1,489 matches
-
scăpat și de povara australului care înfierbîntă imaginația unora. Bătrânul împărat nu era însă foarte convins că vrea să verifice ceea ce spusese arătarea aceea bizară care intrase în magazinul lui Alarik fără să le ofere nimic. Fusese nevoie de un dram de noroc și de inspirația lui Mos care insistase ca bătrânului călugăr să i se dea ocazia să spună ce avea de spus. Se numea Severus și pretindea că undeva, la poalele unor munți îndepărtați și nu prea înalți, avea
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
facem asta, zise încet Johansson. Cel puțin nu pe față. Va trebui să ticluim o poveste, poate să o împletim cumva cu profeția aia despre care vorbești tu. Femeia clătină din cap ușor amuzată. - Noi, Johanssonii, am avut mereu un dram de măreție. Universul se prăbușește în jurul nostru și noi păstrăm ultimele secunde ca să avem grijă de aparențe. - Și eu am o surpriză pentru voi, continuă femeia pe un cu totul alt ton. Ce credeți că am descoperit câtă vreme ați
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
sa, infinit În dorințe, omul este un zeu căzut care-și amintește de cer.” (A. de Lamartine) În această luptă a omului cu el Însuși, trebuie să fim optimiști: „Oricît ar fi de păcătos omul tot are Într-Însul un dram de căință.” (M. Sadoveanu) ”Căința” a fost Însuși crezul de existență al marelui Dostoievski: „Conștiința vieții prețuiește mai mult decît viața”. Întreaga operă literară a lui Dostoievski demonstrează faptul că remușcarea prin căință nu este un proces psihic distructiv, ci
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
i-am furat; aș vrea să adaug și eu ceva la civilizația care m-a hrănit. Aș vrea să mă regăsesc pe mine Însumi: să fac socotelile și să plec cu bagajul meu propriu, chiar dacă acesta nu cîntărește decît un dram. Îmi pun numele pe cărțile mele: dar aș vrea să știu ce-mi aparține cu adevărat și ce am luat cu chirie. Am impresia că m-am plămădit atît de mult Împreună cu alții Încît nu-mi mai pot găsi mădularele
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
și față de lume.) Latinii legau specificul psihologic al omului de „curiozitate”: Homo sum, nihil humani a me alienum puto - Sunt om și nimic din ceea ce este omenesc nu socotesc străin de mine. Decât un car de minte, mai bine un dram de noroc. Această aspirație este justificată de adevărul din proverbele: „Când Îi merge omului, Îi merge În toate”; „Cine noroc are pune-n piatră și răsare”; „Când sunt zile și noroc, scapi din apă și din foc”; Dacă n-ai
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
spune un alt proverb - din greșeală Învață.” De asemenea: „Orice pagubă este o Învățătură”.) „Nu există nici un rău În care să nu fie și ceva bun.” (Pliniu cel Bătrân) „Oricât ar fi de păcătos omul, tot are Într-Însul un dram de căință.” (M. Sadoveanu) Întrebarea moarte n-are. (Cel care, din orgoliu, nu Întreabă nu ajunge departe: „Cel care Întreabă trece muntele; cel care nu Întreabă rătăcește drumul”; „Te Întreci În greșeli și prostie, dacă nu Întrebi, din mândrie”.) Cine
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
Marcel Proust și scriitorii plugari, AFT, 1988, 11; Cornel Ungureanu, Co-lecțiile lui Viorel Marineasa, O, 1992, 14; Eugenia Tudor-Anton, Infernul deportării în Bărăgan, LCF, 1995, 23; Dan Silviu Boerescu, Recuperările prozei, LCF, 1996, 4; Berca, Dicț. scriit. bănățeni, 86-89; Constantin Dram, Lumi narative, Iași, 1998, 7-10; Popa, Ist. lit., II, 805. M.S.
MARINEASA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288032_a_289361]
-
lit., 112-117; B.P. Hasdeu și contemporanii săi români și străini, I-III, coordonator, introd. și postfață Al. Săndulescu, București, 1982-1984; Săndulescu, Portrete, 53-90; Studii și materiale despre Alexandru și Boleslav Hâjdeu, Chișinău, 1984, passim; Cornea, Itinerar, 151-195; Mîndra, Ist. lit. dram., I, 170-183, passim; Anton F. Komerzan, Bogdan Petriceicu Hasdeu, Chișinău, 1986; Vistian Goia, B.P. Hasdeu și discipolii săi, București, 1987; Anghelescu, Textul, 166-173; Vasile Sandu, Viața lui B.P. Hasdeu, București, 1989; Cornea, Aproapele, 264-299; Manolescu, Istoria, I, 294-311; I. Oprișan
HASDEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287418_a_288747]
-
păstorului, Potop), stângăciile determină efecte contrare celor așteptate, adesea ridicole din cauza patetismului exacerbat: „Înzdrăvenit de-alt gând, pornesc, / Pe cel sătul să-l întâlnesc: / Să-l strâng de gât și să-l silesc / Din ce-are mult și mie-un dram / Să-mi dea - să am!” Majoritatea compozițiilor nu sunt altceva decât simple versificări. La jumătatea anilor ’70 autorul revine la literatură, de data aceasta ca prozator, odată cu editarea a două romane autobiografice, Eu și ai mei (1973) și Cei care
FABIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286927_a_288256]
-
Cristea-Enache, „Pe cheltuială proprie”, ALA, 1998, 447; Barbu Cioculescu, Alexandru George sau un Concert de muzică de cameră, VR, 1998, 7-8; Ioan Stanomir, „Clepsidra cu venin”, LCF, 1998, 45; Cornel Ungureanu, Alexandru George și vremea jurnalelor, O, 1998, 12; Constantin Dram, Lumi narative, Iași, 1998, 101-108; Glodeanu, Dimensiuni, 177-180; Gabriela Omăt, Alexandru George recitit pe îndelete, RL, 1999, 25; Mircea Popa, Alexandru George sau Elogiul spiritului insurgent, ST, 2000, 4; Florin Mihăileanu, Destin de scriitor, ST, 2000, 7-8; Dan Mănucă, Eseiștii
GEORGE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287217_a_288546]
-
Les Golesco, Paris, [1922], 53-102; Călinescu, Ist. lit. (1941), 83-85, Ist. lit. (1982), 83-85; Perpessicius, Mențiuni ist., 199-269; Cornea-Păcurariu, Ist. lit., 95-100; Piru, Ist. lit., II, 224-233; Brădățeanu, Drama, 21-26; Brădățeanu, Comedia, 36-39; Dicț. lit. 1900, 405-407; Mîndra, Ist. lit. dram., I, 87-91; Manolescu, Istoria, I, 158-161; Datcu, Dicț. etnolog., I, 298; Dicț. scriit. rom., II, 423-425. F.F.
GOLESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287309_a_288638]
-
urnim, să unim și să afirmăm”, „să păstrăm cumpătul și cumpăna”), într-un moment de confuzie a valorilor și de agresivă invazie a politicului în domeniile spiritului. Revista militează, așadar, pentru „producerea de valori propriu-zise dincolo de conjunctură și cu acel dram de atemporalitate care să potențeze clipa și să hipnotizeze eternitatea”. Opțiunea pentru „realitatea transcendentă” a cărților și abordarea subiectelor în idealitatea lor sunt norme călinesciene aplicate cu măsură și, din când în când, cu scepticism. Se publică poezii de Cezar
LITERATORUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287825_a_289154]
-
psihologice, sociale, economice). Explicația mai profundă este însă aceea că legăturii extraconjugale îi este proiectată o formidabilă încărcătură emoțional-simbolică: a „trădat”, „nu mă mai iubește”, „la altcineva a găsit ceva mai bun”. Interpretările de acest fel, care pot conține un dram de adevăr, pot fi și total eronate, având adânci implicații asupra stimei de sine și cauzând imense suferințe. Terapia încearcă să elimine sau să alineze respectivele traume și să recâștige încrederea și prețuirea de sine. 10.5.2. Terapie și
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
OC, 2001, 49; Iulian Boldea, Centrul și marginea, RL, 2001, 51-52; Lefter, Scriit. rom. ’80-’90, III, 201-202; Pop, Viață, 277-281; Nicolae Oprea, Realitate și livresc, „Ziua literară”, 2002, 16 decembrie; Ioan Moldovan, O Alexandrie postmodernă, F, 2002, 11-12; Constantin Dram, (Alte) noi aventuri ale textului, CL, 2003, 4; Gheorghe Grigurcu, Despre ridicol, RL, 2003, 37. A. Tr.
STEF. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289897_a_291226]
-
al mizeriei, ALA, 1996, 315; Cristina Necula, Lectură în abis, CC, 1996, 6-7; Alex. Ștefănescu, Literatura dezgustului, RL, 1996, 35; Luiza Marinescu, O nouă formulă a romanului fantastic baroc, VR, 1997, 9-10; Georgeta Drăghici, O carte-metaforă, RL, 1998, 29; Constantin Dram, Întrebările obsesive, CL, 1998, 8; Dan C. Mihăilescu, Graalul în noroi, „22”, 1998, 36; Marius Tupan, „Cel mai cumplit lucru este să mori în viață...” (interviu cu Dan Stanca), LCF, 1999, 17; Miruna Mureșanu, De vorbă cu... Dan Stanca, „Universul
STANCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289861_a_291190]
-
destule ezitări în fața haoticei lumi înconjurătoare și cu o doză de ironie sănătoasă ce filtrează cuvintele și temele mari, reținând numai partea lor de adevăr existențial. „Temele mari nu s-au îmbătat / din cauza mea nici măcar o singură dată”, „Fără un dram de căldură bravelor opțiuni li se ofilesc / obrăjorii”, „Întotdeauna / ți s-au potrivit de minune ideile principale”, „Întoarce-te cu fața spre cele câteva resturi / de aureolă”, „Desuete suspinele, / desuetă imaginea lor!” - iată numai câteva exemple ce dovedesc o „coborâre
STEFOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289913_a_291242]
-
compromită, alăturându-i-se fățiș d-lui Constantinescu. Din nefericire, nu văd în comportamentul și acțiunile președintelui nimic din inteligența practică și experiența de activist civic ale Sandrei Pralong, nici urmă din știința dozării discursului a lui Răsvan Petrescu, nici un dram din farmecul intelectual al lui Sorin Alexandrescu și absolut nici un semn că printre conlocutorii săi cotidieni se numără intelectuali de calibru precum Zoe Petre, Liviu Papadima, Marius Oprea sau Cristian Preda. Se simte, însă, din plin, suficiența agresivă a unui
O propunere: desființarea președinției! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17171_a_18496]
-
în: Ediția nr. 2057 din 18 august 2016 Toate Articolele Autorului Pe termen lung, o căsnicie e robie, dar pe termen scurt poate fi doar poezie. Căsnicia este un cuib al dragostei în care două vieți se macină pentru un dram de fericire. • Din două sau mai multe opțiuni de mariaj, bărbatul alege pe cel mai nepotrivit, apoi se dă cu capul de pereți, vrând să fie despărțit. Căsnicia e un fruct sublim și aromat, dar nu e de mâncat. • Toare
AFORISME DESPRE CASNICIE de HARRY ROSS în ediţia nr. 2057 din 18 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/381312_a_382641]
-
LCF, 1989, 38; Cristea, A scrie, 230-234; Lovinescu, Unde scurte, IV, 213-217; Dan Silviu Boerescu, Fotografia cu cruciulițe, „Cuvântul”, 2000, 1; Gheorghe Dobre, Lumea ca text, textul ca lume, TMS, 2000, 4; Ion Roșioru, „Apă neagră”, TMS, 2000, 8; Constantin Dram, Mirabila câmpie sau Fotografie cu grup de domni și tovarăși, CL, 2001, 9; Lefter, Scriit. rom. ’80-’90, III, 253-255; Popa, Ist. lit., II, 924; Vasile, Proza, 253-255; Șerban Codrin, Personalia. Dicționar al personalităților ialomițene, Constanța, 2002, 138-139; Tudorel Urian
STAN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289854_a_291183]
-
domni și tovarăși, CL, 2001, 9; Lefter, Scriit. rom. ’80-’90, III, 253-255; Popa, Ist. lit., II, 924; Vasile, Proza, 253-255; Șerban Codrin, Personalia. Dicționar al personalităților ialomițene, Constanța, 2002, 138-139; Tudorel Urian, Oameni din Slobozia, RL, 2003, 36; Constantin Dram, Povestirea între aparență și ficțional, CL, 2003, 12. D. Mr.
STAN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289854_a_291183]
-
1990, 29; Florin Berindeanu, Narațiunea deviată, CNP, 1991, 10; Vladimir Bălănică, Un recordman, RL, 1991, 11; Doina Jela, Proza scurtă ca vocație asumată, TMS, 1991, 5; Petraș, Lit. rom., 107-110; Emil Lungeanu, Explozia încetinită a grenadei, TMS, 1995, 2; Constantin Dram, Proba de virtuozitate, CL, 1996, 6; Adrian Țion, Privire din exterior, ST, 1996, 9-10; Dunăreanu-Apostoleanu-Corcheș, Scriit. Tomis, 71-75; Horia Gârbea, Arta subtilă a refuzului, CRC, 1998, 8; Evelina Cârligeanu, „Salonul refuzaților”, TMS, 1998, 6; Carletta-Elena Brebu, „Salonul refuzaților”, ATN, 1999
SLAPAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289715_a_291044]
-
1999, 76-131; Dicț. esențial, 735-741; Micu, Ist. lit., 173-176, 248-252; Sorescu, Lumea, 111-118; Z. Ornea, Polifonii, Iași, 2001, 31-37; Ion Pecie, Meșterul Manole. Prozatori ai lumii: Creangă, Sadoveanu, Rebreanu, București, 2001; Popa, Ist. lit., I, 706-712; Vârgolici, Portrete, 180-194; Constantin Dram, Mihail Sadoveanu. Modelul istorisirii de dragoste, Iași, 2002; Gheorghe Jurma, Sadoveanu sau Lupta cu balaurul, Reșița, 2002; Negrici, Lit. rom., 86-89, passim; Nicolae Crețu, Prințul și Daria Mazu, CL, 2003, 11, 12; Larisa Ileana Casangiu, Personajul sadovenian, Constanța, 2003; Săndulescu
SADOVEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
diamanțele punte, za taleri 130; 1 inel cu un robin, za taleri 60; 12 șiruri de mărgăritari mare, zaiuri 34, za taleri 600; 1 ghierdan tot și cu robinéle, za taleri 100; 2 lanțuri de aur cu nasturi de zmalț, dramuri 600, za taleri 1200” (Op. cit., p. 293). 289. Ștefan D. Greceanu, în Viața..., ed. cit., pp. 285-289. 290. Vezi Ion Neculce, Opere, ediție de Gabriel Ștrempel, București, Editura Minerva, 1982, p. 349. 291. Ion Neculce, op. cit., p. 647. 292. Ștefan
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
6 diamanțele punte, za taleri 130. 1 inel cu un robin, za taleri 60. 12 șiruri de mărgăritari mare, zaiuri 34, za taleri 600. 1 ghierdan tot ca robinéle, za taleri 100. 2 lanțuri de aur cu nasturi cu jmalț dramuri 600, za taleri 1200. 1 ișlic cu o floare, în mijloc cu un diamant mai mare și cu 20 mai mici și cu 20 flori de mărgăritari și câte cu o cășuță cu un robin, za taleri 350. 2 sălbi
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
bibliografice: George Muntean, Zeii unui poet tânăr, LA, 1994, 18 august; Vasile Gârneț, „Întoarcerea zeilor”, „Contrafort”, 1995, 8; Dan Silviu Boerescu, „Ion și alte revoluții”, LCF, 1996, 28; Arcadie Suceveanu, Revoluția ca obiect de uz casnic, „Contrafort”, 1996, 8; Constantin Dram, Strălucitoarea iluzie a lui Don Quijote, CL, 1996, 9; Emilian Galaicu-Păun, Revoluție cu voie de la..., VTRA, 1996, 11-12; Rachieru, Poeți Bucovina, 404-408; Horea Poenar, „Ion și alte revoluții”, ST, 1997, 8; Florin Lazăr, „Noaptea când soclurile își recrutează noile glorii”, ST
SPATARU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289812_a_291141]