908 matches
-
amintit că motivațiile ticăloșilor nu sunt întotdeauna raționale, ei plasându-se în logica Vechiului Testament, conform căreia puterea corupe spiritul, puterea fiind prezentată ca o formă particulară de cunoaștere. Astfel are loc o "mitizare a ideii de crimă" și o dramatizare a potențialului criminal prin deciziile luate dintr-o poziție de putere (cunoaștere): "dacă Istoria e înțeleasă ca progresul spre Utopie, o tensiune semnificativă poate fi adăugată între super-eroi (care asistă și sprijină procesul) și super-ticăloși (care îl sabotează)".760 Super-eroi
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
Ibidem, p. 63. Textul apărea și în icoane ori tablouri, prin care îngerii ori profeții erau identificați, pe lângă simbolurile consacrate (cheile Sfântului Petru, sabia Sfântului Pavel, inelul lui Ioan Botezătorul etc.), însă din secolul al XV-lea se petrece o "dramatizare a cuvântului". Gérard Blanchard numea banda desenată "noul manuscris", fiindcă era în întregime realizată manual. Esartinuloc ou les alphabets de la bande dessinée, p. 31. 534 Pierre Fresnault Deruelle, Le personnage de bande dessinée et ses langages, p. 101. 535 Bernard
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
Chevalier, cântărețul francez romantic... Era o persoană foarte atrăgătoare.“ Amintiri despre Anne Frank: povestea femeii care a ajutat familia Frank să se ascundă, de Miep Gies și Alison Leslie Gold „Mai era și problema celui de-al doilea act șal dramatizării Jurnalului Annei Frankț, care stagna... Pe 8 septembrie, după repetiție... șscenariștii, regizorul și producătorulț au găsit soluția: domnul van Daan va fura niște pâine.“ Adevărații Nick și Nora: Frances Goodrich și Albert Hackett, scenariști pentru teatru și film clasic, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
și alții asemenea, cu care făcea turnee În țară, săptămână după săptămână. Compton dorea să Îmbogățească programul cu o piesă nouă, a unui autor de prestigiu, și să aducă producția la Londra, dacă se bucura de succes. Era convins că dramatizarea Americanului va corespunde dorințelor sale și că va oferi roluri generoase pentru el și soția lui, Virginia Bateman Compton, principala actriță a trupei. Cu cât se gândea mai mult la propunere - și se gândea destul de mult la ea, uneori În timp ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
ca providențială, oferindu-i o soluție pentru criza profesională pe care i-o destăinuise lui Du Maurier În timpul plimbării pe lângă Porchester Square, În seara aceea blândă de mai, cu un an Înainte. Asigurat cu rezervele grase obținute din drepturile de dramatizare, nu va mai fi nevoit să se târguiască cu editorii pentru niște avansuri mizere sau să deplângă raritatea cititorilor cu suficient discernământ pentru a-i aprecia romanele. Din roadele pieselor sale cu succes comercial avea să Își cumpere spațiul și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
proiectul să apară În ziare, pentru ca apoi să nu ajungă nici măcar să vadă scena, așa cum se Întâmplase cu Daisy Miller. De aceea, amână cât putu să le dea amicilor din lumea literară - chiar și lui George Du Maurier - vestea despre dramatizarea Americanului sau, după cum suna noul titlu, a Californianului. Lucrul mergea bine. În februarie trimise trupei prima variantă la actele unu și doi, apoi, În aprilie, actele trei și patru. Răspunsurile directorului fură Încurajatoare, chiar dacă chinuitor de scurte și de generale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
piesă, iar cei care nu-l cunoșteau rămăseseră nedumeriți de elemente ale acțiunii care nu Își putuseră găsi dezvoltarea datorită lipsei de timp. Era acum sigur că nu putea cuceri scena engleză decât cu o idee menită de la bun Început dramatizării. Acum nu mai mergea la teatru pe post de consumator dezinteresat al unor experiențe mai mult sau mai puțin plăcute, ci și ca profesionist cu ochiul ager și buzele strâns lipite, mereu În căutare de posibili interpreți sau producători, studiind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
că se montează Trilby În America. Tu faci adaptarea? — Nu, nu. Un tip pe care-l cheamă Paul Potter. Mi se spune că are multă experiență. — Care va să zică, o să mai scoți ceva bani. — Din păcate nu. Nu sunt posesorul drepturilor de dramatizare. — A. Dar măcar o să fie o reclamă bună pentru carte, presupun. — Asta da. — Nu c-ar mai avea nevoie. Guthrie se Îndepărtă pentru a saluta un alt prieten. — Toată lumea mă crede milionar de când cu Trilby, mormăi Du Maurier. Cea mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
erau mai mulți cei care o citiseră, cu atât mai mulți erau cei care „trebuiau neapărat“ să o citească; și, tocmai când ar fi fost de așteptat ca interesul față de ea să scadă, el fusese resuscitat de succesul Înregistrat de dramatizare. Nu era de mirare că Du Maurier avusese senzația că pierde controlul asupra propriei creații, că aceasta nu-i mai aparține. Era ca și cum ar fi eliberat un duh din sticla imaginației, care crescuse până la proporții alarmante, bătându-se cu pumnii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
jumătate de palmă, pe care avea niște însemnări prescurtate, a fixat către prezidiu privirile-i vioriu-cenușii, și-a strâns o clipă buzele subțiri, încât dispăruseră aproape sub o linie vagă. Asistăm - începuse - la o ședință importantă. Nu sunt motive de dramatizare a situației în care ne aflăm. Dar sunt motive să ne aplecăm cu cea mai mare seriozitate, cu atenție și cu acel element pe care eu recunosc că-l am - experiența de 31 de ani în presă. Surpriza provocată de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
deoarece, asupra fiecăruia dintre noi, grevează ancestralul împrumut de grăunțe, pomenit, până azi, în fabula acelui cronicar, La Fontaine, pe care o învață școlarii cei mai mici. În timp ce temperamentele colerice îl acuzau, prin cârciumile pline de fum, pe Greierele-dregător de dramatizare voluntară, ziarele de dimineață și cele de seară deja exaltau miraculoasa sensibilitate a neamului cântăreț al greierilor, precum și trainicul respect mutual dintre acesta și tribul furnicilor. Greierele de la vioara întâia (cel care arareori și numai când se îmbăta precum arcușul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
de cel care interpretează, cât și de figurile de stil, modalitatea de prezentare (tonul vocii, alegerea cuvintelor). La nivelul mijloacelor retorice, textul este regizat ca un spectacol. Intră în scenă tot arsenalul retoric, astfel încât să se obțină efectul dramatic dorit. Dramatizarea este o evoluție a strategiilor discursive care constă în amplificarea sentimentelor destinatarului 72. Cuvintele sunt folosite în modalitatea cea mai puternică, ele nu acceptă nuanțare. Spre exemplu, cuvintele criză, război, baie de sânge, scandal sunt folosite foarte des în textul
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
în modalitatea cea mai puternică, ele nu acceptă nuanțare. Spre exemplu, cuvintele criză, război, baie de sânge, scandal sunt folosite foarte des în textul jurnalistic, atât în sensul propriu, cât și la figurat. Alături de folosirea unor cuvinte și afirmații forte, dramatizarea mai presupune și o anume construcție discursivă în care finalul să fie spectaculos: sau se ordonează crescând argumentele, cu un final fulminant, sau se construiește discursul în așa fel încât să se încheie neașteptat. Metonimia și metafora au un rol
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
Pomanagerii. Expresia cuprinde în sine două cuvinte îmbinate: pomană și manager. Astfel încât, termenul rezultat, aplicat la domeniul politic, trimite la o modalitate de a manageria, de a conduce societatea prin intermediul pomenilor, al cadourilor către anumite categorii sociale în scopuri electorale. Dramatizarea apare și ea în articol, prin tehnica antagonizării a două personaje aflate în conflict, președintele Băsescu și premierul Tăriceanu, aflați "în plină pumnuială politică". Comparația nu este favorabilă lui Tăriceanu, întrucât articolul marchează diferența prin afirmația "eu nu știu ca
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
referință Activități de învățare 3.1. să identifice locul și rolul persoanelor familiare; 3.2.să participe la dezvoltarea climatului afectiv pozitiv în grup; 3.3. să descrie și să compare tipuri de relații și atitudini sociale (colaborare, competiție, toleranță, * dramatizări; * lucru individual și în grupuri mici („Familia mea”); * învățarea prin cooperare: • mimă • pantomimă • dramatizări * povestirea/ descrierea/ 66 intoleranță), pornind de la situații concrete. compararea unor întâmplări. 4. Dezvoltarea și manifestarea unor atitudini favorabile evitării, rezolvării/ medierii conflictelor Obiective de referință Activități
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3041]
-
2.să participe la dezvoltarea climatului afectiv pozitiv în grup; 3.3. să descrie și să compare tipuri de relații și atitudini sociale (colaborare, competiție, toleranță, * dramatizări; * lucru individual și în grupuri mici („Familia mea”); * învățarea prin cooperare: • mimă • pantomimă • dramatizări * povestirea/ descrierea/ 66 intoleranță), pornind de la situații concrete. compararea unor întâmplări. 4. Dezvoltarea și manifestarea unor atitudini favorabile evitării, rezolvării/ medierii conflictelor Obiective de referință Activități de învățare 4.1. să formuleze enunțuri pro și contra soluționării unor dileme; 1
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3041]
-
să transmită mesaje utilizând diferite modalități de comunicare. * exerciții de improvizație (inițierea unei situații în care să dialogheze, menținerea conflictului și încheierea, deznodământul acestuia); * prezentarea unui moment teatral inspirat din activitatea cotidiană a elevilor; * jocuri de rol; * improvizații scenice; * simulări; * dramatizări. III. CONȚINUTURILE ÎNVĂȚĂRII 1. Conflictul 67 • Termenul de conflict; • Apariția conflictelor; • Tipuri de conflicte; • Arta de a face față conflictelor. 2. Medierea conflictelor școlare • De ce medierea?; Definiția medierii; • Scopul medierii; • Avantajele medierii; • Condițiile medierii; • Programul de mediere - etape. 3. Medierea
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3041]
-
11 ani în împrejurări traumatice care aveau să îl afecteze pe viitorul poet întreaga viață (terminată ca o imitație a sfârșitului tatălui). Soarta celui ce avea să devină John Berryman (preluând numele tatălui său vitreg) poate fi văzută ca o dramatizare poetică și ca o mitologizare a sentimentului său amestecat, de dragoste și ură față de cel ce l-a părăsit în mod injust, dar, după cum afirmă P.A. Bove, imaginația remarcabilă a lui Berryman a construit, ajutată și de mecanismele de apărare
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
unei comunicări intrapersonale și interpersonale eficiente. S-a promovat respectul față de diferențele, particularitățile, abilitățile și valorile individuale ale fiecărui participant în cadrul grupului. Activitatea desfășurată a demonstrat eficiența aplicării TIM în evaluarea cunoștințelor, deprinderilor, abilităților, prin cuvântul scris, prin desen, prin dramatizare. Dezvoltarea curriculară bazată pe TIM are în vedere lărgirea evantaiului de experiențe de învățare și evaluare propuse elevilor, crearea mai multor ocazii pentru dezvoltarea talentelor acestora. Se promovează dezvoltarea viziunilor intradisciplinare, pluridisciplinare și transdisciplinare pentru realizarea conexiunilor între diverse arii
STIMULAREA INTELIGENŢELOR MULTIPLE. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Daniela Delion () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_891]
-
de propagandă antibolșevică, în regia lui Carmine Gallone, pe un subiect de N. Kirițescu, dezvoltă un scenariu melodramatic mult mai complex, rod al anilor de cinematografie fascistă și nazistă, al metodologiei Goebbels („Avem nevoie de ceva mai mult decât o dramatizare a programului Partidului”), care sesiza cu precizie rolul important al entertainment‑ului, al „artisticului” în propulsia mesajului propagandistic. O celebră cântăreață de operă, Maria Teodorescu, interpretată de diva Maria Cebotari, trece prin încercări teribile sub ocupația bolșevică în Basarabia. Copilul
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
în care a predominat rochia, obiectul vestimentar preferat al designerului, dar și non-culoarea negru (EZ, 05.V.2008). 5.2.2.7. Succesul lui dar și cu funcție de - am putea spune - "conector copulativ- adversativ" se datorează atât capacității sale de "dramatizare" a enunțului, cât și caracterului "deschis" din punct de vedere sintactic și semantic pe care îl conferă - caracter adecvat exigențelor discursului mediatic. Acest caracter "deschis" al enunțului rezultant face diferența în raport cu structurile copulative corelative discutate mai sus, a căror utilizare
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
fie mai scurte , propozițiile și frazele să fie concise, dar să exprime ideea textului; cuvintele să fie ușoare, uzuale și folositoare pentru comunicarea viitoare a copilului surd; folosirea Întrebărilor În Înțelegerea textului; folosirea imaginilor care să reflecte conținutul textului; folosirea dramatizării, a ecranizărilor pentru Înțelegerea textului și sensibilizarea elevilor. Studiu privind aspecte din formarea competențelor de lectură literară În școala pentru deficienți de auz și evaluarea performanțelor de lectură Am Început acest studiu pornind de la ipoteza că, prin utilizarea unei metodologii
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
diferite. Pentru un astfel de tip de gândire (concretă, În imagini) textul trebuie transpus Într-un sistem de semnalizare familiar și accesibil. Metodele de simulare sunt modalitățile cele mai potrivite pentru a realiza acest lucru. Prin transpunerea textului În acțiune (dramatizare) se face primul pas spre Înțelegerea lui, iar prin interpretarea repetată a rolurilor se realizează cel de al doilea pas (interiorizarea conținutului și a mesajului). Am obișnuit copiii cu ideea de rol, de personaj, de joc de rol și de
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
se face primul pas spre Înțelegerea lui, iar prin interpretarea repetată a rolurilor se realizează cel de al doilea pas (interiorizarea conținutului și a mesajului). Am obișnuit copiii cu ideea de rol, de personaj, de joc de rol și de dramatizare. I-am obișnuit să respecte reguli În fiecare moment al orei de limba română pentru a putea surprinde mesajul textelor și pentru a putea transmite ceea ce au Înțeles mai Întâi prin joc apoi prin limbaj verbal. Exercițiile pe care le-
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
să renunțe la limbajul mimico gestual (preferat În orice context și orice situație). La această vârstă (zece-unsprezece ani) ei se pot concentra doar pe două din aceste activități:fie interpretează rolul și gesticulează, fie vorbesc și dactilează. Exercițiile complexe din cadrul dramatizărilor, bazate pe acțiuni simulate, le sunt de foarte mare folos În Înțelegerea noțiunilor abstracte sau a textelor literare care au o Încărcătură mai mare de semnificații. La sfârșitul studiului am efectuat o evaluare similară celei din etapa inițială ( prin test
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]