nedreptățite fiind de cenzură, poemele din cartea de debut trebuie repuse în drepturi. "Volumul Vindecările a fost tăiat, au dispărut multe versuri, cuvinte și mai multe poeme, dar nu conține nici un vers închinat partidului, realităților festivisto-comuniste", spune
Antologie de autor by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/17603_a_18928]
-
Uricariu, aceea ca nedreptățite fiind de cenzură, poemele din cartea de debut trebuie repuse în drepturi. "Volumul Vindecările a fost tăiat, au dispărut multe versuri, cuvinte și mai multe poeme, dar nu conține nici un vers închinat partidului, realităților festivisto-comuniste", spune Doina Uricariu într-o notă de subsol. Altă explicație a alegerii titlului ar putea fi și faptul că "Vindecările" au multe conotații care se regăsesc în toată poezia scrisă de Doina Uricariu. Vindecările așteptate, căutate de autoare au loc într-un
Antologie de autor by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/17603_a_18928]
-
dar nu conține nici un vers închinat partidului, realităților festivisto-comuniste", spune Doina Uricariu într-o notă de subsol. Altă explicație a alegerii titlului ar putea fi și faptul că "Vindecările" au multe conotații care se regăsesc în toată poezia scrisă de Doina Uricariu. Vindecările așteptate, căutate de autoare au loc într-un spațiu al iluziei, al utopiilor unde se refugiază din fața realității. Refuzul de a exprima în cuvinte realul ține de oroarea poetei față de locul comun, iar rezultatul este o poezie complicată
Antologie de autor by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/17603_a_18928]
-
rezultatul este o poezie complicată, prețioasă, cu imagini originale, căutate în care însă se pierde din vedere ideea, sentimentul. Expresivitatea maximă nu înseamnă în cazul acestei poezii și tensiune înaltă, preferință pentru baroc neconducând neapărat și la complexitatea gândului. Poezia Doinei Uricariu a așa cum se vede și în antologie a a fost de la inceput ermetica, a mizat pe juxtapunere. De la un volum la altul a mai ales în ultimile și în ceea ce scrie acum, frază poetica s-a schimbat, a căpătat
Antologie de autor by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/17603_a_18928]
-
mă pot exprima așa, se consumă într-un spațiu familiar, terestru, fără a avea însemnele absolutului. Frisoanele poetei nu sunt date de misterele lumii, ale cosmosului, ci de senzațiile propriului trup sau de complicatele relații de cuplu. Antologia propusă de Doina Uricariu începe cu Vindecările (1976), apoi Jugastru sfiala (1977), Vietăți fericite (1980), Natură moartă cu suflet (1982), Mâna pe fata (1984), Ochiul atroce (1985), Institutul inimii (1995), Puterea Leviatanului (1995), deci o selecție din toate volumele de poezie ale autoarei
Antologie de autor by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/17603_a_18928]
-
scrise între 1987 și 1998. Spuneam că în ultimele cărți frază poetica a căpătat cursivitate a spre folosul tentației noastre de a o descifra a, dar această cursivitatea trebuie pusă în legătură și cu postmodernismul, care "a convins-o" pe Doina Uricariu, cea din Institutul inimii și Puterea Leviatanului să-și "umanizeze" dicursul liric. Antologarea poemelor, într-o variantă aleasă de autor are meritul de a reflecta atât evoluția și notele specifice ale unei creații lirice dar și pe acela că
Antologie de autor by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/17603_a_18928]
-
Puterea Leviatanului să-și "umanizeze" dicursul liric. Antologarea poemelor, într-o variantă aleasă de autor are meritul de a reflecta atât evoluția și notele specifice ale unei creații lirice dar și pe acela că reprezintă punctul de vedere al scriitorului. Doina Uricariu, Vindecările, Ed. Eminescu, 1999, 780 pag.
Antologie de autor by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/17603_a_18928]
-
actorii Emilia Popescu a ce l-a înlocuit pe Ștefan Iordache, reținut la București cu repetițiile la foarte apropiată premieră cu O scrisoare pierdută, în regia lui Alexandru Tocilescu la Teatrul Național din București a, Mircea Rusu, criticul de teatru Doina Modola, regizorul Tudor Mărăscu și Cornel Todea, președintele juriului. S-au remarcat la secțiunea individual Liria Isabela Iacupovici cu un fragment din Chiriță în voiaj. Absolventa a Universității de Artă Teatrală și Cinematografică, promoția 1998, clasa Grigore Gonta, angajată a
HOP! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17609_a_18934]
-
Eremia și de trei tineri instrumentiști de viitor (Paul Onoriu, Cristian Fătu, Matei Varga), urmată de o seară de operă cu fragmente din ăIdomeneo" de Mozart în interpretarea a unor tineri cântăreți valoroși: Șerban Băcilă, Ramona Eremia, Viktoria Vizin și Doina Dimitriu. Închiderea, în afară de tradițională Gală a laureaților a beneficiat și de ăparticiparea extraordinară a sopranei Mariana Nicolesco" într-un concert cu actul I din ăopera operelor", ăDon Giovanni" de Mozart. Concertul, agrementat cu o schiță de regie, cu mișcare scenica
O lectie de stil mozartian si un concurs by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17611_a_18936]