54,401 matches
-
Și pînă la fund. O culcă el, pe părul ei, cînd fac dragoste de amorul cu care fac sex și se împreunează în timp ce se îngînă unul cu altul, ca ziua cu noaptea. Iar ce curge din ei, atunci cînd fac dragoste, sînt zorii. Și ei se iubesc, da, se iubesc ca nebunii. Trec ceasurile, trec lunele, se trec cîte unii. Și ei se iubesc, maică-măiculiță, ce se mai iubesc! Se înlănțuie și, așa înlănțuiți, se rostogolesc prin timp. Moartea mea mă
Poezii by Mihail Gălățanu () [Corola-journal/Imaginative/7702_a_9027]
-
mîna? Și vino, tu, moarte, să ne iubim. Nici morți n-o să ne înghețe sîngele-n vine, dac-o să ne sărutăm. Dac-o să ne giugiulim. Nici morți n-o să murim, dac-o să ne iubim. Vino, tu, moarte, să vezi ce e dragostea. Dragostea ceea adevărată. O să spui, pînă la urmă: un român m-a învățat și pe mine, moartea, dragostea cea mai curată. Nu dragoste din vîrful buzelor. Nu dragoste doar așa, de dorul dragostei. Nu sex. Dragoste deplină și înamorată. Și
Poezii by Mihail Gălățanu () [Corola-journal/Imaginative/7702_a_9027]
-
Și vino, tu, moarte, să ne iubim. Nici morți n-o să ne înghețe sîngele-n vine, dac-o să ne sărutăm. Dac-o să ne giugiulim. Nici morți n-o să murim, dac-o să ne iubim. Vino, tu, moarte, să vezi ce e dragostea. Dragostea ceea adevărată. O să spui, pînă la urmă: un român m-a învățat și pe mine, moartea, dragostea cea mai curată. Nu dragoste din vîrful buzelor. Nu dragoste doar așa, de dorul dragostei. Nu sex. Dragoste deplină și înamorată. Și vino
Poezii by Mihail Gălățanu () [Corola-journal/Imaginative/7702_a_9027]
-
ne sărutăm. Dac-o să ne giugiulim. Nici morți n-o să murim, dac-o să ne iubim. Vino, tu, moarte, să vezi ce e dragostea. Dragostea ceea adevărată. O să spui, pînă la urmă: un român m-a învățat și pe mine, moartea, dragostea cea mai curată. Nu dragoste din vîrful buzelor. Nu dragoste doar așa, de dorul dragostei. Nu sex. Dragoste deplină și înamorată. Și vino, tu, Moarte, să ne iubim Sînt thanatic de erotic ce sînt Sînt thanatic de erotic ce sînt
Poezii by Mihail Gălățanu () [Corola-journal/Imaginative/7702_a_9027]
-
giugiulim. Nici morți n-o să murim, dac-o să ne iubim. Vino, tu, moarte, să vezi ce e dragostea. Dragostea ceea adevărată. O să spui, pînă la urmă: un român m-a învățat și pe mine, moartea, dragostea cea mai curată. Nu dragoste din vîrful buzelor. Nu dragoste doar așa, de dorul dragostei. Nu sex. Dragoste deplină și înamorată. Și vino, tu, Moarte, să ne iubim Sînt thanatic de erotic ce sînt Sînt thanatic de erotic ce sînt. Moartea mea-i lascivă și
Poezii by Mihail Gălățanu () [Corola-journal/Imaginative/7702_a_9027]
-
murim, dac-o să ne iubim. Vino, tu, moarte, să vezi ce e dragostea. Dragostea ceea adevărată. O să spui, pînă la urmă: un român m-a învățat și pe mine, moartea, dragostea cea mai curată. Nu dragoste din vîrful buzelor. Nu dragoste doar așa, de dorul dragostei. Nu sex. Dragoste deplină și înamorată. Și vino, tu, Moarte, să ne iubim Sînt thanatic de erotic ce sînt Sînt thanatic de erotic ce sînt. Moartea mea-i lascivă și năbădăioasă. Mă sărută și mă
Poezii by Mihail Gălățanu () [Corola-journal/Imaginative/7702_a_9027]
-
Vino, tu, moarte, să vezi ce e dragostea. Dragostea ceea adevărată. O să spui, pînă la urmă: un român m-a învățat și pe mine, moartea, dragostea cea mai curată. Nu dragoste din vîrful buzelor. Nu dragoste doar așa, de dorul dragostei. Nu sex. Dragoste deplină și înamorată. Și vino, tu, Moarte, să ne iubim Sînt thanatic de erotic ce sînt Sînt thanatic de erotic ce sînt. Moartea mea-i lascivă și năbădăioasă. Mă sărută și mă giugiulește. Mă mușcă de ceafă
Poezii by Mihail Gălățanu () [Corola-journal/Imaginative/7702_a_9027]
-
să vezi ce e dragostea. Dragostea ceea adevărată. O să spui, pînă la urmă: un român m-a învățat și pe mine, moartea, dragostea cea mai curată. Nu dragoste din vîrful buzelor. Nu dragoste doar așa, de dorul dragostei. Nu sex. Dragoste deplină și înamorată. Și vino, tu, Moarte, să ne iubim Sînt thanatic de erotic ce sînt Sînt thanatic de erotic ce sînt. Moartea mea-i lascivă și năbădăioasă. Mă sărută și mă giugiulește. Mă mușcă de ceafă, ca o pisică
Poezii by Mihail Gălățanu () [Corola-journal/Imaginative/7702_a_9027]
-
cu el, nară cu nară.) Am învelit pe fiecare femeie pe care am iubit-o cu părul meu Am spălat-o cu el, Am îmbrăcat-o cu el, Am înmormîntat-o în el. Părul meu a fost primul nostru pat de dragoste, Crivat, cum se spune în Moldova. Ca să se adeverească ce scrie la carte, că prima dată am făcut dragoste în aer. Cum vor muri, ele, iubitele mele, eu nu le voi băga în pămînt, nu le voi lăsa nici măcar să
Poezii by Mihail Gălățanu () [Corola-journal/Imaginative/7702_a_9027]
-
spălat-o cu el, Am îmbrăcat-o cu el, Am înmormîntat-o în el. Părul meu a fost primul nostru pat de dragoste, Crivat, cum se spune în Moldova. Ca să se adeverească ce scrie la carte, că prima dată am făcut dragoste în aer. Cum vor muri, ele, iubitele mele, eu nu le voi băga în pămînt, nu le voi lăsa nici măcar să ajungă hoaște, Ci doar le voi lăsa să se usuce, să se zbîrcească, Să se smochinească, Să se tranforme
Poezii by Mihail Gălățanu () [Corola-journal/Imaginative/7702_a_9027]
-
de frumusețe din cauza unui fapt banal precum urinatul. Și-atunci i-am zis să plecăm la casele noastre, iar el a zis că e bine și așa, în pizda mă-sii de treabă, șamane. (Fragment din volumul Celelalte povești de dragoste în curs de apariție la Editura Polirom)
Șobolanul e mai viu decît țestoasa by Lucian Dan Teodorovici () [Corola-journal/Imaginative/7687_a_9012]
-
nostalgie".) Abordând personalitatea marelui său mentor, eseistul reușește să se comporte ca un hermeneut postmodern tip Vattimo sau Rorty ce cultivă critica de identificare , simpatetică, reperând pars pro toto structura tare, stabilă și incoruptibilă, structura metafizică de rezistență a operei, dragostea lui Mircea Zaciu pentru teritoriile "detemporalizate", pentru secvențele de eternitate temporară. Cu toate acestea, sursa principală a autorului Bivuacului rămâne ceea ce îl pune în criză cu lumea: "Sursă, firește negativă, însă nu mai puțin sursă. Atrabila, umoarea neagră, se transformă
Călătoria, ruptură și întoarcere by Geo Vasile () [Corola-journal/Imaginative/8170_a_9495]
-
frumos într-un sărut Pe care doar și tu, tainic, l-ai vrut Acolo, rușinîndu-ți dulce firea, Ci-așteaptă-mă iluminînd odaia Cu trupul alungit în patul larg. Deasupră-ne se clatină văpaia Aoreolelor ce îngerii le sparg Spre-a se-mpămînteni de dragul tău, Dragostea mea cu miros de pîrău...
Rugăciune laică... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/8047_a_9372]
-
Sargeția, Sarma-Geția, Ai consacrat altare de înclinarea capului tău Zeei Geția de Sâmbra Zânei Sarma. șAnaitis,ț Sarmis ți-a dat numele la hierodula ca Venus, Mireasa Eroilor. Toți Să ne Ierte! Tu ai rămas Mirele Cosânzenei, zâna iertării, a dragostei, a înmulțirii Și-a roirii triburilor care încotro cu matca de Mare-Mamă De la Tisa, de la Iza, de la Simeria, Vincea și Tărtăria pe Murăș Până la Troia, Frigia, toată Geția și Moesia, Până-n Mikene și Makedonia toată și toată Etruria Fiii Zeului
Ion Gheorghe Recviem: De periplul Psihei by Ion Gheorghe Recviem () [Corola-journal/Imaginative/7915_a_9240]
-
natală nu mai cunosc pe nimeni". Amant al visului, al tainei, al tristei nebunii a regelui Lear, pierzân-du-și conexiunile, ereditatea și reperele, poetul înaintează invincibil (anabasis), sfidând parcă cioranianul inconvenient de a se fi născut, "pe această cale mortală/ de dragoste și ură și păcate". În ciuda unor obscurități de exprimare, a unor ostentații bacoviene, a unor forme verbale folosite inadecvat, a unor rare truisme sau si-no-nimii redundante tip "ca un vis ta-citurn din beznă/ în mijlocul căruia mă întunec" (p. 23), Adam
De la Adam citire by Geo Vasile () [Corola-journal/Imaginative/8070_a_9395]
-
care viața rufelor nu mai fusese dată afară, să se albească și să devină suflet peste noapte. Lumea înnegrită până atunci se decolora trecând, fără să-l recunoască, pe lângă noroiul tânăr: numai femeile se gândeau cu tristețe cum, poate, din dragoste, în prima primăvară de armată, sus, într-un rond, și-ar fi tras în piept o rădăcină oarbă de panselă, trăind și acum. Lumina sărea de la etaj la prima răsucire a cheii în ușă: îi era frică să nu fie
Adrian Bodnaru prezentat de Șerban Foarță by Șerban Foarță () [Corola-journal/Imaginative/7977_a_9302]
-
e meritul ei... Iar dacă nu, poate c-o să se calmeze. Așa mi-ai spus și tu, râzând cu gura până la urechi, când ți-am povestit visul: las-o, că n-ai să mori dintr-atât! Pe urmă am făcut dragoste îndelung până am căzut lați, sleiți de efort... Cred că din cauza asta nici nu puteam să-i citesc romanele, iar tu te enervai și mă tratai în fel si chip, mai ales când mă auzeai spunând cu dispret că le
Camionul bulgar by Dumitru Țepeneag () [Corola-journal/Imaginative/7549_a_8874]
-
de subiect, vreau să zic de obiectul discuției.... Sunt lingușitor? Și, la urma urmei, de ce n-aș fi... De ce să nu fiu lingușitor? Un ocean ne desparte în momentul de față, așa că politețea poate că nu e de-ajuns. în dragoste, spunea Dimov, e musai să exagerezi. Numai așa poți fii sigur că trece mesajul. Romanul, poate că ți-am mai spus, se va chema Camionul bulgar. Sigur, am auzit, cum să nu aud, de filmul lui Marguerite Duras la care
Camionul bulgar by Dumitru Țepeneag () [Corola-journal/Imaginative/7549_a_8874]
-
Și-ascunse în ungherul de chilie Unde te joci cu mine-n pielea goală, Nesăbuită, chiar sub crucifix, Îngăduiți de-un Crist firav și trist Ce știe că sărutul nu-i greșeală, Ci ne îmbie-n biblii, prin cuvinte, La dragoste să luăm mereu aminte...
Cum să te fac să-mi înțelegi iubirea? by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/8419_a_9744]
-
cu vin, cu virtute. E înduioșător, realitatea nu-i așa cum pare, Lumea nu-i ticăloșită de tot, încă mai are pentru cine Să înflorească dimineața trandafirul de hîrtie, Încă mai are cui să-i întindă inima aburindă Femeia născută pentru dragoste... Dacă poezia ar fi pîine, vă dați seama cum ar ieși Dimineața flămînzii pe stradă, Cum ar smulge-o din mîinile poeților Și cîinii ar trage de ea, foamea s-ar citi printre rînduri, Mîinile hulpave ar sfîșia paginile pline
Poezie by Adrian Alui Gheorghe () [Corola-journal/Imaginative/8351_a_9676]
-
întoarce la obîrșia cuvîntului atunci cînd îl evocă pe basarabeanul Filip Negru: "practicase, precît spunea, toată viața, sportul vînătoresc: el îi zicea Ťahotať - și-i erau dragi puștile. ș...ț - Ahota asta, cucoane, e tot așa de rea ca și dragostele din tinereță." (Filip Negru) Omul, s-ar putea zice dacă am vorbi simultan în două limbi, era "ahotnic de ahotă"... Domnia ta, domnule Odobescu, îți propuneai să analizezi, luînd ca subiect vînătoarea, "toate impresiunile ce ea produce asupra imaginațiunii și asupra
Epistolă către Odobescu (IV) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/8031_a_9356]
-
Marian Victor Buciu Capesius, farmacistul de la Auschwitz, 2006 (Ed. Polirom, 2008, traducere din limba germană și note de Cosmin Dragoste), partea mediană a unei trilogii începută cu Zile acasă și arta dispariției, 1986, și promisă a fi sfârșită cu Ultima întoarcere acasă, îndosariază documente copleșitoare ale "holocaustului" nazist. Datele culese, zecile de nume și actele lor par mereu pe punctul
Sunetul universal by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/8080_a_9405]
-
Și tot vâslind printre tenebre, prin valurile-amețitoare, să fiu doar cântec și-ntristare. Dar nu aflasem Ce vămi mai aveam de trecut din scurta mea istorie? Trecusem prin aceea a chinului sub zâmbetul înșelător al bisturiului, dar nu aflasem puritatea dragostei și nici minunea pruncului zâmbitor. Eram ființă în neființă, un mers singuratic de pribeag ce ispitește luna. începeam să orbesc, visând întuneric. Dar ce vei fi? Cu fiecare zi, va trebui să plătești prețul obsesiei. Cu fiecare zi, ți se
Poezie by Radu Cange () [Corola-journal/Imaginative/8417_a_9742]
-
țină ocupată și câteva ceasuri. În sfârșit, sunt întâmplări mici și bucuroase care țes cu entuziasm viața spumoasă din sângele unei femei care freacă podelele. Căci ce mână lipsită de viața asta toarsă și răsucită intens ar lucra cu atâta dragoste, să curățe pardoseala de scânduri vechi? Ori cine s-ar înhăma pe câmpul de foc al hârtiei de scris, fără întâmplările astea petrecute în dimineața cețoasă de aprilie, sub salcia din spatele bisericii? Băiatul plămădit din sângele unui bunic revoltat și
Examen la istorie by Doina Ruști () [Corola-journal/Imaginative/8241_a_9566]
-
în care cultul luptei pentru emanciparea românilor nu s-a stins, reprezintă cele trei elemente definitorii ale existenței Angelei Marinescu. Conștientizarea obsedantă a acestor elemente constitutive ale personalității sale reprezintă punctele de pornire ale întregii sale creații. Toate celelalte teme (dragostea, singurătatea, bătrînețea, moartea) derivă într-un fel sau altul de aici. Pentru o astfel de poetă cu existență (resimțită ca fiind) marginală scrisul devine o modalitate - singura cu adevărat eficientă - de a participa la viața socială. Textele Angelei Marinescu sunt
Confesiuni nefardate by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13132_a_14457]