728 matches
-
cunoscător și în felul acesta se legase între ei o relație de bună conviețuire în loc de dușmănie. În afară de acest lucru, atât Nuti cât și Voinea erau oameni de o inteligență deosebită și își dăduseră de multă vreme seama de tactica de „dresaj” a securității aplicată în două etape: întâi, tortura fizică și psihică până la limita rezistenței umane (biciul) și apoi (zăhărelul) promisiuni, tratament mai bun pe o perioadă. Totul ca să obțină mărturia pe care o doreau ca să poată arunca „reeducarea” în capul
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
în înțelesul de existență individuală irepetabilă care, prin singularitatea resimțită subiectiv ca „bunul cel mai de preț”, este, obiectiv, o realitate sacră. Orice educație, forțată dincolo de trebuințele de formare individuală și de valori generale acceptate de individ, devine (decade în) dresaj sau fanatizare. Filosofia educației creative ar putea evita această extremă. Creația este, cu siguranță, cea mai demnă dintre activitățile omenești, poate chiar singura cu adevărat demnă de om. Doar un curriculum creativ ar putea satisface pretențiile și necesitățile formării lui
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
de învățământ și cel centrat pe democrație educațională. După Broudy și colaboratorii săi, curricula vocaționale trebuie ignorate, întrucât sunt lipsite de o valoare educativă autentică, reducând formarea umană la un simplu training (ale cărui virtuți formative nu depășesc cu mult dresajul practicat la niveluri infraumane). Autorii porneau de la interesele celor care învață și socializează și distingeau cinci „categorii de cunoaștere”; apoi redefineau, pe baza acestora, disciplinele tradiționale: cunoașterea simbolică (engleza, limbile străine, matematicile); științele fundamentale (știința generală, fizica, biologia, chimia); științele
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
timp. Aplicarea metodelor folosite în științele naturii la studiul fenomenelor pedagogice lăsa neacoperită latura subiectivă a acestora. Or, caracterul eminamente uman al educației era conferit de rolul decisiv al conștiinței. Prin definiție, educația este un proces conștient. Ea diferă de dresaj și de învățarea animală tocmai prin „surplusul” decisiv adus de conștiință și subiectivitate. El nu poate fi sesizat prin experimente de laborator asupra cobailor, pisicilor și porumbeilor, precum cele organizate de Thorndike, Guthrie și Skinner. Mult mai „penetrantă” este fenomenologia
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
nu există nimic mai absurd decât repudierea conștiinței și a subiectivității din câmpul cercetării educaționale. Această absurditate este evidentă în explorarea experimentală a fenomenelor și proceselor educaționale, în special în cercetările behavioriste asupra învățării. Spoliată de conștiință, educația decade în dresaj. Și nu este nimic mai semnificativ, în trista istorie a pedagogiei experimentale, decât vădita simpatie a exploratorilor învățării pentru experimente de laborator pe cobai, porumbei, găini, maimuțe etc. Este vorba aici despre o nedreptate făcută omului și pedagogiei: omului, pentru că
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
înlocuite cu false obiective nobile, declarate insistent și țipător pentru a preveni suspiciunile. Sunt folosite tehnici de manipulare, mai mult sau mai puțin subtile, care declanșează modificarea subliminală a mentalității și a valorilor anterioare. Este, în fond, vorba despre un dresaj mai rafinat care evită cu pricepere conștiința și controlul rațional. Asemenea procese au adesea un substrat sociopolitic. „Sovietizarea” românilor, încercată de URSS în anii ’50-’60, este un exemplu; iar „americanizarea” din prezent, un altul. Enculturația este o educație forțată
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
conchide asupra identității păsării, ceea ce implică o sinteză: o legătură stabilită între obiecte, fenomene sau diferitele lor părți, elemente sau însușiri. Aceste trei operațiuni permit soluționarea de probleme și de către animalele superioare. Iată o experiență ce dovedește acest lucru. Prin dresaj, E.G. Vațuro a învățat un cimpanzeu să ia apă cu o căniță dintr-un vas mai mare și cu ea să stingă flacăra ce îi bara accesul la o banană pusă între niște bolovani. După ce s-a deprins cu acțiunea
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
punând capăt abrupt unor asemenea ședinte de masaj doctrinar prin creștinescul „mai dă-l, bă, în gâtu’ mă-sii!”. Dl Dan Pavel ne anunță că va reconstrui Partidul Noua Generație din temelii. Pentru asta i-a cerut liderului luat în dresaj politic intensiv să folosească șamponul Konrad Adenauer, crema de ras Jacques Maritain și apa de gură Aldo Moro. Cât va dura acest efort sisific și la ce va conduce e greu de bănuit. Deocamdată, de sub toga creștin-democrată a PNG-ului
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
Biblie le sunt destinate, fie [pentru] a le urgisi, fie [pentru] a le acorda asistența. Este, apoi, o profesiune de simplă obișnuință, de habitudine cu timpul (greu până apucă a mușca din ea), de rutină, cum și de un anume dresaj, cu scopul, adică, și cu concursul binevoitor al „reflexelor condiționate“ de a anula pe cele naturale, fizice și morale, la fel cum aceste reflexe condiționate anulează pe cele naturale ale animalelor strânse În circ, unde, tot prin dre saj, execută
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
vicios, le spunea filozoful, când intri unde intru eu acum, ci când nu mai ieși de aici.“) Am găsit Într-un bordel din Galați o tânără și mult gingașă femeie nespus de plăcută În dragoste fiindcă nu arăta Încă urmele dresajului profesional și [era] sincer amabilă și afectu oasă cu tine - care, Întrebând-o ce caută acolo, mi-a răspuns, privindu-mă cu liniște și mirată de Întrebare: „Am un copil acasă și trebuie să l cresc!“ Iar la un „Kuplerei
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
PCR. Politica era o cabală construită ca să nu o pricepem. Activiștii acelei lumi erau dresați să cripteze deciziile, nu să le facă transparente. Ion Iliescu a rămas pe piața politicii fiindcă are marele talent să nu spună nimic coerent cu dresajul anterior și cu tendința majoritară spre conservatorism de stânga. Nespunând nimic inteligibil, clar și ferm, a fost și mai este perceput ca un om de încredere, unul care nu înșală. Fiindcă nu a manevrat preferențial și direct banii publici era
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
uimit ușurința cu care rostea diferite alocuțiuni, de bună calitate. Mi-a explicat că, primit la masă încă de la vîrsta de cinci ani, tatăl său îl obliga să mulțumească în termeni aleși și mereu noi pentru fiecare fel de mîncare. Dresaj al viitorului suveran care nu era lipsit de o anumită oportunitate. Prințul Boris avea în privire ceva nostalgic, moștenire de la mama sa, prințesa de Bourbon-Parma (despre care regele îmi spunea: "Regret că nu ați cunoscut-o. Era cea mai frumoasă
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
tr. Constantin Frosin, pref. Al. Husar, cu ilustrații de Tudor Pătrașcu, București, 1999. Repere bibliografice: Cezar Ivănescu, Numele poetului: Lucian Teodosiu, LCF, 1982, 38; Laurențiu Ulici, Condiția debutului, CNT, 1989, 44; Ioan Holban, Vă invit s-ascultați, vă invit la dresaj!, „Opinia”, 1995, 1 479; Nicolae Prelipceanu, „Planetă la marele bal”, RMB, 1995, 27 octombrie; Vasile Constantinescu, Balul istoriei, „Timpul”, 1996, 3; Liviu Leonte, Planetă de poet, CRC, 1996, 12; Cristea, Teleorman, 683-684; Al. Husar, „Planetă la marele bal”, RR, 1997
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290148_a_291477]
-
chin. Am înțeles mesajul. De ce trebuie să îmi fie repetat de nenumărate ori?” A da peste nas cu același mesaj îi face pe unii să își piardă rapid răbdarea și sentimentul de auto-respect. Angajații nu trebuie supuși aceluiași tip de dresaj verbal care se aplică, de exemplu, câinilor încăpățânați, unde singura metodă de a le schimba comportamentul este repetarea constantă. Exemplu (șeful echipei se adresează unui membru al echipei): „Ți-am spus de sute de ori înainte și, dacă e nevoie
[Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
acei ani și apoi de după război a permis dezvoltarea unei noi morale și a unei psihologii potrivit căreia nu mai era nevoie să economisești mai întâi ca să poți cumpăra după aceea. Nimeni nu o poate contesta: succesul a fost total, „dresajul” în vederea consumului modern reușind dincolo de orice așteptări. Într-adevăr, nu mai există norme și mentalități care să se opună frontal valului de nevoi exprimate în bani. Toate inhibițiile, toate fortificațiile „arhaice” au fost spulberate; în arenă n-au rămas decât
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
în educația familială. Ele sunt considerabile. Ca să rezumăm, educația de tip tradițional și autoritar a fost înlocuită cu o educație psihologizată, „fără obligații și fără sancțiuni”, urmărind înflorirea personalității copilului, satisfacerea totală a dorințelor lui, fericirea lui imediată. Gata cu „dresajul” și cu pedepsele, acum se face totul pentru ca progenitura să nu fie nemulțumită și nefericită; se face totul, e adevărat, în unele cazuri, pentru evitarea conflictelor epuizante pe care copilul le poate avea cu sine însuși și a situațiilor neplăcute
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
vor obișnui cu spiritul disciplinar și cu spiritul de ascultare, Herbart admițând chiar și bătaia atunci când vorbele blânde nu-și ating scopul. Deoarece la vârstele mici copilul nu poate dobândi ideile morale, guvernarea seamănă în accepția sa mai degrabă cu dresajul. Cea de-a doua etapă, instrucția (învățământul), semnifică modalitatea de ocupație destinată doar copiilor apți pentru instrucție, în cazul celorlalți copii, munca fizică urmând să devină cea mai indicată formă de activitate. Scopul învățământului îl constituie dobândirea virtuții și multiculturalității
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
atare, atât prin teroare și amenințarea terorii, cât și prin „educarea” membrilor societății. Oamenii învață și sunt învățați să se supună în contextul regimului totalitar. Pentru a scoate în evidență caracterul deformator al educației totalitare au fost utilizați termenii de dresaj și îndoctrinare. S-a arătat că, pentru a forma „oameni noi”, regimurile totalitare înlocuiesc educația cu dresajul, prin «situarea proceselor formative - de fapt de formative - doar pe fundamentul biologic și cel psihologic elementar: reflexe necondiționate și condiționate» (L.Antonesei). Se
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
învățați să se supună în contextul regimului totalitar. Pentru a scoate în evidență caracterul deformator al educației totalitare au fost utilizați termenii de dresaj și îndoctrinare. S-a arătat că, pentru a forma „oameni noi”, regimurile totalitare înlocuiesc educația cu dresajul, prin «situarea proceselor formative - de fapt de formative - doar pe fundamentul biologic și cel psihologic elementar: reflexe necondiționate și condiționate» (L.Antonesei). Se ajunge în felul acesta la un dresaj general permanent. Îndoctrinarea reprezintă «un gen aparte de învățare, dar
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
pentru a forma „oameni noi”, regimurile totalitare înlocuiesc educația cu dresajul, prin «situarea proceselor formative - de fapt de formative - doar pe fundamentul biologic și cel psihologic elementar: reflexe necondiționate și condiționate» (L.Antonesei). Se ajunge în felul acesta la un dresaj general permanent. Îndoctrinarea reprezintă «un gen aparte de învățare, dar o învățare cu un caracter tendențios și parțial, ajungând să încorseteze și să atrofieze gândirea, în loc să o dezvolte și s-o elibereze». Putem aprecia că „fascismul și comunismul aparțin acestui
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
de lucru la români”. Scriitorul Eugen Negrici spunea într-un interviu că acordarea de către Iliescu a unor concesii mari muncitorilor și parțial țăranilor, după ce i-a făcut să aștepte câțiva ani corespunde în mare măsură „principiilor manipulării inspirate din tehnicile dresajului prin momeli și pedepse date la timp. Perfecționate de decenii în URSS, predate viitoarelor cadre de conducere la Universitatea Lomonosov și cuprinse în setul de directive oferit de NKVD noilor conducători ai democrațiilor populare, aceste principii și aceste tehnici au
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
s-au organizat în uniuni de obști, capabile să opună o oarecare rezistență militară, creșterea cailor a căpătat o importanță mai mare; era folosit în luptă, la deplasările repezi, pentru a bara calea dușmanilor. Caii erau scumpi, necesitau îngrijire și dresaj pentru a putea fi folosiți la călărie, la tracțiune și la transportul samarizat, desfășurat pe cărări și poteci, în absența unor drumuri amenajate. O mențiune specială facem pentru oi, crescute în număr mare pe lâng fiecare gospodărie. Avantajele oferite (lâna
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
doar o deosebire de grad, adic: inteligența intervine și corecteaz mecanismul instinctului o parte din conștiinț se asociaz la obținerea unor rezultate instinctive; când o serie de acte instinctive dau greș, colaborarea inteligenței devine necesar: este vorba despre învțare și dresaj: noile conduite sunt o corecție a vechilor funcțiuni; cu alte cuvinte, inteligența intervine și suspend actul instinctiv. De asemenea, dup el, instinctul nu este pe de-a-ntregul, rezultatul ereditții ci e influențat de experiența social, educație și mediu. În ce privește aspectul
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
sunt sus, între stele; Doamna Ana a mea a rămas în mine, o simt în tot ce fac mai bun, dar mai ales în patima mea pentru literatură, pe care a știut să mi-o cultive; după șapte-opt luni de "dresaj", n-am coborît de la mansardă inorog, Ducipal nici atît, dar nici mîrțoagă n-am ajuns, cum aveam toate șansele ăsta-i esențialul. Intru în instalația de filamente: e liniște. Becurile roșii, de pe tabloul de comandă, aprinse, îmi spun că în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
sunt agresați de necunoscuți, fără ca aceștia să fi fost provocați?). Prin urmare, comportamentul violent al copilului se accentuează dacă este pedepsit des. Copilul care este pedepsit frecvent va învăța de frica pedepsei, nu din convingere proprie. Acest tip de învățare („dresaj”) este ineficient deoarece copilul nu este convins că ceea ce învață el este folositor (” Fă cum ți-am zis, că de nu, te pleznesc!”). Prin urmare, atunci când va apărea o „alternativă educațională” mai bine argumentată și mai convingătoare, copilul va abandona
Arta de a fi părinte by Cristina Glisă () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1418]