669 matches
-
jude sau cneaz, stăpânind poiana lui Coste, moșia satului în indiviziune, satul Filipeni fiind asemenea multor altele o reuniune de rude. Presupunem că atât Filipaș cât și urmașii săi au avut calitatea de boieri, care au putut să rămână făr dregătorie, locuind la moșie, transformându-se, din punct de vedere social, în mazili, neamuri și răzeși. Faptul că acest Gavril Dunavăț stăpânește moșia în devălmășie, nu trebuie să surprindă. Au fost și moșii boierești stăpânite răzeșește, fără să se știe cu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
documente cu numele de „împrejurași”și „megieși” care s-au „tâmplat” acolo, lângă oameni buni și bătrâni care iscălesc cu degetul, alții, puțini, pun pecețile sau chiar iscălesc cu mână proprie. Alte zapise sunt încheiate cu martori dintre boierii cu dregătorii de pe lângă curtea domnească, așa cum este cel prin care Mihăilă din Obârșia Berheciului (astăzi satul Obârșia din comuna Izvoarele Berheciului) care dăruiește la 4 septembrie 1660, pentru binele făcut, lui Pătrașcu logofăt „a mea dreaptă ocină și moșieîce se va alege
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
fiu al lui Ștefan și al Mariei Krupenski. A fost căsătorit din 1825 cu Savestița Luca cu care a avut 14 copii, dintre care au trăit următorii: Elena, Dumitru, Catinca, Ștefan, Elisa și Grigore. Grigore Rosetti a îndeplinit mai multe dregătorii: căminar în 1823, comis, agă, postelnică (1846), vornic, ispravnică de Bacău între 1850-1859. A încetat din viață în 1859, când întocmește un act cu nevasta sa. Ca avere a avut: jumătate din moșia Filipeni (Bacău) care era zestrea acesteia, vie
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
a căzut în mâinile eunucilor. Datorită faptului că mulți împărați ai dinastiei erau prea puțin inteligenți sau prea tineri, ei au lăsat la o parte administrarea țării. Astfel, având mână liberă, eunucii furau din avuția țării, pretindeau bani și persecutau dregătorii cinstiți, fapt care a dus la agravarea corupției și ascuțirea contradicțiilor sociale. La mijlocul dinastiei Ming, au avut loc mai multe răscoale țărănești, care însă au fost înăbușite. În timpul dinastiei Ming, un renumit om politic, Zhang Juzheng a realizat o reformă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
Ming, au avut loc mai multe răscoale țărănești, care însă au fost înăbușite. În timpul dinastiei Ming, un renumit om politic, Zhang Juzheng a realizat o reformă menită să aplaneze contradicțiile sociale și să salveze domnia dinastiei. El a modificat sistemul dregătoriilor, a luat măsuri pentru dezvoltarea agriculturii și reamenajarea cursurilor de apă. A creat un sistem unic pentru clacă și taxe, combinând toate măsurile aplicate în trecut cu cele noi, ușurând într-o anumită măsură poverile de pe umerii populației. În timpul acestei
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
au dezvoltat centre comerciale mai mari sau mai mici, în special în regiunile bogate în produse și vaduri propice circulației și schimburilor de mărfuri. Au apărut municipii și orașe prospere precum Beijing, Nanjing, Suzhou, Hangzhou, Guangzhou etc. Dinastia Ming numea dregătorii prin examen la nivel de stat, la care candidații trebuiau să redacteze o disertație într-o formă standard, compusă din opt părți simetrice. În timpul acestei dinastii a înflorit literatura, în special romanele. Atunci au fost scrise Pe malul apei (Osândiții
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
orbește unui rege nebun, dar chiar au depășit în excesul lor de zel dorințele lui, ca să și asigure o favoare de care profitau în toate chipurile. D-na Lupescu, pe plată bună, numea miniștrii în țară și străinătate și împărțea dregătoriile. Împrejurul ei, Urdăreanu, Moruzov, Rusescu, Ilasievici, Sidorovici jucau sume ridicole la cărți în fiecare noapte, din bani primiți ca șperțuri. Ultimul, un ofițer incapabil să treacă examenul de maior și silit să rămână în rezervă, fiind pus la cercetășie în
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
orfan de tată Încă din pruncie, Constantin a fost crescut de unchiul său, stolnicul Constantin Cantacuzino, cel mai Învățat boier al vremii sale. A primit astfel o educație aleasă, dând dovadă de iscusință și Înțelepciune, pentru care a primit Înalte dregătorii și s-a bucurat de multă cinstire Încă din tinerețe. După moartea unchiului său, Constantin Brâncoveanu a fost uns domn al Țării Românești, la 29 octombrie 1688. În cârmuirea țării el a dat dovadă de multă pricepere, priveghere, blândețe și
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Georgiana Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92316]
-
negustorilor polonezi un larg privilegiu În anul 1408, a obținut recunoașterea mitropoliei Moldovei de către Patriarhia de la Constantinopol și așezarea ei la Suceava la 26 iulie 1401. După model muntean, Alexandru va organiza structura administrativă a țării, tradiția atribuindu-i Întemeierea dregătoriilor. În acest context, a fost fixat și hotarul dintre Moldova și Țara Românească În zona Dunării de Jos, unde se interfera autoritatea conducătorilor politici de la Suceava și Târgoviște. Lunga sa domnie a corespuns, În general, unei perioade de pace, rezultat
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
lui Mihai, săvârșită la 19 august 1601, lângă Turda. Mihai Viteazul a fost una din marile personalități ale istoriei noastre din toate timpurile. Instituțiile statului medieval Cele mai importante instituții ale statului medieval românesc sunt: domnia, sfatul domnesc și principalele dregătorii, marea adunare a țării și adunările obștești. Țările Române: Transilvania, Țara Românească și Moldova se constituie În voievodate. Domnia este o instituție centrală, creație politică românească ereditară și electivă. Domnul deținea și titlul de mare voievod adică comandantul Întregii oștiri
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
oastei, aprobă orice schimbare sau exercitare de proprietate prin emiterea de hrisoave, apărător al bisericii, conduce Întreaga administrație a statului, reprezintă suprema instanță judecătorească, bate monedă și instituie sistemul de impozite, inițiază politica externă și semnează tratatele, numește și revocă dregătorii, puterea sa este Îngrădită de marea boierime cu asentimentul căreia deține autoritatea supremă În stat. Însemnele puterii domnești erau: coroana, sceptrul, stindardul. În Țările Române domnia se considera de drept divin, de unde și formula consacrată:“cu mila lui Dumnezeu”. În
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
militare, juridice și administrative, principele era ales de Dietă și confirmat de Poartă, După trecerea Transilvaniei sub stăpânire habsburgică, Împăratul preia și titlul de Principe al Transilvaniei. Sfatul Domnesc este instituția care Îl ajuta pe domn În exercitarea atributelor sale. dregătoriile Încep să apară de la sfârșitul secolului al XIV lea, politica internă și externă este elaborată de voievod și de sfat, alcătuit inițial din boierii mari apoi din boieri cu dregătorii, În ordinea menționării lor În documentele Țării Românești funcțiile pe
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
instituția care Îl ajuta pe domn În exercitarea atributelor sale. dregătoriile Încep să apară de la sfârșitul secolului al XIV lea, politica internă și externă este elaborată de voievod și de sfat, alcătuit inițial din boierii mari apoi din boieri cu dregătorii, În ordinea menționării lor În documentele Țării Românești funcțiile pe care le dețin sunt: banul , cel mai important dregător În Țara Românească și portarul În Moldova, vornicul, logofătul, vistiernicul, spătarul, stolnicul, paharnicul, postelnicul și comisul. În Transilvania exista Consiliul princiar
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
devine , funcționar În administrația otomană cu rangul de mare dragoman și pașă cu două tuiuri, domnii foarte scurte, sistemul licitării domniilor, principalele atribuții ale domnitorului sunt cele fiscale. Sfatul Domnesc Este alcătuit din marii boieri și apoi din boieri cu dregătorii. Dregătorii: vornicul - este șeful curții domnești, logofătul - șeful cancelariei domnești, vistiernicul - șeful finanțelor, spătarul - purtătorul spadei, ținea locul domnului În luptă, postelnicul - coordona activitatea diplomatică, cele mai importante funcții Ban al Craiovei și Portar al Sucevei,, Atribuții: rol consultativ și
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
funcționar În administrația otomană cu rangul de mare dragoman și pașă cu două tuiuri, domnii foarte scurte, sistemul licitării domniilor, principalele atribuții ale domnitorului sunt cele fiscale. Sfatul Domnesc Este alcătuit din marii boieri și apoi din boieri cu dregătorii. Dregătorii: vornicul - este șeful curții domnești, logofătul - șeful cancelariei domnești, vistiernicul - șeful finanțelor, spătarul - purtătorul spadei, ținea locul domnului În luptă, postelnicul - coordona activitatea diplomatică, cele mai importante funcții Ban al Craiovei și Portar al Sucevei,, Atribuții: rol consultativ și atribuții
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
Matei Basarab - mare paharnic (după ce fusese postelnic al doilea și clucer al doilea). Constantin Șerban, care „foarte îl iubea” - ne previne Letopisețul Cantacuzinesc - pe Hrizea, l-a făcut, în 1654, mare spătar, dar în anul următor i-a luat această dregătorie (poate de aici - zic istoricii - s-a născut dușmănia arătată apoi de Hrizea), dându-i iar rangul de mare paharnic. Să fi aflat Voievodul că șeful oștirii sale, asemănându-se „Iudei, care era lui Dumnezeu mai credincios dentâi și întingea
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
politică a unui adversar abia anihilat (Paul de Alep ne spune că Gheorghe Ștefan, care, victorios, i-a ucis și pe nepoții lui Vasile Lupu, „a scos din cetate pe doamna și pe fiii ei și pe toți boierii și dregătorii. După ce a jurat [că îi va lăsa în viață], [noul domn] și-a încălcat jurământul; a ucis pe cei mai mulți din ei și a ținut pe doamnă și pe copiii ei închiși într-un sat, pe care l-a înconjurat cu
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
a trebuit să facă față unui complot al boierilor numai în parte apropiați Mihneștilor, care rămăseseră în țară, de Paști executând pe neașteptate trei fruntași ai sfatului domnesc: marele vornic Mihăilă, pe care îl ridicase el însuși la o înaltă dregătorie, marele ban Dobromir din Runcu și Gonțea mare paharnic, ultimii doi cu o vechime de 15 ani în dregătoriile lor” (Constantin Rezachevici, op. cit., vol. I, p. 294.). 58. Vezi Nicolae Stoicescu, Dicționar..., pp. 74-75. 59. Ibidem, p. 55. 60. Ibidem
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Paști executând pe neașteptate trei fruntași ai sfatului domnesc: marele vornic Mihăilă, pe care îl ridicase el însuși la o înaltă dregătorie, marele ban Dobromir din Runcu și Gonțea mare paharnic, ultimii doi cu o vechime de 15 ani în dregătoriile lor” (Constantin Rezachevici, op. cit., vol. I, p. 294.). 58. Vezi Nicolae Stoicescu, Dicționar..., pp. 74-75. 59. Ibidem, p. 55. 60. Ibidem, pp. 97-98. 61. Ibidem, pp. 101-102. 62. Ibidem, p. 87. 63. Constantin Rezachevici, op. cit., vol. I, pp. 534-535. 64
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
patru ori). Scenariul „spectacolului” funebru era, însă, valabil și pentru înhumările celor cărora li se întâmpla să moară în scaun” și aveau și soții în preajma lor. Dimitrie Cantemir spune că așteptarea de după expiere durează „până ce se adună la Iași, toți dregătorii, boierii, episcopii, arhimandriții și stareții tuturor mănăstirilor, călugării chiar, măcar aceia care sunt vestiți prin sfinția vieții lor, și preoții cei mai de frunte” (poate mai mult de trei zile), precizând că trupul neânsuflețit (după ce, dacă este vară, a fost
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
curtea domnească. Și l-au ținut trei zile, păn’ l-au grijit...”. „Grijirea” aceasta era de tip complex: veghe (lângă Voievodul „îmbrăcat cu veșmintele domnești și împodobit cu însemnele sale” stau „închinându-i-se [Domnul este din nou „persoană publică”] dregătorii, boierii și ceilalți slujitori”, ca și atunci când era în viață); rugăciuni („Preoții vin să spună rugăciuni, iar boierii stau de veghe ziua și noaptea” - De la Croix), plânsete și bocete (Doamna văduvă, soțiile boierilor - la care călătorii străini au observat o
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Buzăului], culcându-l la pământ, făcându-i câteva răni în cap, călcându-l în picioare; în sfârșit, i-a scos patru dinți și l-a lăsat așa, ca mort, în șiroaie de sânge), pe marii boieri, care „și-au lepădat dregătoriile” și l-au reclamat (lucrurile se petreceau prin anul 1611, când pe tronul Moldovei se afla Constantin, fiul lui Ieremia Movilă) Doamnei Elisabeta: „Ca să vezi și tu, Doamnă, ce face fratele tău, lucru ce mai înainte nici cei mai tirani
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
un dar de nuntă superb: un taler de aur cu chipul Sfântului Nicolae, bijuterie ce a stârnit lungi discuții între istorici și numismați (unii l-au crezut monedă) - i-a fost lui Ștefan Tomșa al II-lea mare armaș (primise dregătoria de la Ștefan Tomșa și a ajuns întâi mare vornic al țării-de-Sus și apoi prin 1621-1623, mare vornic al țării-de-Jos), îi aducea la îndeplinire poruncile de suprimare a inamicilor. îl las din nou pe Miron Costin să-l urmărească pe Nicoriță
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
pe Anastasia (care, zic istoricii, îi moștenea calitățile), cu Gheorghe Duca, în timp ce acesta era mare vistier al soțului său, adică între 20 septembrie 1662 și 4 septembrie 1665 (de altfel, Dabija Vodă a fost cel care l-a înălțat în dregătorii pe grecul pripășit în Moldova 259. Voievodul, căruia îl plăcea să „bé vin mai mult din oală roșie decât din păhar de cristal” și se milostivea de săracii din preajmă („Acest domnu avè obicei, când șidè la masă și vidè
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
descendenți ai unor înalți și influenți funcționari de la Poarta turcească („Atuncea dar, pre câșlegi, având Măriia sa și nuntă a face a fiicăi Mării sale, doamnei Ilinca cu Scarlatache, cuconul lui Alexandru dragomanul cel mare împărătesc, cinstit-au întâi cu dregătorie pre acest cocon, făcându-l păharnic mare [...] Că nici coconul acesta nu cu proastă gătire de la tată-său venise, om mare la înpărăție fiind, știut și învățat foarte” - Radu Greceanu), beneficiari ai unor dote fabuloase, devenéau „personaje” în niște „spectacole
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]