49,733 matches
-
ț Muzică americană nu era greu de cîntat, fiindcă la comuniști dacă n-ai text poți cîntă ce vrei. Iar momentele bune pe care le-am trăit atunci le-am făcut noi, nu le făceau comuniștii. Noi le făceam din dorința de a nu pierde frumosul care se duce. Că putea să se ducă din orice: ții minte ce pățeai dacă purtai niște ochelari mai acătării, sau dacă aveai unghiile de la picioare date cu oja ? s...ț. De mine nu s-
Interlocutoarea by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/12773_a_14098]
-
a cazurilor, un mijloc de supraviețuire sau ascensiune profesională și socială, fără nici o legătură cu iubirea -, iar pentru mulți bărbați dornici de parvenire, fie ei intelectuali cultivați sau penibili activiști de partid, o cale de a-și satisface nu numai dorințele lubrice, ci și setea de dominație și putere; totodată un mod de contracarare a dezgustului față de propria duplicitate, mediocritate și (sau) neîmplinire în planul vocației, într-o societate bazată pe minciună, falsitate, desfrîu și filistinism. Vulgaritatea comportamentului și limbajului erotic
Părinții și copii by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/12798_a_14123]
-
prohibitive. E o realitate că intrarea în clubul european implică eforturi și costuri nu tocmai plăcute. Dar e singurul drum spre însănătoșire. în care se complace România pesedeilor n-are nimic de-a face nici cu Europa și nici cu dorința de integrare. La urma urmelor, ce e de preferat? Să fi intrat deja în Europa și să simțim inevitabilele, dar trecătoarele, rigori ale unei vieți, cu siguranță mai dure, dar și mai plină de certitudini, ori să ne târâm de-
Convalescența cu damf de paralizie by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12769_a_14094]
-
adevărului despre sine; o formă închisă se umple cu o deschidere, materializată într-o meditație (când cu timide ecouri dintr-o gândire de tip nihilist, când cu umilința și bucuria simple ale unui credincios oarecare) asupra distanței de neacoperit dintre dorință și împlinire: "în mine, Doamne, adevărul e-o foarte mare-ntunecime/ Și nu mă văd să-ți ies în cale chiar când o fi, de-o să mai treci." Versuri precum cele ale lui Daniel von Czepko (secolul al XVII-lea
Nuanțele nostalgiei by Iulia Argint () [Corola-journal/Journalistic/12791_a_14116]
-
de vitamine și minerale. Distrugea toate facturile, dar păstra o înregistrare mentală a fiecărui bănuț cheltuit din indemnizația de la birou. Absolut ocazional, și nu mai mult de douăzeci de ori în toți anii lui de serviciu, s-a întîmplat ca dorința pentru trupul unei femei să-i învingă stăpînirea de sine, pînă la punctul de a-și pune în pericol puterea de concentrare, cazuri în care a recurs, lucid, la soluția de a lua în patul lui o femeie străină sau
Amos Oz - Să poți cunoaște o femeie by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/12765_a_14090]
-
cu Îmi mănânc versurile și Tăcerea sexuală, care sunt discursive, și nu provoacă. Le-am și scris mult mai ușor. Se spune că sunt violentă. Așa este, violența îmi este caracteristică. Fără ea, nu pot să exprim neputința, dar și dorința imensă de a face limbaj. Violența în scris este singurul mod de a mă elibera de constrângerile instinctelor civilizate ale supraeului aristocratic. - Cum ați descrie drumul pe care l-ați parcurs, împreună cu poezia dumneavoastră? - Primele mele patru volume, Sânge albastru
ANGELA MARINESCU: “Totul este poezie, dacă te pricepi să vezi” by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/12780_a_14105]
-
nu fie un decalaj imens între statul la pat și ceea ce visezi ? Treptat, distanța s-a micșorat, dar și agresivitatea mea a crescut, din cauza faptului că am fost obligată să văd că distanța se micșorează. Și statul la pat și dorința de a visa s-au relativizat. Asta nu e o chestiune pe care am luat-o de la tineri. Lumea spune tot timpul că vreau să scriu ca tinerii. Eu nu vreau să scriu ca nimeni! Este evoluția mea. Nu puteam
ANGELA MARINESCU: “Totul este poezie, dacă te pricepi să vezi” by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/12780_a_14105]
-
mai artist. El este artist desăvârșit și eu sunt opusul absolut al acestei sintagme. Eu fac SUBartă. Pentru că sunt mereu în SUBtext, SUBlume, SUBconștient. De fapt, cred că asta am și adus nou în literatură: un fel de SUBtext, de dorință extraordinară nu de a face artă, ci de a mă cunoaște; iar asta n-am știut s-o fac decât cu ajutorul scrisului. Acum, îmi dau seama că am ajuns la o vârstă la care nu mai pot să mă joc
ANGELA MARINESCU: “Totul este poezie, dacă te pricepi să vezi” by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/12780_a_14105]
-
retușează la infinit pînzele: "Dacă nu era urgența cu Cannes-ul, ar fi și acum la masa de montaj, cum a fost, de altfel, pînă alaltăieri! Neterminarea e chiar esența operei lui și una din marile teme ale filmului: neterminarea dorinței, a libertății, a ta însăți..." Frumos spus. Și filmul are multe lucruri frumoase, are o muzicalitate senzuală, o fibră stranie, o melancolie evanescentă - toată acea aură elegiacă în care se simte, tot timpul, marca autorului. Doar că e confuz și
VIVE LA DIFFÉRENCE ! by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/12801_a_14126]
-
s-a înscris în același regim polarizat, care-mi amintește de rândul ăsta un titlu al lui Șerban Foarță: Dublul regim (diurn)/nocturn) al presei. Diurn/nocturn în sensul cel mai propriu. Când veneam în capitală, însuflețit mai ales de dorința de a-i întâlni, după-amiezile le petreceam cu Nicolae Manolescu iar nopțile la Lucian Raicu (diminețile, umblam buimac prin București). Nopțile de la Raicu aveau doi timpi. Timpul unu dura până după miezul nopții. îl anima, în afara gazdei, Sorin Titel, totdeauna
Et in Arcadia ego by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/12824_a_14149]
-
ne-o înfățișează pe această femeie prefăcându-se că are cancer pentru a o atrage într-o capcană pe rivala ei. Modul cum Maia Morgenstern simulează simularea, modul cum își schimonosește chipul de o suferință imaginară, expresie de fapt a dorinței nebunești de-a se răzbuna, reprezintă o performanță actoricească greu de atins.rmăresc, de ani de zile, toate filmele și toate piesele de teatru în care joacă Maia Morgenstern. Este ea însăși un spectacol, în spectacolul propriu-zis. Puțini actori mai
Maia Morgenstern în orice rol by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12857_a_14182]
-
este una dintre formele căutării, o cale a provocării miracolului, a cunoașterii puterilor din fiecare. O investigare în fiecare, creatori și spectatori. Este decisiv pentru existența unui fenomen viu, autentic, flexibil ca să existe multe puncte în care să simțim ritmurile dorinței de a face teatru, de a împrospăta mintea, trupul, sufletul. De aici se naște în modul cel mai natural cu putință spectacolul formidabil, ACELA, inubliabil, copleșitor. Este nevoie de exercițiu permanent pentru asta, ca atunci cînd studiezi un instrument, cînd
Locuri și întîmplări by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12815_a_14140]
-
Nothombe, Cocteau, Courier, Laurens etc. - și genuri - roman, eseu, studiu, scrisoare, aforism, poezie - dintre cele mai felurite, este constant însoțită de o reflecție gravă, profundă, serioasă, puțin îngrijorată, despre experiența traducerii și statutul ingrat al traducătorului.La aceasta se adaugă dorința și convingerea de a transmite și împărtăși bogata ei experiență prin Ateliere de traducere, pe care le patronează de peste zece ani, prin masteratul de practică și traducere literară pe care l-a inițiat la Universitatea "Ștefan cel Mare" din Suceava
Schiță de portret al traducătorului. by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12841_a_14166]
-
cu irizații sentimentale demne de un roman de secol 19; ceea ce se pierde în ritm se cîștigă în profunzime. Ucigătoarea, la propriu și la figurat, Uma Thurman, în volumul 2 plînge de fericire, cu privirea iradiind dragoste, și nu doar dorință de răzbunare. Actrița mărturisea, la conferința de presă, că s-a inspirat, pentru acest personaj care se exprimă mai mult prin corp decît prin cuvinte, din tăcerile lui Clint Eastwood în filmele lui Sergio Leone; a înțeles că trebuia să
Splendoarea și mizeria Rivierei by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/12837_a_14162]
-
care ninge, o albire mai liniștită Respirația devine mai blândă în catifea Moare fără ca eu să-i pretind ceva Golesc paharul du-te acolo urmează-le celorlalți la drum la drum 4. La o parte Stau la rând murdărit de dorință Du-te acolo, aleargă Grăbit spre toate intrările 5. Dă-mi gura, doritor de plăceri Între sâni și ninsoarea de crin Hodorogesc vise Containerul de peste drum E tot mai plin de ele, mai plin 6. Totul pare mai alb ca
Zilele Vienei la București 12 mai - 21 iunie - Poeme de Robert Schindel by Florica Madritsch-Marin () [Corola-journal/Journalistic/12863_a_14188]
-
secțiunea de proză, mai interesante decît fragmentul din Cei șapte regi ai orașului București sînt flash-urile autobiografice, bunăoară cel legat de Cenaclul "Universitas", cumva în stilul lui Urmuz: " invitați sofisticați dintre care unii au fost aduși pe baza ultimei dorințe (notificate prin testament), cei mai mulți constînd numai din cîte o ureche sau dintr-o singură mînă, împachetate în hîrtii pe care era scris: Am sosit aici cu drag să vă ascult" sau "Am fost trimisă ca s-o mîngîi pe doamna
Frîna de mînă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12259_a_13584]
-
că materia moartă se mai schimbă neîncetat, dar pentru o "biografie" extinsă, precum Bietele corpuri, care începe cu "memoria" moleculelor ce ne compun, mișcarea aceasta e importantă. Cîtă viață rămasă, atîta energie de-a muri. Cîtă putere de moarte, atîta dorință de-a scrie, în fond de-a așeza etichete într-un mic "bestiariu" de familie, cu Ursu și Pisica, animale moi, ocrotitoare, cu Iepurii, morți într-un naufragiu, cu tante Lucy și cîinele ei, Monco, un fel de Bendico al
Camera păpușilor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12276_a_13601]
-
nu avea nici un motiv personal să înceapă un război cu amicii de la Bagdad. Ce interes ar fi avut să atragă atenția asupra unei afaceri ce părea să meargă atât de bine? Primul motiv invocat de adversari ar fi fost presupusa dorință a președintelui de a obține avantaje și mai mari. Realitatea s-a dovedit cu totul alta. Ca român, am toate motivele să mă bucur că America va fi condusă în următorii patru ani de o echipă care a făcut un
De ce-aș fi votat George W by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12297_a_13622]
-
de... europenitate deloc neglijabil. Cred, de asemenea, că o lume în fruntea căreia se află oameni pragmatici e mai sigură decât una condusă de diverși idealiști, mai mult sau mai puțin de celuloză. Nu trăim în vremuri de perfecțiune morală. Dorința de revanșă a radicalilor din lumea arabă a atins cote inimaginabile. Nu dă bine în mediile academice ologite de corectitudinea politică să evoci "conflictul civilizațiilor" sau opoziția ireductictibilă dintre creștinism și musulmanism. Dar imaginile sosite zilnic din zonele acoperite de
De ce-aș fi votat George W by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12297_a_13622]
-
miză reală rolurilor în care a fost distribuit. Cei mai mulți, după părerea mea, își elaborează riguros propria partitură și încarcă mai puțin tonusul spectacolului în totalitatea lui. În orice caz, mie mi se pare că s-a cîștigat aici seriozitatea actorilor, dorința de a-și arăta personalitățile și spiritul unei trupe. Eu numesc asta o revenire la performanță, iar montarea Anei Mărginean - despre care vă voi povesti săptămîna ce vine - de la Teatrul Foarte Mic, cu seniorii trupei, nu face altceva decît să
Pelerinaj spre lumea poveștilor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12311_a_13636]
-
totuși ceva riscam și acest (mic) pericol ne dădea o agreabilă satisfacție morală. într-o bună zi, mi-a venit în cap o idee groaznică: dar dacă aceste revolte erau dictate nu de o libertate interioară, de curaj, ci de dorința de a plăcea celuilalt tribunal care, în umbră, își pregătea deja jurații?
Milan Kundera - Testamentele trădate by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12293_a_13618]
-
tradiției literaturii române care i-a tot împins pe istoricii literari să caute și să inventeze un corpus de texte literare cât mai vechi, indiferent de zona în care aceste texte au fost produse, și pe de altă parte din dorința de a veni cu o metodă simplă, cât mai justă și mai adecvată pentru a clasifica și cerceta aceste texte medievale. Poezia medievală... apare astfel în virtutea unor preocupări mai vechi ale criticului, concretizate atât în cartea despre Antim Ivireanul (Antim
O sistematică a poeziei medievale by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12299_a_13624]
-
de texte care să glorifice și să proslăvească. Ca o contrapondere a acestui efort de supunere la un ideal, de asimilare de norme și precepte, s-au manifestat puternic o sete de neobișnuit, de insolit, de mister, ca și o dorință de compensare prin evaziune." Din cauza condițiilor istorice neprielnice, a lipsei precedenței, literatura e de găsit în textele medievale indirect, implicată sau derivată, oricum abia fragmentar. S-ar fi cerut în acest punct al introducerii, de altfel, foarte concise a criticului
O sistematică a poeziei medievale by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12299_a_13624]
-
asemenea, citesc cu regularitate Dilema veche și România literară. Cât despre "reîncarnarea" mea în limba engleză, pot spune doar atât: ea s-a petrecut destul de târziu, după aproape zece ani de domiciliere în S.U.A., și nu datorită vreunei ambiții sau dorințe de "adaptare la mediu", ci doar atunci când primele versuri în englezește mi s-au impus în chip firesc și spontan. Contribuisem deja, cu ajutorul unor poeți, unii de vază, la traducerea a numeroase poezii ale mele, acoperind decenii de activitate - oferindu
Nina Cassian: "Nu m-am despărțit nici o clipă de cultura mea" by Carmina Popescu () [Corola-journal/Journalistic/12285_a_13610]
-
supus cauțiunii?" Adeziunea la dictatura proletariatului e privită, astfel, cu mari reticențe, pe linia unei gândiri ce refuza domnia și justificarea "Rațiunii", proclamată și de burghezie, și impusă contra a ceea ce ea considera drept "arbitrar, balet al omului și al dorințelor sale, al omului și al miturilor sale, al omului și a propriei sale libertăți"... Suspiciunea sa merge, așadar, și către revoluția proletară, care pune totul pe seama factorului economic, și "înțelege să-și rezerve totul, inclusiv spiritul." Și adaugă imediat, ironic
Istrati, Fondane și revoluția by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/12263_a_13588]