624 matches
-
Margalinei fiind vecină, ne-a fost mereu alături, în multe și diverse situații. Maria, fiica lor mi-a fost prietenă până la plecarea mea din sat. Împărțeam cu ea totul. Nu aveam secrete, ne îmbrăcam uneori la fel, aveam aceleași preferințe, doleanțe. Numai în privința școlii n-am acționat pe aceeași lungime de undă. Nu se dădea în vânt după carte și nici părinții nu vroiau s-o "înstrăineze" de casă. Vroiau cu tot dinadinsul să rămână gospodină în sat, să lucreze pământul
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
starea decadenței acestora. Meseriașul propunea unirea tuturor meseriașilor și micilor industriași într-un corp unitar, încurajarea construcțiilor, obținerea de credite ieftine de la Guvern și Banca Națională, cu dobândă suportabilă, susținerea mișcării cooperatiste, cu reprezentanți direcți în toate corporațiile publice - ca doleanțe minime. Meseriașul din septembrie 1932 era organ oficios al Uniunii Corporațiilor meseriașilor și micilor industriași din Bucovina, și al Uniunii Generale a micilor industriași din România, Filiala Cernăuți, dar tot cu un singur articol în limba română: „Lupta pentru pâinea
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
schițându-și și dezvăluindu-și programul, viza: „o independență strictă și fără reticențe” prin care „să-și câștige încrederea cititorilor, devenind un organ de control - având ca far dreptatea și imparțialitatea”, fiind „o tribună publică de pe care să se audă doleanțele celor mici și nevoiași, cu un singur judecător: opinia publică”... În materialul „Datoria noastră”, din aceeași pagină, se afirma că „cele două ziare mai principale și oficiale ale românilor bucovineni - Glasul Bucovinei, al fostului guvern și Dreptatea - al actualului guvern
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
cu discursul „șefului” de la Cluj, iar eu, aproape de final, cu o garoafă în mână pe care am scos-o dintr-o vază din apropiere, mi-am exprimat compătimirea față de colegii mei care „mai aveau încredere în partid în ceea ce privește legitimele lor doleanțe și, mai ales în vederea obținerii unei reviste a noastre, a tinerilor creatori...”. Iliescu s-a ridicat și a plecat, „refuzând să tragă concluzii!”, provocând, probabil, nemulțumirea „șefului” care, în câteva ocazii, apoi, și-a exprimat nemulțumirea că „tovarășul Iliescu nu
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
său dorește să anexeze un teritoriu care-i este strict necesar atingerii scopurilor sale”. „Pravda” din 10/23 noiembrie 1917 a publicat Memorandum-ul înaintat de Sazonov, la 9/22 februarie 1915, ambasadorilor Franței și Marii Britanii, în care a expus doleanțele Rusiei în cazul victoriei în război: orașul Constantinopol, malul occidental al Bosforului, Marea de Marmara și Dardanelele, Thracia meridională până la linia Etnos-Midia, coasta Asiei Mici între Bosfor, râul Sakaria și un punct ce urmează a fi precizat în Golful Ismid
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
putea fi transmisă, la nevoie, Guvernului Republicii. [...] Este posibil ca unirea din 27 Martie să fi nemulțumit profund și să fi decepționat pe câțiva adepți convinși ai regimului țarist și ai marii Rusii; Guvernul Regal nu se aștepta însă ca doleanțele admiratorilor regimului abolit să găsească un ecou atât de favorabil în sânul Guvernului tinerei Republici care, de la început, se intitula democrată. Guvernul Regal [...] a constatat cu surprindere că Guvernul Ucrainean refuza să recunoscă drepturile incontestabile ale României asupra Basarabiei și
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
toate șansele să le calce pe urme. Deosebit de interesante sunt mărturiile lui Constantin Costea, care, în anul 1917, își începea activitatea ca ucenic. El descrie un oraș Iași în care toți erau înfometați din cauza războiului. Pâinea și pacea reprezentau principalele doleanțe ale manifestanților din 1919, adunați cu miile în fața Teatrului Național. Un alt episod ilustrat constant în relatările martorilor este cel al unei întruniri a comuniștilor ieșeni, în 1932, la care a participat și Gheorghe Gheorghiu-Dej. Urmărit de Siguranță, el era
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
dreptului de proprietate asupra loturilor pe care le cultiva. Marile nemulțumiri ale populației sătești aveau deci să fie prezente în continuare pînă în 1848, cînd au explodat. Spre deosebire de creștinul otoman însă, țăranul habsburg nu era în măsură să-și exprime doleanțele pe cale legală sau revoltîndu-se. Nobilii și nu notabilii rurali asigurau funcționarea administrației locale; nu existau forțe armate țărănești cum erau cele formate din armatoli și haiduci. Dintre supușii habsburgi, numai sîrbii din cadrul Frontierei Militare dispuneau de experiență și de organizare
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
-l detroneze pe Ghica. A fost trimisă o plîngere Adunării Generale a Deputaților... în care erau enumerate abuzurile administrației lui Ghica, luîndu-se hotărîrea printr-o majoritate covîrșitoare de voturi ca aceasta să fie supusă aprecierii ambelor tribunale. Drept urmare a acestor doleanțe, cum erau numite în limbaj diplomatic, guvernele rus și turc... au numit comisari întru investigarea cazului... Comisarul turc, după cum era obiceiul, a profitat din plin de ocazie și a făcut avere, primind mită atît de la hospodar, cît și de la fiecare
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
în Principate. Datorită faptului că puterile nu aveau un punct de vedere comun asupra naturii acesteia, după întreruperea Conferinței de la Paris s-a luat decizia ca problema aceasta să fie rezolvată prin negocieri diplomatice și să se țină seama de doleanțele locuitorilor acestor provincii. Harta 22. Expansiunea României, 1861-1920 Indiferent de cît de importante erau aceste stipulări pentru viitoarea dezvoltare națională a României, revoluția din diplomație produsă după războiul Crimeei avea un potențial și mai important. În prima parte a secolului
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
cei din Streza Cârțișoara mai dăm peste ale celorlalți și 2 ferdele de muguri de arini pentru tăbăcitul pielei de talpă și 1 ferdelă de hamei...și se miră și alții, cum putem trăi». Teleki călca în picioare nu numai doleanțele iobagilor săi pe care-i disprețuia, dar făcea cele mai mari mizerii și boierilor privilegiați care și ei se jeluiesc astfel: - «Ne-a ocupat două mori și un loc de moară și le stăpânește, munții ni-i pășunează cu vitele
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
pomi sau orice fel de arbori. Fiind preocupat de curățenia și schimbarea rapidă a orașului, a dispus ca angajații, consilierii și colaboratorii Primăriei să viziteze câte un număr de străzi, să observe aspectul lor și al imobilelor și să adune doleanțele locuitorilor. Adesea parcurgea străzile însoțit de șefii serviciilor tehnice, arhitectură, ecleraj și horticol. Era partizanul înviorării străzilor comerciale cu reclame luminoase, animate, ca acelea văzute în orașele europene, unde mergea pentru documentare, „pe buzunarul său“, cum scria o gazetă. A
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
Lumea era foarte derutată, aș putea spune chiar panicată de acest eveniment istoric. Unii români erau supărați, iar alții savurau cu drag victoria. Multora le-a rămas zgomotul împușcăturilor în minte pentru mult timp. Din cauza faptului că subminaseră și neglijaseră doleanțele poporului, au ajuns să cunoască adâncurile morții. Mândria lor de conducători îi împiedica să accepte problemele realității logice și firești. Au fost mândri chiar dacă au pierdut, nu au fost lași. Totuși, e de remarcat faptul că el era un mare
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
muncă normand; am vizitat azi 80 de case cu două și cu trei etaje; am urcat și am coborât atâtea trepte că, puse una peste alta, m-ar apropia mai mult de Dumnezeu, care mi-ar asculta cu înțelegere durerile, doleanțele, dorințele. Dar poate că am coborât toate aceste trepte, până la tărâmul Proserpinei. Azi casa mi se pare nițel îmbătrânită, poate pentru că și eu arăt rău de oboseală. O biată față boțită, trasă, fără ruj pe buze; poftă nebună să mă
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
o să-ți vină să crezi, dar deja le-a terminat! — Poftim? Mă uit la ea îngrozită. — E chiar la cutia poștală. Ce... — Păi, oprește-o, ce mai stai! Oprește-o! — Judith! spune Robyn stresată. Judith! Oprește-te! Mireasa are o doleanță la tine. Vrea să trimită ea însăși invitațiile. Cică e nu știu ce tradiție de familie, spune coborând glasul. Englezească. Da. Nu, nici eu nu știu. Mă privește cu un zâmbet grijuliu, de parcă s-ar uita la un copilaș de trei ani
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
și starea de spirit a populației. Relațiile româno-germane au început să se deterioreze, partea română invoca posibilitatea pierderii resurselor de petrol și lipsa oricărui beneficiu economic pentru România; pe de altă parte, Reich-ul nu era dispus să ia în considerație doleanțele unui partener suspectat că vrea să-și cruțe resursele umane și economice, pentru a profita cu costuri cât mai mici, de sforțările germane în vederea dobândirii victoriei. Euforia biruințelor comune din anul 1941 s-a risipit când, armata română a înregistrat
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
necesare”. De aici rezultă că, În caz de neaprobare, totul s-ar fi datorat marelui secret care trebuia să Învăluie extinderea uzinei pentru a nu da prilej „dușmanului imperialist” să afle „mărețele” realizări ale p.c.r. Răspuns la această doleanță nu am găsit, așa că nici speculațiile nu-și au rostul chiar dacă, amintindu-ne de episoadele trecute când fuseseră puse la obroc și chestiuni mai mărunte parcă ne Înghesuie imaginația să spunem că pe hârtia ziarului vasluian nu a apărut știrea
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
la 13 și de la 14 la 18, după program nemaiavând practic timp nici pentru plimbare, nici pentru cumpărături, nici pentru copii. Dorind să câștigăm o oră, să începem la 8 și să terminăm la 17, am prezentat într-o ocazie "doleanța" șefului, care, văzându-ne la unison în susținere, a acceptat noul program pentru o săptămână, "de probă". La trecerea săptămânii, fără nici o motivație, ne-a anunțat că se revine la vechiul program întrucât "este mai bun"! (Dumnealui trudea la scrierile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
vacarm pentru liniștirea căruia au intervenit profesorul Justin Moisescu și apoi decanul Facultății de Teologie, Părintele Profesor Cicerone Iordăchescu. Lucrurile nu s-au lămurit, studenții teologi nu s-au liniștit, iar părintele Cicerone a cerut ca studenții să spună ce doleanțe au, ce vor. În această situație, colegul Gheorghe Aroneanu a propus ca în numele studenților să vorbesc eu. Mi s-a dat cuvântul. Am prezentat motivele noastre, dar am și atacat „argumentele” aduse de delegații de la Iași și am tras concluzia
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
cruțare și bună credință ca să îndreptați. Nu vă închinați la idoli cari cât au interesul fac pe prietenul, dar nu faceți desbinare. Prezentați-vă ca apărători ai intereselor comune preotești dar feriți-vă de luptele sterile și pătimașe. Manifestați-vă doleanțele, dar să fie bine chibzuite și just apropiate. Spiritul de răzbunare și împroșcare să nu fie cu voi. Apărați Biserica și instituțiile Bisericii, că vrăjmași mulți sunt. Dumnezeu cu voi...” Rostit în urmă cu aproape opt decenii, „sfatul părintesc” al
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
muntenii își spuneau păsurile lor care privesc mai ales pădurile, iar mitropolitul îi asculta cu răbdare și parte le rezolva plângerile chiar în fața lor, având cu sine pe administratorul general al Fondului Bisericesc, parte le arăta în mod părintesc că doleanțele sunt lipsite de temei”. O vizită canonică a făcut-o și la Bucșoaia, o sfințire de biserică a facut și la Frasin, iar la Suceava a sfințit o cruce de piatră amplasată în curtea bisericii Mirăuți, vechea Catedrală mitropolitană de la
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
al Universității „Ovidius” și prefect al județului Constanța. Am fost asigurați de tot sprijinul. Nu am fi putut însă realiza nimic dacă nu am fi fost sprijiniți de regretatul director al ICHP Constanța, Mihai Dulică. De la prima întâlnire a înțeles doleanțele noastre, a intuit semnificația Stațiunii pentru învățământul academic și a Rezervației de plante de dune marine, care stătea ca un spin în coasta celor instalați în Stațiune. Directorul Mihai Dulică mi-a dat formularele pentru transfer și mi-a promis
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
se între-zărește silueta unui om care staționează întru solicitare, care se află într-un repaus corporal implorator. Odată cu apropierea de ea, realizez că mă voi intersecta cu un orb care întinde mână în gestul arhaic al cererii de sprijin, al doleanței ce vizează obținerea unui ajutor, unui sprijin fie el nesemnificativ sau important. Când sunt față în față cu acest suferind intervine pentru interioritatea mea vârtejul bulversării. Conștiința mea este evacuată în tact de alertă militară de pe stradă. Ea nu mai
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
vacarm pentru liniștirea căruia au intervenit profesorul Justin Moisescu și apoi decanul Facultății de Teologie, Părintele Profesor Cicerone Iordăchescu. Lucrurile nu s-au lămurit, studenții teologi nu s-au liniștit, iar părintele Cicerone a cerut ca studenții să spună ce doleanțe au, ce vor. În această situație, colegul Gheorghe Aroneanu a propus ca în numele studenților să vorbesc eu. Mi s-a dat cuvântul. Am prezentat motivele noastre, dar am și atacat „argumentele” aduse de delegații de la Iași și am tras concluzia
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
Închisorii de la Aiud... Da’ Crăciun nu mi-a spus asta, ci mi-a spus altceva: „Ai fanatismul tău, da’ o să-ți pară rău... Vine vremea când o să-ți pară rău”. La brigăzile alea disciplinare, Crăciun a fost să ne-asculte doleanțele, și eu am fost printre cei cu care o vorbit, că de-aia m-a trimis disciplinar la 33, c-am vorbit că se Încalcă drepturile omului prin munca forțată, supunându-ne la foame și la bătaie atunci când nu facem
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]