80,011 matches
-
profesorului Gavin Bowd, de la Universitatea scoțiană St. Andrews. Paul Morand et la Roumanie nu e prima sa cercetare dedicată relațiilor franco-române: în anul 2000, el tipărise volumul France-Romania: Twentieth-Century Cultural Exchanges, iar apropierea de acest spațiu de interferențe culturale se dovedește profitabilă și pentru noile incursiuni, servite de asemenea de studiile sale precedente, dedicate lui Louis Aragon: de la suprarealism la realismul socialist (în colaborare, 1997) sau relațiilor dintre comunism și intelectualii francezi (L’Interminable enterrement. Le communisme et les intellectuels français
Paul Morand și România by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/13854_a_15179]
-
într-o chestiune evidentă și numai strîns cu ușa de presă recunoaște cum stau lucrurile, la ce te mai poți aștepta? Există însă surprize și mai mari. Un ins supranumit Piedone, care se ocupă de piețele din sectorul 6, a dovedit negru pe alb, cînd și-a întocmit declarația de avere că a absolvit școala primară prin mila învățătorilor. Controlorul piețelor a declarat că deține un teren de nu știu cîți metri cubi. După ce ziarele au publicat inepția controlorului piețelor, acesta
Primarii Bucureștiului by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13857_a_15182]
-
solitar, rămuros, puternic, aproape invulnerabil, într-o cîmpie ușor vălurată ce se pierde în zări." Interviurile și articolele, despre Tudor Vianu, al cărui asistent fusese, despre „memorialistica unor prieteni", despre Eminescu și Caragiale, incluse, de asemenea, în cartea de la Polirom dovedesc faptul că fostul profesor și redactor al Europei Libere se gîndea de mult timp la alcătuirea unor memorii, și totuși, Copacul din cîmpie nu-l poate lăsa decît nesatisfăcut pe cititorul în căutarea unor relatări amănunțite din viața unui om
Document moral by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13863_a_15188]
-
de incompetență, lăcomie și prostie. Nici după 1990 nu m-am putut debarase cu totul de aceste idei. Poate pentru că oamenii care-au năvălit în spațiul public erau tot vechii activiști și securiști, poate pentru că noii „politicieni" nu s-au dovedit cu nimic mai breji decât cei folosiți de Ceaușescu împotriva propriului popor. Ce stimă să ai pentru politicieni, când nume compromise pentru vecie de la Eugen Florescu, sinistrul apostol al celei mai demente forme de stalinism, la Mihai Ungheanu, specialist în
Copiii zeilor de carton by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13860_a_15185]
-
suna cunoscute. De altminteri, atunci cînd s-a vorbit despre scrierile sale, n-au lipsit termeni sau expresii de felul "colaj", "crestomație", "mozaic de o complexitate bizantină". Emerson și-a construit cu bună știință textele în această manieră după cum ne dovedește geneza lor, studiu devenit posibil numai după apariția voluminosului său Jurnal în urmă cu cîteva decenii. S-a putut constata că o bună parte din eseurile sale au ajuns la forma actuală în cursul unui proces cu mai multe faze
Reînnoirea Americii by Geta Dumitru () [Corola-journal/Journalistic/13828_a_15153]
-
pot să mă refer aici la toate. Autorul o spune explicit: Cuvintele sînt cele care amestecă realizatul, realizabilul și irealizabilul într-o mixtură nespus de greu de mînuit» (p. 26). O formă a minciunii - voluntare, dacă vorbitorul e lucid - se dovedește a fi folosirea viitorului. Omul nu e stăpîn pe soartă, chiar dacă uneori crede a domina cuvintele și astfel, prin ele, a o influența. Viitorul are o componentă volițională și chiar de aceea - mincinoasă. În orice caz, riscantă: Spunînd voi face
Cuvinte despre cuvinte by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/13894_a_15219]
-
Eugenia Vodă La ora apariției acestor rînduri, Festivalul de la Cannes s-a încheiat. La ora expedierii lor, el se află abia la jumătate; pînă acum, selecția s-a dovedit una de substanță; și, conform unei tradiții nescrise, lucrurile cele mai bune sînt programate în partea a doua. Totuși, s-ar putea ca filmul pe care tocmai l-am văzut, azi, să marcheze punctul de vîrf al selecției. E vorba
Ciao, Federico! by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/13879_a_15204]
-
științific, biologizant în prima parte, filosofic și pornind de la observația cotidiană în cea de-a doua (pe care o consideră și principală). Dacă multe dintre afirmațiile sale ne fac uneori să zâmbim, nu e mai puțin adevărat că altele se dovedesc extrem de pătrunzătoare și de seducătoare, iar ansamblul lor ne apare de-a dreptul halucinant, dacă nu chiar destabilizator. Cum am putea considera, de pildă, următoarea afirmație, desprinsă dintr-unul dintre capitolele principale: "Că maternitatea și prostituția sunt diametral opuse rezultă
Capodoperă sau expresia unor frustrări? by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/13882_a_15207]
-
semnat de Păstorel: Unei cititoare Cum toamna e Încântătoare Și viața Îmi apare roză, Mă ierți, frumoasă cititoare Că astăzi nu pot scrie-n proză. text care ne permite să considerăm că, totuși, prefera scrisul În versuri, aleasa inimii sale dovedindu-se a fi „Prințesa Epigrama”, această preferință fiind În deplină concordanță cu firea sa de luptător neînfricat dar și cu idealurile sale care-i dădeau fericirea - cum arăta În „Banalitatea paradoxală I”, mai sus citată - dar și, cum vom arăta
115 ani de la nașterea lui Păstorel Teodoreanu. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Culicovschi () [Corola-journal/Journalistic/81_a_340]
-
Aceiași „Rodie de aur” va fi și În repertoriul anului 1929 al Teatrului Național din București, sub directoratul lui Liviu Rebreanu. Talentul de dramaturg al lui Păstorel iese În evidență din plin din scrierile sale În versuri și proză, așa cum dovedește chiar dialogul din „Vesela spovedanie” mai sus reprodusă. * * * Păstorel a realizat și importante - pentru cunoașterea literaturii străine - traduceri publicate În timpul vieții sale (1956) și anume „Peripețiile bravului soldat Sveik” de Jaroslav Hasek și „Taras Bulba” de N.V. Gogol, precum și cel
115 ani de la nașterea lui Păstorel Teodoreanu. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Culicovschi () [Corola-journal/Journalistic/81_a_340]
-
Magazin, Glasul patriei, La Roumanie nouvelle și La Roumanie d'ajourd'hui. Cronicile lui erau atractive, presărate cu poante, descrieri În imagini alese, sclipitoare, scrise În versuri sau În proză, În limbile română sau franceză. Adeseori cronicile sale gastronomice se dovedeau a fi adevărate poeme. Volumul „Gastronomice”, apărut postum În 1973, Începe cu următoarele: Cercu-mă-voi În cronica pe care M-am Învoit s-o scriu săptămânal Pe lângă sfatul profesional Să pun ceva piper și-un pic de sare. Nu este cronicar
115 ani de la nașterea lui Păstorel Teodoreanu. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Culicovschi () [Corola-journal/Journalistic/81_a_340]
-
Akademie der Bildenden Kunste, unde îl are ca profesor pe Johann Caspar Herterich, iar colegi pe Oscar Obedeanu și pe Ludovic Dolinski. Că legătura pictorului cu universul literaturii, și al poeziei în mod special, este una constantă și puternică o dovedește și interesul profund pentru poezia eminesciana. Marcat, în mod sigur, de moartea poetului, dar și de lecturile susținute din scrierile acestuia, el realizează, în 1890, un portret elaborat al lui Eminescu a cărui reproducere i-o trimite lui Titu Maiorescu
Stefan Luchian (I) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13881_a_15206]
-
după toate probabilitățile, se înscrie la Academia Julian. În această perioadă pictează lucrarea La malul mării și alte două tablori cu o tematica frecvent întîlnită în epoca, inspirate din spectacolul curselor de cai: Curse la Longchamps și La Auteuil. Ceea ce dovedește că tînărul și neliniștitul pictor era interesat și de pictură, si de cursele de cai, si, de ce nu, chiar de pariuri.
Stefan Luchian (I) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13881_a_15206]
-
Franța anului 1844, când a întreprins un turneu în interiorul țării pentru a le vorbi celor exploatați despre ele și a forma alianțe ale clasei muncitoare, mai întâi în Franța, apoi în Europa și mai târziu în lumea întreagă - se vor dovedi îndrăznețe, deosebit de actuale, dar și nerealiste. În felul ei, Flora Tristán, cunoscătoare a conceptelor lui Saint-Simon și Charles Fourier, imagina, utopic, un Paradis al societății egalitare. Cum ajunsese la asemenea idee? Totul fusese injust în viața ei: statutul de bastardă
Un nou roman al lui Llosa by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/13884_a_15209]
-
etc. N. Manolescu, mai puțin convins de anecdotele istorice, citează formula "craidoni de Curte Veche" din Vlăsia lui Gh.H. Grandea. Un context lămuritor pentru uzul formulei e de găsit în Iordache Golescu, într-un dialog satiric, unde semnificația ei principală, dovedită de sinonimele citate, pare a fi "lefter, sărac": "Adică ai rămas � ...) craiu din Curtea Veche ( cum zicem mai bine noi, rumânii)" ( Povestea huzmetarilor, în Scrieri alese, ed. Mihai Moraru, București, Cartea Românească, 1990, p. 37); naratorul își regăsește în
Craii la cremenal by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13903_a_15228]
-
prin care am trecut, revoluția din 1989. Ce puțin a durat miracolul unității și ce repede am intrat în faza lui „fiecare pentru sine și toți împotriva tuturor" Aici, la capitolele dezbinare, invidie acră și ură față de celălalt ne-am dovedit maeștri. Iar singurele capitole cu adevărat reușite de solidaritate au fost unele ce-ar fi putut să lipsească: solidaritatea în jurul criminalilor și-a monștrilor ideologici care-au desfigurat un întreg popor. O comunitate murdară, la propriu, nu poate fi curată
Cu mîinile curate by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13890_a_15215]
-
O autoare din Petroșani, Maria Dincă, răspunde cu o întîrziere de peste doisprezece ani acestei solicitări. Ea procedează ca și cum n-ar ști că în România s-a terminat de multă vreme cu comunismul (cel puțin oficial). Cartea are un subtitlu care dovedește o precară cunoaștere a limbii române («reportaj în mineritul Văii Jiului» - cum adică în?), dar și o neînțelegere a naturii poeziei; poate fi poezia reportaj? Să presupunem însă că poate fi (sînt atîția poeți care simulează, cu efect artistic, stilul
Dragoste și ginecologie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13899_a_15224]
-
radio-ului, casa noastră era plină de lume. - Care îi erau câțiva dintre prietenii mai apropiați? - Din păcate, prietenul lui cel mai bun, din tinerețe, din vremea șederii la Paris, a fost Nicolae Teodorescu. Spun "din păcate" pentru că s-a dovedit, mai târziu că era o prietenie extrem de interesată din partea acestuia, care nu știa decât să ceară, iar dorințele i se îndeplineau imediat. Mai târziu, cumplit de gelos pe popularitatea lui Grigri, s-a purtat înfiorător. Din cauza lui Teodorescu a plecat
Viorica Moisil:“Eu nu mă pot învăța cu lumea de azi” by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/13873_a_15198]
-
pictori, muzicieni care veneau la lecțiile lui și erau fascinați, vrăjiți de el; avea într-adevăr o inteligență sclipitoare, a fost pionierul calculatoarelor în România, a fost un vizionar - multe lucruri pe care unii le-au categorisit "trăsnite" s-au dovedit adevărate peste ani. - Cine intra în casa dumneavoastră? - Casa noastră era deschisă; îi plăcea foarte mult să aibă musafiri, să petreacă, să se sărbătorească. Este evident că avea nevoie de destindere din pricina tensiunii în care trăia cu matematica în cap
Viorica Moisil:“Eu nu mă pot învăța cu lumea de azi” by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/13873_a_15198]
-
dar m-am servit de amintirile mele, mai mult sau mai puțin dureroase, pentru a-l realiza." Producînd el însuși filmul, grație unui capital esențialmente european și cu sprijinul prietenilor săi Alain Sarde și Robert Benmussa, Roman Polanski și-a dovedit, încă o dată, probitatea de cineast. Un cineast ce, în fine, s-a reconciliat cu trecutul său.
Un cinema numit Polanski by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/13908_a_15233]
-
literatură, inclusiv de critica literară de întâmpinare. Dar răul de literatură trece. În ultimii ani m-am ocupat de jurnalul intim, adică de o literatură nonfictivă care nu este acceptată în salonul mare al literaturii. Ambiția mea a fost să dovedesc că această nonficțiune care respinge programatic toate convențiile literaturii devine, de la un anumit grad de profunzime a expresiei, literatură veritabilă. Așadar: ficțiunea nonficțiunii. Am citit sute, mii de jurnale, articole... și am încercat să definesc o poetică a spontaneității. Am
Eugen Simion: “Și criticul poate fi un Desperado” by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/13901_a_15226]
-
dintre Băsescu și Faraj, cu înghiontelile ei, a declarat: "Băsescu încearcă să transforme bătaia și minciuna în virtute politică". Povestea aceasta are se pare dedesubturi care depășesc simplul incident cu ghionții. Dar, oricum ar fi, sperăm că primarul va putea dovedi că a fost înghiontit, nu că a sărit la bătaie pentru că nu a fost ales în acest scop. Dacă voiau un primar îndemînatic în luptele din piețe, bucureștenii l-ar fi ales pe Leonard Doroftei. Se pare însă că Traian
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13918_a_15243]
-
planat și maiestos ar fi imposibil. Vă lăudăm mișcările de-acum întru fortificare, și nu ne veți judeca, sperăm, dacă vă spunem că visăm de pe-acum la zborul planat și sigur pentru care vă pregătiți. Cultura pe care o dovediți, tenacitatea și disciplina dvs. ne scutesc de a vă da sfaturi, de a ne da cu părerea, de a vă deruta în loc să vă fim de ajutor. Data viitoare însă, vă promitem că o vom face aplicat. � Macsim Gabriel Florin
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13941_a_15266]
-
de mai sus. Faptul că am scăzut numărul premiilor se explică prin prudența dictată de constatarea unui nivel general nu tocmai promițător al debuturilor din 2002 și 2003. România literară vrea să rămînă fidelă spiritului critic pe care l-a dovedit mereu, pînă și în împrejurările grele din anii comunismului, cînd tocmai din promovarea valorii estetice și din combaterea rebuturilor ideologice și-a făcut titlul de glorie. Am preferat de aceea o severitate care, afectînd o carte bună de debut, poate
Premiile pentru Debut () [Corola-journal/Journalistic/13921_a_15246]
-
și calitatea montărilor au scăzut iar ce se întîmplă este absolut aberant și mută discuțiile, implicit, în afara granițelor teatralității și spectacologiei. Gianina Cărbunariu a gîndit o punere în scenă în care toate elementele să fie reprezentate cu maturitate, ea însăși dovedindu-se un artist matur, profund și complex, să existe soluții pentru spațiu, pentru costume, de regulă improvizate la Casandra din alte costume sau materiale folosite de alți colegi, în alte reprezentații, să existe un desen coerent și sugestiv al luminii
Faptul divers by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13937_a_15262]