1,538 matches
-
Popescu, câștigătorii edițiilor precedente. Acest proiect cultural a fost organizat cu sprijinul financiar al Primăriei Sectorului 2 București și al Institutului Cultural Român. Dintr-o extremă în alta La începutul lunii martie a anului 1990, I. Negoițescu și Ștefan Aug. Doinaș s-au aflat într-o vizită la Budapesta. Cu acest prilej, în ziua de 3 martie, la Hotel „Mercure” de pe Váci utca, cei doi scriitori cerchiști au avut o convorbire cu eseistul și traducătorul Farkas Jenö, convorbire pe care acesta
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3546_a_4871]
-
publică abia acum în revista ORIZONT (nr. 5, mai). Recomandăm cititorilor acest interviu dublu ce contribuie la completarea profilului intelectual al fiecăruia dintre protagoniști și, totodată, aduce lămuriri prețioase privind acea perioadă istorică. Iată, de pildă, cum definește Ștefan Aug. Doinaș starea societății românești în acel moment de trecere bruscă de la „dictatura cea mai sever stalinistă din tot răsăritul Europei” la „libertatea totală”: „Eu cred că dificultatea pentru intelectualul român de după Revoluție constă tocmai în impactul cu această libertate totală, care
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3546_a_4871]
-
unanimității nimeni n-a mai avut o opinie personală (n-avea voie s-o aibă) și de dragul ordinii erai îngrădit și nu puteai să faci decât lucrurile care-ți erau permise de către oficialitate.” Din păcate, radiografia de atunci a lui Doinaș își păstrează în mare parte actualitatea. Iar când, în fine, renunțăm la ceva, noi nu suntem capabili să găsim punctul de echilibru, ci sărim dintr-o extremă în alta: astfel, „unanimitatea” și „ordinea” atât de păgubitoare leam înlocuit cu vacarmul
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3546_a_4871]
-
din anii 1970-1980, majoritatea scriitori, unii siliți să ia drumul exilului, alții semnând proteste sau fiind lipsiți de drept de semnătură, au fost membri ai Consiliului de fericită amintire: Dan Deșliu, Dorin Tudoran, Ana Blandiana, Bujor Nedelcovici, Mircea Iorgulescu, Șt.Aug.Doinaș, Octavian Paler și alții. În fine, noii veniți au cunoscut o Casă Monteoru tot mai delabrată, în lipsa mijloacelor de renovare, iar spre sfârșit, revendicată, care a găzduit ședințe, dacă nu deopotrivă de dramatice precum cele anterioare, în orice caz, încărcate
Adio la Monteoru! by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3753_a_5078]
-
acele cărți din notițele mele, urmează ca tu să stabilești cu dr. Stroia o întâlnire și să discutați în detaliu. În ce mă privește eu sunt pentru respectarea clarității textului, din punctul de vedere ideologic, eliminarea cochetării cu Dumnezeu (vezi Doinaș și alții, și frânarea elanurilor lirice de genul celor deprimante), mai ales dacă sunt minore, poezie mediocră, etc. Dacă e mediocru, mai bine să fie optimist... 2) Traducerea Sudului, o tipărim la întoarcerea mea. 3) Librăria: Tov[arășul] Tulpan ne
O epistolă necunoscută a lui Marin Preda by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6307_a_7632]
-
sau Radu Stanca, mutate apoi sub scutul francez, la dl. Prof. Henri Jaquier, au reînceput odată cu toamna. Primul din sezonul acesta a avut loc în salonul atât de ospitalier al d-lui Jaquier. Au citit versuri Ioanichie Olteanu, Ștefan Aug. Doinaș, iar I. Negoițescu a citit fragmentul despre Bacovia dintr-un studiu despre poezia română. Dl. Victor Iancu a făcut expuneri critice.”3 Dar, erau, deja, semne ale opresiunii - chiar în ziarul sibian s-a publicat lista primului lot de ziariști
Cum a ajuns Ovidiu Cotruș „trădător de patrie“?!1 by Alexandru Ruja () [Corola-journal/Journalistic/3625_a_4950]
-
apară în decursul acestui an literar o serie de lucrări în colecția personală a Cercului. - Contribuții la ideea de sistem în estetică (Victor Iancu); Noi poeți români - antologie franceză (H. Jacquier); Baladele Regelui (Radu Stanca); Manual de dragoste (Ștefan Aug. Doinaș); Ora de franceză (Ioanichie Olteanu); Arta portretului la Eminescu (C. Regman); Introducere în poezia română (I. Negoițescu).”5 Iau atitudine publică față de fapte pe care le considerau împotriva culturii, astfel Ștefan Aug. Doinaș publică articolul Epurația în artă: „Se pretinde
Cum a ajuns Ovidiu Cotruș „trădător de patrie“?!1 by Alexandru Ruja () [Corola-journal/Journalistic/3625_a_4950]
-
Radu Stanca); Manual de dragoste (Ștefan Aug. Doinaș); Ora de franceză (Ioanichie Olteanu); Arta portretului la Eminescu (C. Regman); Introducere în poezia română (I. Negoițescu).”5 Iau atitudine publică față de fapte pe care le considerau împotriva culturii, astfel Ștefan Aug. Doinaș publică articolul Epurația în artă: „Se pretinde, din ce în ce mai insistent în ultimul timp, epurația unor personalități literare și artistice. Dacă ar fi un simplu glas izolat, stârnit din naive și inofensive ambiții de ucenic, l-am trece cu vederea; însă fenomenul
Cum a ajuns Ovidiu Cotruș „trădător de patrie“?!1 by Alexandru Ruja () [Corola-journal/Journalistic/3625_a_4950]
-
Robert de Suse; domnișoarele Dorli Blaga, Elisabeta Dobre, Ica Popescu, Eta Popovici.” 7 Luna următoare citește în cenaclu și primele poezii. „La cenaclul din 18 martie 1945 s-au citit versurile d-lui Ovidiu Cotruș, Virgil Nistor și Ștefan Aug. Doinaș; nuvela d-lui Deliu Petroiu, precum și traducerile din Rimbaud și Samain ale d-lui B. Marian.”8 Revenirea la Cluj nu a însemnat și revenirea la ani benefici. Vremurile erau tulburi, incerte. Schimbarea de regim l-a surprins pe Ovidiu
Cum a ajuns Ovidiu Cotruș „trădător de patrie“?!1 by Alexandru Ruja () [Corola-journal/Journalistic/3625_a_4950]
-
întocmit de Securitate, care datează din martie 1975, V. Voiculescu este consemnat penultimul într-un fel de retrospectivă sinistră a scriitorilor condamnați, precum Nicolae Balotă, I. Negoițescu, Adrian Marino, Vladimir Streinu, Constantin Noica, Al. O. Teodoreanu, Ion Caraion, Ștefan Aug. Doinaș ș.a. La primul interogatoriu, din chiar ziua arestării, V. Voiculescu neagă orice „activitate dușmănoasă” împotriva regimului „democrat popular”. Nu vom ști niciodată ce s-a întâmplat în timpul celor șase ore de interogatoriu - metodele torționarilor nefiind, firește, consemnate în procesul verbal
Calvarul lui Vasile Voiculescu by Nicolae Oprea () [Corola-journal/Journalistic/3626_a_4951]
-
Blaga, Arghezi, Bacovia, Barbu, schimbarea criteriului poetic se petrece mai întâi prin reactivarea avangardismului și afirmarea celui de al doilea val suprarealist, reprezentat de Gellu Naum, Virgil Teodorescu și Gherasim Luca; apoi, momentul „Cercului literar de la Sibiu”, cu Ștefan Aug. Doinaș și Radu Stanca, „poeți estetizanți și cosmopoliți, revendicându- se de la marea tradiție a culturii europene și încercând, prin conceptul euphorionismului, o sinteză între apolinic și faustic”; în fine, momentul Geo Dumitrescu și manifestul său radical, antimetafizic și antiestetizant. Istoria retează
Antologie de poezie română contemporană în limba spaniolă Miniaturas de tiempos venideros by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/3147_a_4472]
-
Mircea Iorgulescu Mircea Iorgulescu. Invitatul emisiunii de astăzi, doamnelor și domnilor, este Ștefan Augustin Doinaș. Academician, sărbătorit de curând la împlinirea a 75 de ani, acoperit de elogii, Ștefan Augustin Doinaș nu are totuși nimic din aspectul și comportamentul unui patriarh cultural. Nu s-a faraonizat. Nu a devenit un monument. Nu are nici aerul
Ștefan Aug. Doinaș în dialog cu Mircea Iorgulescu (1997) - "În Cercul literar de la Sibiu m-am născut a doua oară" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Memoirs/11655_a_12980]
-
Mircea Iorgulescu Mircea Iorgulescu. Invitatul emisiunii de astăzi, doamnelor și domnilor, este Ștefan Augustin Doinaș. Academician, sărbătorit de curând la împlinirea a 75 de ani, acoperit de elogii, Ștefan Augustin Doinaș nu are totuși nimic din aspectul și comportamentul unui patriarh cultural. Nu s-a faraonizat. Nu a devenit un monument. Nu are nici aerul unui solemn rentier al propriei glorii. Este deseori prezent în publicistica politică, a fost de altfel
Ștefan Aug. Doinaș în dialog cu Mircea Iorgulescu (1997) - "În Cercul literar de la Sibiu m-am născut a doua oară" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Memoirs/11655_a_12980]
-
20, iar silueta lui robustă și viguroasă sfidează anii care, totuși, s-au adunat. Dar nu se văd. Secretul acestei vitalități îl vom afla, poate, de-a lungul convorbirii care urmează. M.I.: S-ar părea că sunteți, domnule Ștefan Augustin Doinaș, dintre foștii membrii ai Cercului literar de la Sibiu, cel mai olimpian. Cât de imperturbabilă este seninătatea dumneavoastră, după trecerea prin atâtea furtuni ale istoriei? Ați debutat înainte de război, ați făcut parte dintr-o grupare literară modernistă și, prin aceasta, insurgentă
Ștefan Aug. Doinaș în dialog cu Mircea Iorgulescu (1997) - "În Cercul literar de la Sibiu m-am născut a doua oară" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Memoirs/11655_a_12980]
-
în 1947, din cauza instalării regimului comunist, ați revenit târziu în lumea literară, în anii '60, ați fost un reper constant și puternic al opoziției culturale, ați trăit prăbușirea comunismului, ați fost parlamentar la începutul democrației. Echilibrat în dezechilibre? Ștefan Aug. Doinaș: Nu știu cât de echilibrat pe dinăuntru, probabil echilibrat pe dinafară. Dacă-mi dați voie să citez o vorbă a regretatului meu prieten Negoițescu, căruia i se aduceau diverse elogii, el avea obiceiul să spună: Nu uita, eu sunt mascat". Ei, într-
Ștefan Aug. Doinaș în dialog cu Mircea Iorgulescu (1997) - "În Cercul literar de la Sibiu m-am născut a doua oară" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Memoirs/11655_a_12980]
-
așa de apolinic precum sunt văzut. În orice caz, eu mi-am surprins momente dionisiace pe care, poate dintr-o anumită pudoare, nu le-am exteriorizat, deși n-aș putea să spun că n-am făcut-o niciodată. M.I.: Domnule Doinaș, în perioada în care erați unul dintre membrii Cercului literar de la Sibiu, cum vedeați viitorul? Șt. A.D.: Deși unul dintre articolele publicate în revista Cercului literar de către același regretat Ion Negoițescu se intitula "Viitorul literaturii române", adevărul este că ne
Ștefan Aug. Doinaș în dialog cu Mircea Iorgulescu (1997) - "În Cercul literar de la Sibiu m-am născut a doua oară" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Memoirs/11655_a_12980]
-
de asemenea, râzând. Deși, îmi amintesc că unele, două cel puțin, din problemele care ne-au frământat atunci, care erau întrucâtva la modă, problema intelectualului și problema tragicului la români, erau totuși niște problematici de o anumită seriozitate. M.I.: Domnule Doinaș, ați pomenit mai multe nume de foști profesori ai dumneavoastră din acei ani. În timp ce vorbeați, mă gândeam că toți, sau aproape toți cei pe care i-ați numit au dispărut în foarte scurt timp din viața culturală românească. Și a
Ștefan Aug. Doinaș în dialog cu Mircea Iorgulescu (1997) - "În Cercul literar de la Sibiu m-am născut a doua oară" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Memoirs/11655_a_12980]
-
în el care a fost permeabil la niște exemple fatale, la exemplul coreean și la exemplul chinez. M.I.: Și la exemplul lui Stalin, pe care-l avea probabil bine implantat în creier din tinerețea lui "revoluționară". Mi-aduc aminte, domnule Doinaș, pentru că l-ați pomenit pe Nicolae Ceaușescu, de ultima întâlnire cu un grup de scriitori pe care a avut-o Nicolae Ceaușescu, forțat într-un fel să aibă această întâlnire. Dumneavoastră ați vorbit primul... Șt. A.D.: înaintea unor alegeri... M.I.
Ștefan Aug. Doinaș în dialog cu Mircea Iorgulescu (1997) - "În Cercul literar de la Sibiu m-am născut a doua oară" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Memoirs/11655_a_12980]
-
lucru pe care oricum vi-l acorda. Fiindcă noi ne-am dus acolo să ni se garanteze că se vor petrece alegeri democratice la Uniune. Și tipul acela mi-a spus: nici nu se putea să facă altfel. M.I.: Domnule Doinaș, ați folosit această formulă, alegeri democratice la Uniunea Scriitorilor. Ați fost unul dintre stâlpii opoziției în cadrul Uniunii Scriitorilor, opoziție la metodele, la sistemul comunist. Vocea dumneavoastră era ascultată, aveați o mare autoritate. Chiar activiștii de la Comitetul Central sau de la Ministerul
Ștefan Aug. Doinaș în dialog cu Mircea Iorgulescu (1997) - "În Cercul literar de la Sibiu m-am născut a doua oară" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Memoirs/11655_a_12980]
-
o idee fixă, și nu-și dădea seama că el acuma se află în fața mea cu o idee fixă similară în cap... M.I.: în orice caz, de același tip. Șt. A.D. : De același tip. M.I.: Ați fost în Parlament, domnule Doinaș. Șt. A.D.: Da, am fost. M.I.: Regretați că nu mai sunteți? șt. A.D. : Nu, nu regret absolut deloc. Nu regret nici că am fost. Parcă totuși am învățat ceva, mi-am dat seama de câteva lucruri. Regret numai că trecerea
Ștefan Aug. Doinaș în dialog cu Mircea Iorgulescu (1997) - "În Cercul literar de la Sibiu m-am născut a doua oară" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Memoirs/11655_a_12980]
-
că da. Și este ceea ce încă aștept eu de la critică să remarce. Pentru că în general sunt poetul care se plimbă prin propria lui strălucire cu etichetă pusă pe frunte: baladistul de la Sibiu. M.I.: Ați făcut și dumneavoastră critică însă, domnule Doinaș. Ați și publicat cărți de critică, critică literară curentă. Ați scris despre cărți, despre autori, ați făcut cronică literară... Șt. A.D.: Da, dar vă rog să remarcați, nu am scris decât despre poezie. M.I.: Există însă ideea că un adevărat
Ștefan Aug. Doinaș în dialog cu Mircea Iorgulescu (1997) - "În Cercul literar de la Sibiu m-am născut a doua oară" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Memoirs/11655_a_12980]
-
în poezia mea. Nu, dimpotrivă. Cred, sper din toată inima că această invazie, fiind consecventă cu niște transformări care s-au petrecut în mine, să marcheze chiar o nouă treaptă a lirismului meu. Dar aceasta se va vedea. M.I.: Domnule Doinaș, vă mulțumesc. Șt. A.D.: Vă mulțumesc și eu.
Ștefan Aug. Doinaș în dialog cu Mircea Iorgulescu (1997) - "În Cercul literar de la Sibiu m-am născut a doua oară" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Memoirs/11655_a_12980]
-
pornind de la elemente comune, cum ar fi blagianismul sau baladescul - de lirica promovată de reprezentanții Cercului Literar de la Sibiu. Acest baladesc echinoxist este de factură orfică, cultivând miticul și transcendența, iar nu livresc și intelectual, ca la Radu Stanca sau Doinaș. Nu aventura limbajului i-a preocupat pe poeții de la Echinox, ci recuperarea în neo-modernitate a singurei modalități poetice (și intelectuale) din perioada interbelică încă nereprezentată în poezia generației șaizeci, și anume experiența blagiană. Astfel încât, dacă, prin dislocarea modalităților șaizeciste, echinoxismul
Sensurile echinoxismului by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3118_a_4443]
-
neveste, s-au mai retușat în sus niște salarii. ” Descrierea îi aparține Brândușei Armanca și e de citit în revista 22 (nr. 50). Am preluato fără comentarii, părându-ni-se potrivită pentru situația de astăzi, dezastruoasă, a Televiziunii publice. Despre Doinaș Numărul din SECOLUL 21 care acoperă prima jumătate a lui 2013 îi este dedicat lui Ștefan Augustin Doinaș, la o dublă cifră rotundă. În 2012 s-au împlinit 90 de ani de la nașterea lui Doinaș și 10 de la dispariție. Scriu
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2929_a_4254]
-
în revista 22 (nr. 50). Am preluato fără comentarii, părându-ni-se potrivită pentru situația de astăzi, dezastruoasă, a Televiziunii publice. Despre Doinaș Numărul din SECOLUL 21 care acoperă prima jumătate a lui 2013 îi este dedicat lui Ștefan Augustin Doinaș, la o dublă cifră rotundă. În 2012 s-au împlinit 90 de ani de la nașterea lui Doinaș și 10 de la dispariție. Scriu, sub titlul Poezie și cunoaștere, Eugen Simion, Ion Pop, Carmen Mușat, Aurel Pantea și Alina Ledeanu. Urmează consemnarea
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2929_a_4254]