1,567 matches
-
matură nu am mai trăit în Ardeal, deci aceste diferențe, uneori aceste farse (vezi clădiri austro-ungare botezate neaoș), nu le-am trăit în deplină conștiință de sine. În școala generală și în liceu am prins entuziasmul abandonării lui Roller și dominanta Daicoviciu. Mi-am petrecut mult timp la cetățile dacice de la Costești și la Sarmizegetusa romana, fericită că fugim de încărcătura slavă a trecutului mioritic. Hunedoara nu e Clujul. Acolo, trecutul încărcat nu e cel „iluminist”, ci mai ales cel daco-roman
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
lor firescă. Într-un cunoscut roman renascentist, râsul capătă un sens eliberator al tuturor forțelor omenești raționale și iraționale, iar absurdul apare la loc de cinste. Romanul lui Rabelais, Gargantua și Pantagruel aduce atmosfera din romanele populare, râsul uriaș fiind dominanta care subordonează personajele și aventurile. Sub pretextul fantasticului și al fabulosului - elemente definitorii ale eposului popular - Rabelais introduce numeroase elemente satirice și de protest social, aspecte prin care corectează o viziune prea exaltată asupra lumii, oferind în schimb o concepție
Interferenţe ale urâtului cu alte categorii estetice. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_942]
-
PIM, Iași, 2007. În cuvântul meu de precititor pentru cititor la cea de-a zecea carte ce rotunjește - cu un titlu, Acorduri pe strune de suflet, cum nu se poate mai potrivit - o operă, încerc aici să deslușesc spre firul dominantei motivațiile care fac posibil acest dar de neprețuită valoare oferit nouă de psihopedagogul și scriitorul Vasile Fetescu. Avem, în spațiul românesc profund, a face cu o viață trăită și oferită fără de rest, o viață cu deplin rost: viață - operă. Și
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
de succes care vor ghida performanța, în timp ce persoanele care au un nivel scăzut al auto-eficacității vor proiecta scenarii cu eșecuri, care vor submina performanța. Bandura și-a dezvoltat teoria în ultimii șaizeci de ani, extinzându-i aplicabilitatea în multiple domenii, dominante fiind educația și sănătatea. 4.5.1. Implicații practice și manageriale ale teoriei social-cognitivă Teoria social cognitivă evidențiază rolul mediului social în dinamica motivației: "oamenii sunt în parte produsul mediului în care trăiesc. Selectându-și mediile pot avea un cuvânt
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
a datelor marchează și măsurarea motivației în muncă. Publicistica din ultimii treizeci de ani cuprinde preponderent studii realizate pe eșantioane mici, în care este testată intensitatea asocierii dintre două sau mai multe variabile. În ceea ce privește instrumentele de măsurare, scalele compuse sunt dominante. De la Job Descriptive Index (scală utilizată pentru măsurarea satisfacției în muncă) până la scalele utilizate recent de Deci și Ryan pentru măsurarea dimensiunilor teoriei autodeterminării (Intrinsic Motivation Inventory, General Causality Orientations Scale, The Self-Regulation Questionnaires etc.), aceste instrumente prezintă avantajul standardizării
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
sens să punem totul În măsuri absolute. Poate pentru că memoria se anchilozează, sondarea trecutului se face cu un aparat alterat, funcționînd mai degrabă În baza unui program didactic, simplificînd trecutul la un binom etic, de fabulă. Răul și urîtul erau dominante În epocă, dar asta nu Înseamnă că totul era rău și urît. Sub rău și urît exista viață, cu multe alte nuanțe, cea mai bună dovadă e această poză, care tremură fin, respiră, se bîțÎie. Și totuși, rămîne Întrebarea: ce
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
rațională, ci o etică în care afectul își are partea lui. Etos înrădăcinat care, disimulat, subteran, țese o legătură solidă între indivizi, pornind de la o participare comună la un ansamblu mai vast ale cărui elemente sunt importante, desigur, dar nu dominante. Lumea ca "intimare obiectivă" (G. Durand) pe care trebuie să o examinăm! Această participare comună, acest Lebenswelt, lume a vieții, înrădăcinată în valori proxemice este cea care favorizează intensitatea relațiilor. Și vedem, în mod regulat, în istoriile umane valorizarea comunității
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
social formează un sistem determinat și are viața sa proprie, care se poate numi conștiință colectivă sau comună a sportivilor; funcțiile esențiale ale ansamblului cultural sportiv fiind de a lega generațiile între ele și membrii societății sportive între ei. Modificarea dominantei din conștiința colectivă a sportivilor este independentă de condițiile particulare ale vieții indivizilor, fiind altceva decât conștiințele lor particulare, schimbarea conștiinței sportive depinde de tipul psihic de societate, care are proprietăți proprii. Ar trebui să sugerăm existența unei posibile gramatici
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
a pornit dintr-o situație socială precară, fie că este avantajat de situația din familie, prin calități fizice și psihice, sportivul este marcat de o poziție de lider și de performer. Sportul și sportivii, spectatorii și mulțimile depind de o dominantă ierarhică, a unui lider: analiștii sunt atenți la imaginea carismatică a unui lider cu vocație, cu har și alegere (un exemplu românesc este Dan Petrescu). Performanțele sportive depind de conducători: cu talent (abilități, atitudini, practici, cunoștințe), cu speciale calități psihice
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
Științele umane, empirice sau nu, de tip sportiv au drept program conducerea prin intermediul voinței și al logicii pentru a afla adevărul, virtutea și pentru a reuși comunicarea interioară și exterioară, această comunicare interioară între oameni cu natura depinde de structura dominantelor antropologice, cu trimitere la o atitudine, biologică, religioasă, regăsită în funcție de sistemul naturii și în mentalitatea sportivă colectivă. Prin metodele științifice, care traversează istoria, descrierea lumii sportului se deplasează pe două direcții: -practică, unde performanța depinde de selecția naturală, și -științifică
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
despre emoții, sentimente, atitudini și pasiuni (surpriză, teamă, furie, dezgust, bucurie, supărare). Alături de inteligență, jucătorii sportivi trebuie să devină, precum politicienii, actorii profesioniști ai controlului feței și ai gesturilor. Contactul vizual mărit și încetinit al gesturilor televizate exprimă o altă dominantă a sportului contemporan, precum gesturile corpului și ale mâinii la orice tip de joc. Unitatea biologică nu este identică pentru sportivi din perspectiva socială de pornire: -nici la nivelul fizic (orientalii au baza de greutate mai jos și sunt mai
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
distribuție și consum, deci nu pe relațiile de producție. Stratificarea socială se înscrie în teoria dominării, diferențiindu-se clasele de posesie, de cele de producție, prin trecere de la sport spre afaceri și de la afaceri spre sport. Sportul devine, paradoxal o dominantă spațială. La prima vedere s-ar părea că există o contradicție între mobilitatea crescută a actorilor sociali în epoca contemporană și teritorializare, care uneori poate căpăta chiar forma înrădăcinării geografice. Departe de a avea un sentiment de apartenență spațială sistematică
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
înglobează mai multe aspecte inter-dimensionale. Acordul presupune armonia, efectul general echilibrat și unitar în raport cu întregul imaginii dat de aspectul cromatic / valoric prin folosirea unei game cromatice (simple sau compuse, game cu două sau trei perechi de complementare) sau a unei dominante cromatice. D. Originalitate, expresivitate Indicatorul analizează aspectul global al spațiului plastic decorativ, efectul vizual impresionant, sugestiv, rezultat din însumarea unor calități similare ale elementelor de limbaj sau din contrapunerea acestora, utilizarea neobișnuită, creativă a unui procedeu sau o dispunere expresivă
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
în funcție de ritmul elevului și spațiul alocat activității. Obiectivele de referință specifice temei plastice (regăsite în Programa școlară), precum și operaționalizarea acestora pot fi reprezentate grafic: Obiective de referință ale temei plastice Compoziția decorativă Exemple de activități operaționalizarea obiectivelor 1. realizarea unei dominante cromatice compoziții aplicative decorative prin folosirea culorilor calde sau reci compoziții decorative, folosind griurile rezultate din cele trei perechi de culori complementare și griurile valorice 2. obținerea suprafeței picturale prin suprapunere grafică compoziție decorativă realizată prin suprapunere grafică 3. folosirea
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
decorative; O2 compare procedeele de organizare a suprafeței decorative, înțelegerea artei decorative din perspectiva celor două tendințe: figurativ abstract; O3 stilizeze unul sau mai multe elemente, folosind chenarul, bordura, jocul de fond sau motivul unic; O4 armonizeze culorile folosind o dominantă cromatică; O5 utilizeze adecvat tehnica și materialele de lucru; O6 evalueze și să autoevalueze lucrările pe baza criteriilor de evaluare, îndrumat de profesor. Obiective operaționale: Pe parcursul și la finalul activității elevii vor fi capabili să: O1 identifice elementele specifice artei
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
decorative; O2 compare procedeele de organizare a suprafeței decorative, înțelegerea artei decorative din perspectiva celor două tendințe: figurativ abstract; O3 stilizeze unul sau mai multe elemente, folosind chenarul, bordura, jocul de fond sau motivul unic, O4 armonizeze culorile folosind o dominantă cromatică; O5 utilizeze adecvat tehnica și materialele de lucru; O6 evalueze și să autoevalueze lucrările pe baza criteriilor de evaluare, îndrumat de profesor. Tipul activității: teoretică practică aplicativă Tipul activității: teoretică practică aplicativă Locul desfășurării activității: în clasă Locul desfășurării
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
Ființă - / Duhul sfânt - unicul Obiect în carnea căruia / cei chemați pot transplanta sufletul... Iar poezia vine să înierbeze, mai ales hic et nunc, clipa. De fapt, iarba și o mulțime de termeni din familia lexicală a cuvântului se află printre dominantele din planul expresiei al volumului, sugerând, metaforic, pe de o parte, precaritatea ființei, iar, pe de alta, paradoxal, obstinația viețuirii, încât popoare înierbate favorizează dialectica ierbii, sursă, de asemenea, a creației, fiindcă preocuparea pentru definirea fenomenului artistic e constantă în
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
Era cel de al cincilea copil al lui Jacques d’Arc și al Isabellei. A venit pe lume într-un timp istoric bântuit de mari frământări sociale, politice și, mai ales, militare și religioase. Cauza acestora avea mai multe componente, dominante fiind amplificarea eforturilor de impunere a religiei catolice și dorința puzderiei de conți, duci, prinți și episcopi de a dobândi putere prin lărgirea spațiului geografic, cu scopul economic corespunzător. Cucerire și supunere era cuvântul de ordine... și de bătaie. Era
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92336]
-
mic, din casa Dvs. care să-mi amintească de acum înainte că a existat în viața unui copil un Dascăl admirabil, poate unicat prin toată existența lui! Cu multă considerație, A Dvs. Doinița Strașnică bucurie am mai avut, compensând, oarecum, dominanta puțin optimistă, ca să nu zic pesimistă din paginile anterioare. Sub impulsul acestei scrisori mi-am revenit cu sporit curaj că voi duce la capăt lucrul început. Tocmai când parcurgeam emoționat conținutul scrisorii, m-a sunat din București însăși autoarea scrisorii
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
cele din urmă, ceru dosarul ei secret. Peste două minute, prin sistemul de transport interspațial al Arsenalelor, îndepărtatul Centru de informații îi aduse placa sensibilă pe masă. Mai întâi verifică elementele faptice: coeficientul de înțelegere - 110, orizontul - 118, pletora - 105, dominanta - 151, ego-ul - 120, indicele emoțional - 150... Hedrock se opri aici. În comparație cu standardul de 100 de puncte și fără a uita media de 85, Lucy era o fată remarcabilă, inteligentă, cu o capacitate afectivă de un nivel foarte ridicat. Tocmai asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
norme sociale (Rășcanu, R., 1994). De pildă, o formă de manifestare a unor valori specifice primei etape a adolescenței o reprezintă tatuarea (care prezintă în mod curent o simbolistică aparte: fie cea de sexualitate: nuduri, inimi străpunse, texte obscene, fie dominante agresive: arme, animale sau păsări răpitoare etc.). Moda piercing-ului a revenit pregnant în rândul tinerilor, dar utilitatea acestuia este cu mult schimbată față de timpurile istorice. Marea diferență constă în faptul că acum ea este văzută ca o alegere personală și
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
personalitățile criminale. Criminologia relevă sub acest aspect efectul cu totul nefast pe care îl joacă de pildă în cazul devianței de violență, corelarea unei impulsivități nestăpânite cu aptitudinea fizică dezvoltată (forța, abilitatea, viteza de reacție) și caracterul "rău" al făptuitorului. Dominanta întregii corelații și cea care dă până la urmă coloratură personalității o constituie însă caracterul. În această privință, modelul "personalității criminale" avansat de J. Pinatel axat pe egocentrism, agresivitate, lipsă de afectivitate și labilitate cu recunoașterea faptului că în acest context
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
am constatat că acest prim „val” avangardist/postsimbolist românesc stă sub semnul unui complex al identității periferice. Frustrările lipsei de ecou pe plan extern și ale minoratului autohton în raport cu „marile puteri” culturale occidentale, obsesia promovării artei românești „noi” în străinătate - dominante ale discursului cultural interbelic - se regăsesc mai ales în cercul revistei Contimporanul (1922-1932). Încercarea ei de a-și depăși condiția marginală printr-o atitudine moderată, constructivă și printr-o deschidere ecumenică spre colaborări străine spiritului avangardist va duce, către 1930
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
rămași pe drumuri” sau din rîndul „noii generații” a anilor ’30. Evoluția revistei conduse de Ion Vinea și Marcel Iancu a cunoscut trei etape distincte: 1) o etapă dominată de militantismul social-politic; 2) o etapă a militantismului artistic avangardist (cu dominantă constructivistă; 3) o etapă eclectică, fără orientare doctrinară precisă, dar - tocmai de aceea - foarte receptivă la modificările de sensibilitate ale epocii. Prima etapă acoperă intervalul 1922-1924, fiind cuprinsă — mai exact — între momentul înființării revistei și perioada imediat premergătoare publicării „Manifestului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
tinerime“ (nr. 44). Tatonările pregătitoare se încheie, iar revista intră într-o nouă fază de activitate. Constructivismul sincretic și ecumenismul avangardist (1924-1927) Cea de-a doua etapă importantă a revistei, cuprinsă între 1924 și 1927, este etapa propriu-zis avangardistă - cu dominantă constructivistă; dacă în nr. 53-54 (martie 1925) o notiță avertiza că Punct & Contimporanul sont les seuls organes de l’avantgarde roumaine, în nr. 55-56, satelita Punct - autointitulată „revistă de artă constructivistă internațională” - va fi absorbită prin fuziune: „revistele Punct și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]