613 matches
-
izolate. Atitudinea oscilantă a împăraților succesivi, de a adopta o politică mai mult sau mai puțin favorabilă creștinismului, a devenit problematică la jumătatea secolului III, în plină perioadă de anarhie militară, în timpul domniei lui Decius. 2. Persecuțiile anticreștine din epoca Dominatului În Historia ecclesiastica a lui Eusebiu din Cezareea, se găsește un fragment referitor la martiriul unui soldat creștin din perioada domniei lui Septimius Severus. Episodul citat (HE, VI, 5, 1-7) se desfășoară la Alexandria între anii 202-203. Fragmentul asociază istoria
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
rând, înspre dimensiunea dominării, anga-jându-se, personal, într-o critică a sa. Obiectul asupra căruia o(rice) critică a dominării se concentrează, în mod necesar, trebuie să fie "discursul puterii, care creează și susține practicile sociale care îi controlează pe cei dominați"663. Mai concret, zice McKerrow, critica dominării se traduce într-o "critică a ideologiilor, percepute drept creații retorice"664. O dată introdus conceptul cheie de "ideologie", criticul procedează la elaborarea, în dialog cu teoreticienii clasici ai termenului, pe marginea sa. McKerrow
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
de la anumite "restricții în privința cui poate vorbi, cât (se) poate spune, despre ce (se) poate vorbi și cu ce ocazie"671, care trebuie înțelese drept "reguli instituționalizate acceptate și folosite de clasa dominantă pentru a controla acțiunile discursive ale celor dominați"672. Să nu înțelegem de aici nimic în sensul vreunei presiuni sau "cenzuri evidente a ideilor opozante"673, în care s-ar angaja, în mod voluntar și deliberat, clasa socială legiuitoare. Dimpotrivă, regulile instituționalizate "conțin (un tip de adăugirea mea
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
674. Stuart Hall, de pildă, citat de McKerrow în studiul său, se referă la acest aspect în termeni extrem de elocvenți: "Concepțiile despre lume conducătoare sau dominante nu prescriu în manieră directă conținutul mental al iluziilor care, chipurile, umplu mințile claselor dominate. Însă cercul ideilor dominante acumulează, într-adevăr, puterea simbolică de cartografiere sau clasificare a lumii pe înțelesul celorlalți; clasificările respective dobândesc nu numai puterea constrângătoare a dominării asupra altor modalități de gândire, dar și autoritatea inerțială a obiceiului și instinctului
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
679, în aceeași măsură în care, am văzut, producția discursivă depinde de anumite restricționări. Prin urmare, remarcă McKerrow, participarea indivizilor la o autentică "dialectică a controlului"680, indiferent dacă acești participanți contribuie la construcția structurii sociale din poziția dominantă sau dominată, își găsește rațiunea în faptul că "subiectul este, deja, interpelat de către ideologia dominantă"681. Astfel, acțiunile orientate înspre schimbare socială, inevitabil, "vor avea tendința de a facilita menținerea puterii, mai degrabă decât înlăturarea sa"682. Locul privilegiat al "dialecticii controlului
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
orientate înspre schimbare socială, inevitabil, "vor avea tendința de a facilita menținerea puterii, mai degrabă decât înlăturarea sa"682. Locul privilegiat al "dialecticii controlului" este însuși discursul, care corelează indivizii cu clasele sociale cărora aceștia le aparțin; astfel, "dominanți sau dominați, îndeobște, pot apela la o retorică ce se adresează poporului/persoanelor în termeni de clase (sociale adăugirea mea) cărora aceștia le aparțin"683. Însă, precizează McKerrow, actul dominării necesită un subiect, în timp ce "maniera articulării va determina modul discursiv necesar în
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
se rezumă la simpla identificare a ideologiilor antinomice ce determină lupta pentru putere și dominare. Dacă așa ar sta lucrurile, potențialul schimbării sociale ar deveni cvasi-inexistent. Însă, observă McKerrow, problemele sunt mai complexe: " Există o varietate de poziții pe care dominați și dominanți, în aceeași măsură, le pot ocupa în orice moment"698. Astfel, orice analiză a discursului puterii, apreciază McKerrow, trebuie să pornească de la presupunerea că "nimic nu poate fi "luat de bun" în ce privește impactul vreunei practici discursive particulare"699
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
Îi aude râsul, desenează în aer gesturi. Obsesia căutării frumuseții apare și aici; mama își dorise un copil frumos: "și doar eram frumoasă, așa cum mă dorise,/ și se-nprimăvăra". Volumul "Marea conjugare" (1971) aduce o poezie trecută prin toate experiențele estetice, dominate însă de sentimentul liniștii și de cel al contemplației; căutările permanente țin aici de formă: "Acum mi-au rămas doar cicatricele/ și s-a făcut deodată atâta liniște/ încât pot să le număr." Poeta însă așteaptă în veșnicie pe mult
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
Din acest motiv, așa cum vom vedea mai departe, dublul nu sunt unul și același lucru. Orice persoană are un Eu. Eul personal are, din punct de vedere psihologic și moral, o parte activă dominantă (Eul activă și o parte pasivă dominată (Eul pasivă, care coexistă și au un rol de echilibru compensator În dinamica persoanei. De ele depinde echilibrul psihologic și moral al persoanei. Exemplele de dublete sunt numeroase și ne vom referi În continuare la câteva dintre cele mai cunoscute
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
persoane, care are ca efect prejudiciul. În relația agresor/victimă, fiecare dintre cele două persoane are un rol bine definit. Agresorul este o persoană dominantă, inductoare și victimizantă, prin acțiunile pe care le exercită asupra victimei. Victima este o persoană dominată, indusă și victimizată de acțiunile pe care le exercită asupra ei persoana agresorului. Practic, ea opune o foarte slabă rezistență sau nu opune nici una. Aceste aspecte se pot urmări În schema de mai jos, În care sunt reprezentate raporturile agresor
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
de la altcineva, care poartă răspunderea consecințelor acestuia. 3Ă Tulburările psihomorale pot fi constituționale, În cazul persoanelor cu o structură primară a eului de un tip fragil. În sensul acesta, menționăm următoarele trăsături constituționale care definesc „fragilitatea” eului: imaturitatea, eul slab, dominat și submisiv; labilitatea și insecuritatea; incapacitatea de autoafirmare și insatisfacția care decurge de aici; imposibilitatea de a se impune și de a fi mulțumit de sine și de acțiunile sale; sugestibilitatea crescută etc. 4Ă Un rol esențial În geneza și
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
illusion and discrepancy. sobre ilusión y discrepancia (Editura Fundației Culturale Poezia, Iași, 2009) se grefează, concret, pe dramatica aventură a ființei ce își conștientizează mereu limitele și precaritatea, dar nu încetează a le depăși, sau măcar încearcă să o facă. Dominate, fără excepție, de o dialectică a căutării și dezvăluirii, poemele din aceste cărți sunt scrise sub formă de exerciții autoscopice, în care tentația revelării de sine în amestecul obișnuit de contrarii se conjugă cu meditația asupra rosturilor adânci ale firii
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
simbolul inocenței dintîi, păstrată vreme de secole, este, de asemenea, imaginea unei generozități sociale continue, este amintirea unui loc privilegiat, mereu disponibil, un loc al intimității calde și al întrajutorării colective. Constatarea este de ordin general. Condamnarea societății moderne societate dominată doar de legile profitului se confundă cu condamnarea egoismului triumfător, a izolării definitive a individului, a acelor mulțimi lipsite de coeziune, în care, potrivit spusei unui autor pios din secolul al XVIII-lea, oamenii agitați, marcați de o indiferență reciprocă
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
de îndoială, să o considerăm ca fiind una din cele mai vechi manifestări ale toposului retoric și să ne punem întrebarea dacă nu cumva există aici o influență din Odiseea. Acest exemplu, rar menționat, arată că mai ales poetica, deși dominată ca teorie a povestirii de axa chrono-diegetică, admite o altă axă, "aspectuală, durativă, formată dintr-o serie schimbătoare de staze: descrierile" (R. Barthes, 1970, p. 216). Mult timp acestea își păstrează totuși un statut de eterogenitate textuală care se traduce
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
el se așeză la volan; potrivi spătarul scaunului; învîrti cheia în contact; și pe loc mașina ascultă de cea mai mică poruncă a sa. B. Predicatele funcționale în interiorul unei secvențe eterogene 1. Caz [4]: Secvența descriptivă dominantă și secvența injonctivă dominată (56) Imaginați-vă o haină trei-sferturi, stil canadiană, mai fină și mai mătăsoasă decît o cămașă, mai moale și mai confortabilă decît o vestă de casă și totuși mai călduroasă decît un palton gros de iarnă! Text publicitar din Lanvin
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
reprezinte cazuri de eterogenitate între descriptiv și narativ. Or, se pare că nu pot fi găsite exemple de acest gen. Aceasta ține de faptul că structura secvențială narativă este atît de pregnantă încît nu poate fi pusă în poziție de dominată. Din momentul în care avem secvență narativă sîntem în POVESTIRE... Un ultim element de subliniat este apariția temporalității odată cu DA cu secvență ordonată. Din momentul în care o secvență de acte este orientată temporal se conturează trei cazuri posibile: DA
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
mai multor actori considerați ca elemente (PĂRȚI) ale unei situații / 169 3. Caz [3]: Predicatele funcționale descriu momente (PĂRȚI) ale unei acțiuni / 171 B. Predicatele funcționale în interiorul unei secvențe eterogene / 186 1. Caz [4]: Secvența descriptivă dominantă și secvența injonctivă dominată / 186 2. Caz [5]: secvența injonctivă dominantă și secvența descriptivă dominată / 188 C. Schemă recapitulativă / 189 Concluzie Descriere și argumentare / 191 PARTEA A TREIA: Exerciții. Analize de texte, producții de texte și exersarea unor concepte teoretice / 195 Capitolul 1 Probleme
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
3. Caz [3]: Predicatele funcționale descriu momente (PĂRȚI) ale unei acțiuni / 171 B. Predicatele funcționale în interiorul unei secvențe eterogene / 186 1. Caz [4]: Secvența descriptivă dominantă și secvența injonctivă dominată / 186 2. Caz [5]: secvența injonctivă dominantă și secvența descriptivă dominată / 188 C. Schemă recapitulativă / 189 Concluzie Descriere și argumentare / 191 PARTEA A TREIA: Exerciții. Analize de texte, producții de texte și exersarea unor concepte teoretice / 195 Capitolul 1 Probleme / 197 Capitolul 2 Exerciții / 201 A. Exerciții de analiză / 201 B.
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
elaborate de Marx și Engels în secolul al XIX-lea. Potrivit teoriei marxiste, "motorul" evoluției societății îl constituie lupta de clasă; pe parcursul formațiunilor social-economice întemeiate pe "clase antagoniste" (sclavagism, feudalism și capitalism), omenirea a cunoscut o necontenită luptă între clasele dominate și clasele dominante. Statul însuși, în aceste formațiuni, este un instrument utilizat de clasa dominantă pentru asuprirea claselor dominate. În aceste condiții, educația însăși are un caracter de clasă. Potrivit teoriei marxiste, preluate de V. I. Lenin, la o educație
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
de clasă; pe parcursul formațiunilor social-economice întemeiate pe "clase antagoniste" (sclavagism, feudalism și capitalism), omenirea a cunoscut o necontenită luptă între clasele dominate și clasele dominante. Statul însuși, în aceste formațiuni, este un instrument utilizat de clasa dominantă pentru asuprirea claselor dominate. În aceste condiții, educația însăși are un caracter de clasă. Potrivit teoriei marxiste, preluate de V. I. Lenin, la o educație nouă, care să cuprindă toate categoriile sociale cărora să li se asigure "dezvoltarea multilaterală" nu se poate ajunge decît
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
educație, relațiile lor cu societatea. Abordarea relației educație-societate se realizează însă, de data aceasta, dintr-o perspectivă structuralistă. 2. Aceste teorii operează cu tipuri ideale în cadrul cărora sînt relevate caracteristici structurale fundamentale. Raporturile dintre "capitalul cultural dominant" și "capitalul cultural dominat" sau între "selecția simbolică arbitrară operată de clasa dominantă" și "selecția simbolică arbitrară operată de clasa dominată" determină pentru Bourdieu reproducția culturală; corespondența dintre relațiile sociale de producție și relațiile sociale de reproducție realizabilă prin educație în concepția lui Bowles
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
structuralistă. 2. Aceste teorii operează cu tipuri ideale în cadrul cărora sînt relevate caracteristici structurale fundamentale. Raporturile dintre "capitalul cultural dominant" și "capitalul cultural dominat" sau între "selecția simbolică arbitrară operată de clasa dominantă" și "selecția simbolică arbitrară operată de clasa dominată" determină pentru Bourdieu reproducția culturală; corespondența dintre relațiile sociale de producție și relațiile sociale de reproducție realizabilă prin educație în concepția lui Bowles și Gintis etc. 3. Definirea unor astfel de tipuri ideale prezintă reale dificultăți în planul operaționalizării conceptelor
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
să-și găsească un nou adăpost sub numele său. Știința și tehnica își continuă procesele ambivalente, aducînd imense binefaceri și imense flageluri. Cultura europeană s-a universalizat, nu doar sub efectul hegemoniei puterilor europene asupra lumii, ci și pentru că lumea dominată și colonizată nu s-a putut elibera decît însușindu-și formula statului-națiune, precum și puterea tehnică, industrială și militară zămislită de Europa. Ea s-a universalizat și pentru că umanismul, rațiunea, știința îi confereau o veritabilă universalitate, pe care nu au putut
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
rigid, către un deznodământ prestabilit. Tenta moralizatoare a finalurilor este evidentă, formația teologică, dar și nonconformismul funciar al autorului rimând inevitabil cu un astfel de teatru strunit. Amon-Ra, poem dramatic alimentat de întâmplări imaginare din Egiptul antic, propune o ambianță dominată egal de perfidie și de inocență. Iubirea, incriminată fariseic de autoritatea religioasă ca blasfemie, se relevă ca un atribut al împlinirii și al continuității, iar oamenii se mișcă sub semnul zeului solar Ra, care înseamnă viață. Pe căi diferite, marele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287860_a_289189]
-
cu statut inferior. Se constată că pe firul acestei organizări cantitatea de receptori ai dopaminei de 2 doi evoluează la masculi: crește la masculii dominanți, mai precis în striatum ventral, evidențiat în experimentul cu automobilele, dar nu și la masculii dominați sau de rang intermediar. Astfel, activitatea striatumului ventral este asociată cu statutul de dominare. Imaginile automobilelor, activând zona striatumului ventral, pun telespectatorii, temporar, într-o situație de dominanță față de semenii lui. Ceea ce se manifestă prin rapoarte de forță între macaci
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]