7,291 matches
-
Blecher, dar nu agreează teatrul de idei al lui Pirandello, ale cărui ficțiuni sunt "cerebrale, reci, mecanice", având în centrul lor "niște morți inteligenți", eroi fantomatici și descărnați, iar invențiile tehnice, pitorescul vizual și construcțiile fanteziste din scrierile lui John Dos Passos sunt departe de a-l convinge, deoarece, crede Sebastian, "durabile nu sunt în realitate decât lucrurile simple, care nu epatează, care nu revoltă, dar care exprimă adevăruri omenești de totdeauna". Publicistica lui Sebastian are darul de a ne oferi
Nonconformistul Mihail Sebastian by Dana Pîrvan-Jenaru () [Corola-journal/Journalistic/9890_a_11215]
-
departe suntem de maturitatea unei societăți responsabile. Nu compătimirea față de victime e preocuparea noastră de căpătâi, ci exaltarea figurilor sinistre, a zbirilor și asasinilor. Nu ne pasă de cei care au suferit și au fost umiliți, ci continuăm să morfolim dosurile puhave ale împilatorilor și escrocilor. Nepăsători în fața nedreptății și a crimei, ne comportăm precum urâta cartierului, pe care n-o invită nimeni la dans. Iar atunci când, din mormânt, se ivește câte un cadavru putrefact, ei i se pare că valsează
Încă un tango cu Ceaușescu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9910_a_11235]
-
du néant des seaux de soif" (Leș počtes de l'exil). Bilanțul? E o neagră varianta a statutului de poet, damnat prin jocul ingrat al relațiilor dintre lumea lăuntrica și cea obiectivă, ambele sub stigmatul inexorabil al relativității: "Ecrire au dos des ténčbres compactes/ avant que l'orage ne leș disloque,/ effleurer du regard la licorne qui broutait/ une feuille dans la main de la vierge" (Ecrit au dos d'une carte). Inaugurîndu-și creația sub semnul unui clasicism ce avea alura unei
Reversul clasicismului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9004_a_10329]
-
lumea lăuntrica și cea obiectivă, ambele sub stigmatul inexorabil al relativității: "Ecrire au dos des ténčbres compactes/ avant que l'orage ne leș disloque,/ effleurer du regard la licorne qui broutait/ une feuille dans la main de la vierge" (Ecrit au dos d'une carte). Inaugurîndu-și creația sub semnul unui clasicism ce avea alura unei adeziuni temperamentale, Ilie Constantin accede la urîtul și dramatismul vieții, ca o riposta la proiectul propriei ființe, dezmințit pe parcurs.
Reversul clasicismului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9004_a_10329]
-
reverență făcută amenințătorului (totuși) hazard. O prudentă ofrandă adusă teribilului său abis... Și-n alte privințe remarcăm atracția lui Șerban Foarță către punctele de pornire, către elementele primare (ori rezultate prin descompunere, dar nu e oare descompunerea o simplitate pe dos?) ale prestației d-sale textuale ori pur și simplu ale existenței. Avem a face, s-ar zice, cu semnele unei sfieli, ale unei rețineri, de factură mai curînd subliminală, a marelui expert întru verb, care nu se îndură a se
Dureroasa caligrafie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9052_a_10377]
-
Mitchievici Îngerul necesar, lungmetrajul de debut al lui Gheorghe Preda a fost dorit ca o provocare la adresa trend-ului actual: mizerabilist, minimalist, anitcalofil, cu mize sociale și nu strict estetice, cu priză directă la realitate, docudrama etc. Dacă întoarcem pe dos modelul respins de regizor ar trebui, în principiu, să găsim mizele sale și un film estetizant, în afara actualității, a sferei sociale, psihedelic, fantast, evazionist, un thriller conceptual sau un film de artă în sensul de "artist" așa cum o serie de
Îngerul gratuit by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9086_a_10411]
-
au un caracter nonficțional: "Autorul ține să menționeze că toate amănuntele legate de pușcărie, mină sau război din această carte de confesiuni sînt absolut autentice". Substratul autobiografic e astfel certificat. Un aspect esențial al romanului îl reprezintă exorcizarea "lumii pe dos" care era societatea comunistă, inconsistentă, grotescă, mască a neantului pe care ironia sistematică o înlătură. Apare însă și o viziune "pozitivă", a "adevărurilor ultime", "o mare libertate a filosofării, un luxuriant peisaj simbolic și o anume exultanță în fața miracolului Creației
Inepuizabilul Ion D. Sîrbu (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9139_a_10464]
-
bun început, acum trebuie să-i accept, silit fiind de însăși structura lucrului cu pricina. Concluzia: orice realitate este în mod constituțional contradictorie, adică e alcătuită dintr-o pereche de momente contrare. Așa cum orice monedă are o față și un dos, tot așa orice realitate are un ax de simetrie în funcție de care îi pot trasa aversul și reversul, adică partea și contrapartea, stînga și dreapta, albul și non-albul, existența și non-existența. Acesta e mecanismul pe care îl aplică Adorno în Minima
Jocul dialectic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9247_a_10572]
-
de Sus nu mai poate să intervină. Dar visele sunt vise. N-ai ce face. Cel mult să le interpretezi. Cum am citit eu ieri în cărticica de vise: înmormântare de vei visa, petrecere vei avea. Aici totul e pe dos. Dar să vedem ce fel de vis... Cortegiul trece în jos, pe Calea Victoriei. E o zi de început de toamnă frumoasă. Stinsă și clară. Acum văd defilând cu căștile lor pe cap mineri, care îi aduc salutul lor, - Corpul minerilor
Vise de noapte by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9295_a_10620]
-
așezam în prima bancă și scriam versuri nonstop. Toți credeau că iau notițe. Ajuns acasă, le descifram și le băteam la mașină. Rareori mai modificam cîte ceva. Unele erau chiar bune! Dar... dar veneau zilele mele de grație, zilele din dosul casei, al magaziei... magazia avea un ochi de geam mic, murdar... La temelia ei colcăia o groapă imundă de gunoaie casnice... mirosea îmbătător, ca și latrina de scînduri, largă, îndemînoasă, cu ziare vechi, îngălbenite, înfipte într-un cui puternic... Mă
Emil Brumaru:"Aș citi trei sute de ani... Iubesc cărțile ca pe femei" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/9336_a_10661]
-
toate acestea, nu pot compensa celelalte neajunsuri. În cele din urmă, rămânem cu imaginea unui român în care mai multe personaje nu-și accepta destinul și își urmăresc obsesiv anumite ținte. În acest sens, mitul lui Iov este întors pe dos. În locul unei detașări metafizice și a celebrei fraze "Domnul a dat, Domnul a luat, fie numele Domnului binecuvântat!" însoțite de un zâmbet cald, Iov-ul lui Liviu Cangeopol schițează doar o grimasa a neputinței, grimasa amară pe care, din păcate
Grimasele lui Iov by Răzvan Mihai Năstase () [Corola-journal/Journalistic/9386_a_10711]
-
parlamentului european? Ce tiraje au cărțile noastre? îți fac o cafea? - Ce ți se pare relevabil la răscrucea vieții noastre literare cu așa-numita viață civică? Nu ți se pare că se continuă frecvent, sub bariera "apolitismului", acea ideologizare pe dos preconizată de oficialitatea regimului totalitar ajuns la ananghie, care cerea scriitorului muțenie în privința temelor de interes general, resimțite ca "dificile"? Nu e greu de constatat că analiza fenomenului politic e mult mai degajată decît cea a fenomenului literar... - Dragul meu
Barbu Cioculescu:"Dacă este cazul să-mi recunosc un talent, atunci aș numi forța imaginației." by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9382_a_10707]
-
congrese stupide, se trăiește în era ginandrelor (era comunistă). Cartea are o tensiune care se tot acumulează de la un capitol la altul, devine maximă în capitolul 18, torturarea unei fete, desigur nevinovată, și în capitolul 19, care descrie lumea pe dos, dictatura, demonica religie politică. Încheierea, splendidă, este o adevărată găselniță literară: scribul nu mai are vorbe, trebuie să șteargă, să aproximeze, să se descurce cu înlocuitori, pentru că o nenumită cenzură a atins cea mai delicată materie primă a libertății: cuvântul
Povești pentru adulți by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/9404_a_10729]
-
am avut intuiția faptului că ne este îngăduit să putem ajunge „dumnezei“. Cea mai importantă formă de tulbu rare psihică în economia speciei i se „datorează“, așadar, Divinului, căruia, se pare, i le-am în țe les pe toate pe dos încă de la început, de când bântuiam prin paradis. Altfel nu se explică euforia răstălmăcirii universale a răstignirii lui, de care ne bucurăm și astăzi. N-am fi fost mai aproape de adevăr dacă l-am fi răstignit pe Napoleon? * Iată produsul ultimilor
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
sumbră, tonalitatea vehementă asediază nu fără un anume sistem cîteva centre vitale, cîteva teme în măsură a da seama de ansamblul existențial. Erosul nu e decît pierzanie, cale a morții, erupție vulcanică nimicitoare, boală incurabilă precum o apoteoză întoarsă pe dos: "El îi spune/ sînii tăi sînt jumătățile de măr/ pe care am cheltuit raiul/ și ea înțelege/ tu ești poarta prin care moartea/ intră în lume/ el îi spune/ cînd mi-ai furat secretul nașterii/ poate dormeam/ poate visam/ poate
Întuneric moral by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9493_a_10818]
-
lucruri și mai rele. Încă avem noroc. Spun că până și ziarele au devenit credule. În Spania ziarele sunt pe zi ce trece tot mai puțin interesante. Zice că aici în Columbia nu-i același lucru. Aici e chiar pe dos. Când îi zic că n-am auzit în viața mea vorbindu-se o spaniolă așa de perfectă, se face că nu aude. Cred că mi-ar plăcea să vorbesc ca tine, zic. El stinge lampa cu petrol și se bagă
Nuria Amat - Regina Americii by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/9481_a_10806]
-
întorci". A califica drept "jigodie bolșevică" și "jigodie jidovească stalinistă" pe coordonatorul Raportului pe baza căruia președintele Traian Băsescu a calificat drept "ilegitim și criminal" regimul comunist din România amintește frapant de stilul securiștilor care-și atacau victimele întorcând pe dos realitatea: dacă erai afemeiat te prezentau drept homosexual, dacă ascultai "Europa liberă" erai etichetat drept "turnător" și dacă erai inamicul lui Ceaușescu, ți se punea eticheta de legionar sau chiar nazist... E limpede că astfel de sintagme nu pot exista
Asasinii printre noi by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9577_a_10902]
-
de un verb primejdios de jocular el însuși, ci într-un plan al existenței asumate. Chip cu echivalare speculară în durată, în cauzalități și conexiuni. Să-i urmărim cîteva aspecte. începutul e chiar numele auctorial întors pe față și pe dos ca o mînecă, cu contribuția (imaginară) a Adrianei Babeți, care-l interoghează pe eseist, alintîndu-se ("Luco, ești luminos, așa cum îți spune numele? Sau întunecos?"), ca și a fratelui mai mic, care obișnuia a-și anexa numele de familie obiectelor, în
Magister Casvaneus by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9565_a_10890]
-
cheie este jucat și de traducătorul improvizat, private Marian (Andi Vasluianu), deghizat pișicherește cu o uniformă americană și care face pe americanul, deși fiecare gest emfatic îl dă de gol. La baza tuturor acestor acțiuni sau discursuri, ceea ce întoarce pe dos întreaga comicărie, axată pe stîngăcia, lipsa de civilizație, pompierismul notabilităților, pe clișeele unui naționalism tîmp și agresiv din disperare, pe supralicitarea ospitalității și dificil traductibilul fond emoțional autohton, constituie lipsa de speranță, de orizont, în definitiv, România profundă, unde idila
Balcania Dream: Un certain regard by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9594_a_10919]
-
tămăduitor al bolnavilor, el este un model de doctor, slujitor și creștin următor lui Hristos. SFANȚUL PANTELIMON. Se zice că în ziua de Sf. Pantelimon, cerbul iese din apă și aceasta începe să se răcească, frunză teiului se întoarce pe dos, semn că vară se duce și lasă în locul ei iarnă. În această zi se mănâncă porumb și dovlecei pentru a fi mai viguroși în timpul iernii. În ziua de Sf. Pantelimon se împart multe fructe, pentru că poamele să nu fie viermănoase
SFÂNTUL PANTELIMON, doctor fără arginți – Tradiții și obiceiuri by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/77384_a_78709]
-
străinătate după instaurarea comunismului în țara natală, precum N.I. Herescu și Victor Buescu, ale căror scrieri sunt și ele de găsit la cea mai mare bibliotecă lusitană. Muzeul de Arheologie de la Lisabona este găzduit de o aripă a flamboaiantei Mănăstiri dos Jerónimos din cartierul Belém (adică Bethleem), ctitorie a regelui Manuel I, de la începutul secolului al XVI-lea, în stilul specific care-i poartă numele - "manuelin". Acestui monarh i se datorează inițiativa multor expediții peste mări a navigatorilor portughezi, biserica mănăstirii
Lisabona și Scarlat Lambrino by Mihai Sorin Radulescu () [Corola-journal/Journalistic/7739_a_9064]
-
rolul unui Panteon național: aici se găsesc sarcofagele celor două personalități care probabil au adus Portugaliei cea mai de seamă strălucire internațională: Vasco da Gama și Luís de Camöens. în imediata vecinătate a acestei biserici, foarte aproape de Monumentul Descoperirilor (Padrăo dos Descubrimientos) - care tocmai găzduia o frumoasă expoziție de fotografie despre rromii din Portugalia - și de Turnul din Belém - simbol al țării înseși - se află Muzeul de Arheologie. Amintesc toate acestea pentru a scoate în relief cât de centrală în peisajul
Lisabona și Scarlat Lambrino by Mihai Sorin Radulescu () [Corola-journal/Journalistic/7739_a_9064]
-
o placă de la poartă - "Rei Carol" -, fără a se aminti însă de care monarh este vorba și al cărei țări. Gândul te poate duce la regele Carlos al Portugaliei (1863 - 1908) - căruia îi era dedicată o expoziție la încântătorul Museu dos Coches (Muzeul Trăsurilor) - sau chiar la ultimul împărat austro-ungar care încetase din viață pe Insula Madeira, parte a teritoriului portughez, sau poate la un alt monarh cu acest nume. Paralelismele dintre dinastia portugheză și cea românească sunt dealtfel interesante și
Lisabona și Scarlat Lambrino by Mihai Sorin Radulescu () [Corola-journal/Journalistic/7739_a_9064]
-
fost fasciști (T.S. Eliot, Yeats, Faulkner, D.H. Lawrence, Heidegger, Benn, Th Mann, Celine, Giraudoux, Claudel, Borges, Gombrowicz etc.), alții au respins lumea modernă cu totul: Kafka, Beckett, Ionesco, alții și-au modificat pozițiile stângiste inițiale sau le-au regretat: Auden, Dos Passos, Malraux, Camus, Maiakovski, Esenin." Toți autorii mari ai lumi, spune Virgil Nemoianu, par să-și fi abandonat, mai devreme sau mai târziu, idealurile de stânga. Nu sunt în măsură să generalizez, dar cel puțin cazul României pare să-i
Literatură și politică by Cristina Ispas () [Corola-journal/Journalistic/8190_a_9515]
-
liberalilor a emis următoarele cugetări: "Am greșit că în campanie ne-am adresat intelectului românilor" (eșantion de umor involuntar, sinucigaș politic), " Dacă noi - liberalii, n.m. - am fi condus această campanie, rezultatul referendumului ar fi fost altul!"(ar fi fost pe dos? - n.m.). Imediat după aflarea primelor rezultate, Dan Voiculescu declară, îmbrăcat în negru: "Îl felicit pe dl Traian Băsescu!"(adică pe "securistul", pe "mincinosul" și pe "inconștientul politic" din prezilele referendumului?). Șeful PSD, Mircea Geoană: "E timpul să ne întoarcem la
Umorul involuntar al lui Iliescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9642_a_10967]