3,549 matches
-
și-n trup a Revărsat peste durere. An de an mai rău, mai dur e Traiul celor ce-și duc traiul Din nimic, siliți să-ndure Iadul vieții râvnind raiul. Iarna cel mai rău o duce Cel sărac, bolnav, pe ducă... Nu apucă să apuce Primăvara, se usucă... Toate-s iarna și mai rele Decât cele de tot anul, Și poverile-s mai grele, Și-i și mai sărman sărmanul... Doar un licăr de nădejde, De Crăciun, abia mai prinde Și
DĂ SĂ NINGĂ...! de ROMEO TARHON în ediţia nr. 2194 din 02 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/353243_a_354572]
-
și albăstrele... în concert enescian lutul de acasă îmi poartă urmele acolo pe oriunde ... aici ochii tăi mari și adânci devin felinare contopite în cioburi de stea umbli azi hai-hui prin sufletul meu oferindu-mi șoapte din dorurile tale de ducă de lac de drag de plopi de stele... de ea... luna cea de atunci și cea de acum alunecă pe umeri de umbre se ascunde în teii care ard în neliniști și tremură prin tăcerea cerului aud murmur din ultimul
ŞI AZI PLOPII SUNT FĂRĂ SOŢ (LUI EMINESCU) de ANA MARIA GÎBU în ediţia nr. 802 din 12 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352623_a_353952]
-
1933 scrie în Calendarul articolul „Țara regelui Wieder și a reginei Duduca”, în care atacă promiscuitatea concubinajului lui Carol II cu Elena Lupescu și camarila acestora, în urma căruia ziarul a fost suspendat 15 zile din ordinul prim-ministrului liberal I.G. Duca. Acesta din urmă dizolvă în noiembrie „Garda de Fier” legionară, fiind asasinat pe 29 decembrie de câțiva legionari pe peronul gării din Sinaia. A doua zi, Nichifor Crainic este arestat sub acuzația de a fi instigatorul moral al asasinatului și
DESPRE NICHIFOR CRAINIC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352539_a_353868]
-
totul necunoscută, în care vei recunoaște influența arhitecturii romane. Din construcția arhitecturală și inscripțiile săpate în piatră și lemn se reiese că orașul a fost construit de către Staufer, sau Hohenstaufen cum au fost numiți mai târziu, o familie nobilă de duci, regi și împărați romano-germani. Prin diferite sculpturi și diverse mijloace artistice folosite pentru a împodobi clădirile vechi ale orașului, se observă cultura și tradiția dinastiei Hohenstaufen. Trăsăturile orașului au fost imprimate prin fiecare monument de artă specific Staufenilor, Alemanilor și
ROTTWEIL, CEL MAI VECHI ORAŞ DIN BADEN-WÜRTTEMBERG de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353596_a_354925]
-
portret măgulitoare, inserată ca dedicație pe pagina de titlu a recentului său roman istoric, “Calea Robilor - Basarabia în flăcări” [4], lansat la sfârșitul anului trecut și scris (și) ca o replică la romanul lui Mihail Sadoveanu “Zodia Cancerului sau Vremea Ducăi Vodă”. Iată, mai găsiți-mi un scriitor care a putut zămisli un roman - carte cu o profundă încărcătură științifică și o relevantă tușă stilistică - la vârsta de nouăzeci de ani. În sfârșit, ca să mă eliberez de starea de entuziasm pe
O PREZENŢĂ SUI-GENERIS, LA CHIŞINĂU de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1239 din 23 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/347100_a_348429]
-
pe bicicletă/ Și-ai uitat de pui, băiete,/ Ai rupt pedalele în două/Cu chintalele vreo nouă./ Anul Nou când o veni/Să bei șampanie cum o fi?/Să te-mbăt cu vin și țuică/ Să-ți treacă dorul de ducă,/În bârlog să stai cuminte,/Să mănânci ramuri crescute/ În pădurea de pe munte./ O veni vremea vreodată/Să uiți năravurile toate,/Să ne primești cu frăție/ În a ta împărăție,/Să mâncăm mure curate,/Ci nu mâncăruri spurcate/Sau să
NATURĂ ŞI CIVILIZAŢIE ÎN JUDEŢUL BRAŞOV de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1912 din 26 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/347117_a_348446]
-
morții și-i petrece În lung convoi de muguri și petale. Sunt frunza ce toamna agonică moare Și-n lemn fără sevă de frig se usucă, În tremur de licăr de lumânare Și-n bocet de jale din doină de ducă... Sunt trist ca frunza desfrunzită Ce moare-n pasta de pastel Pe o paletă ruginită Abia atinsă de-un penel. Sunt toamne ce se întomnează Ca eu să mor de-același dor Când doare dorul ce durează Cât floarea florilor
VERSURI de ROMEO TARHON în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357039_a_358368]
-
își întindea gâtul și își scutura coama privindu-l cu blândețe pe copil. Tudorel se sperie de-a binelea. O teamă adâncă se strecură în sufletul lui și-l făcu să plângă. Nu știa ce să facă. „Cum să mă duca acasă fără ea? Ce să le spun?” Își șterse lacrimile cu poalele cămășuței scoasă din pantaloni și mai privi odată de jur împrejur. Strigă iar. Deodată, când toate speranțele pieriseră și se dădea de ceasul morții neștiind ce să facă
BĂTRÂNA (1) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357163_a_358492]
-
lege promulgată special pentru Profesor, pe motivul "lipsei de activitate științifică", iar între anii 1938 și toamna anului 1939 va fi internat pentru a doua oară în lagărul de la Miercurea-Ciuc; prima dată a fost închis acolo după uciderea lui I.G. Duca, în ianuarie-februarie 1934). De remarcat că în perioada primei suspendări a Cuvântului (1933-1938), în anul 1937, Nae Ionescu va semna editoriale în revista de critică teologică Predania, editată de teologul Gheorghe Racoveanu, unul dintre discipolii săi (până în octombrie 1937). În
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU – ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ [Corola-blog/BlogPost/357646_a_358975]
-
de presă, ci un fel de familie spirituală, o comunitate de lucru întemeiată pe admirația comună față de Nae Ionescu (15). Redacția era de fapt un grup omogen și unit. Ziarul Cuvântul a fost suspendat după asasinarea primului ministru I. G. Duca (29 decembrie 1933, Sinaia), întrucât autoritățile au considerat că unele dintre articolele lui Nae Ionescu au incitat direct la asasinat. De altfel, Profesorul a fost închis și deferit justiției, fiind însă achitat. Ziarul a reapărut abia în anii 1937-1938, sub
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU – ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ [Corola-blog/BlogPost/357646_a_358975]
-
epocă, ci însăși piața pare ceva desprins din evul mediu. - Chiar așa și era. Acolo se păstrează autenticitatea construcțiilor și nimic nu se ridică în zonă fără a se încadra în specificul arhitectural existent de sute de ani, de pe timpul ducilor de Savoia, primii regi ai Italiei. - Frumos, nu am ce zice. Parcă sunteți două prințese. - Da, ne-am substituit și noi două românce, prințeselor Europei occidentale. Pe atunci prinții și voivozii noștri nu prea ajungeau la curțile regilor Italiei, mai
ROMAN IN LUCRU, CONTINUARE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1575 din 24 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357762_a_359091]
-
versurile poetului Adrian Erbiceanu nici anumite nuanțe folclorice menite să trezească în noi nostalgia plaiului mioritic, cum se întâmplă în distihul ce are drept titlu cuvântul care, numai pentru români are o rezonanță specială - „Dor": „Jos la răscruce, gata de ducă/ Ce mă mai ține, mă tot hurducă.// Dorul atârnă frunza saracă/ Dragostea vine, dragostea pleacă...// Prind, ca din palme, să se resfire/ Cioburi păstrate în amintire...// Ca o minciună consolatoare/ Vremea mă ninge, clipa mă doare". Creațiile lui Adrian Erbiceanu
ADRIAN ERBICEANU: „PRINTRE SILABE” de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 542 din 25 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358036_a_359365]
-
rânduri la cei doi „prieteni ai mei din viață și din moarte”, printre alte prietenii onorante și pline de frumusețe și substanță (cu prof. Cornel Popa, scriitorii Lazăr Lădariu, Mariana Cristescu, Dumitru D. Silitră, Aurel Hancu, dar și Zoltan Demeter, Duca Ioan, prof. Gheorghe Nan etc.). Nicolae Băciuț a fost de curând la Frankfurt (Germania), răspunzând unei invitații, la un mare Festivalul de carte. Își urmează calea de scriitor de elită al nației, de ambasador cultural ce dovedește că putem, dacă
DESPRE PRIETENI DIN VIAŢĂ ŞI DIN MOARTE, DE RĂZVAN DUCAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 656 din 17 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358051_a_359380]
-
4. CONCLUZII Ștefan cel Mare a impresionat nu numai oamenii din perioada domniei sale, ci și pe cei care i-au urmat până în zilele noastre. Cronicarul polonez Dlugosz îl elogia prin cuvintele: „O, bărbat demn de admirat, întru nimic mai prejos ducilor eroici pe care îi admirăm, care cel dintâi dintre principii lumii a repurtat în zilele noastre o victorie atât de strălucită impotriva turcilor. După părerea mea, el este cel mai vrednic să i se încredințeze conducerea și stăpânirea lumii și
DEZVOLTAREA ARHITECTURII ÎN PERIOADA DE DOMNIE A BINECREDINCIOSULUI VOIEVOD ŞTEFAN CEL MARE ŞI SFÂNT de GEORGE ROCA în ediţia nr. 518 din 01 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357573_a_358902]
-
ca nume de la pecenegi, popor migrator care ar fi poposit și prin aceste părți ale Dobrogei și a fost dat comunei în anul 1923. Comuna într-o anumită perioadă politică de tristă amintire a mai purtat și denumirea de I.G. Duca (1933-1940) deoarece politicianul avea o moșie în vatra satului Vânători aparținător ca administrație comunei Pecineaga. În urma unor descoperiri arheologice și aici menționez o pardoseală de cărămidă a unui edificiu roman datând de prin secolul IV e.n. precum și a unor monede
STAN VIRGIL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344495_a_345824]
-
până pe la primăvară. bate vântul frunzele, ploaia cântă la fereastră noaptea-și țese pânzele, plâng garoafele în glastră. inimă de putregai, cazi în toamna mea năucă, n-am un cuțit să te tai și să-ți fac pe veci de ducă. duminică, 16 septembrie 2012 Referință Bibliografică: cade toamna în pahare / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 625, Anul II, 16 septembrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Ion Ionescu Bucovu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
CADE TOAMNA ÎN PAHARE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 625 din 16 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358808_a_360137]
-
interesantă ” a spus Marin Ifrim înainte de înmânarea premiilor elevilor: Premiul Casei de Cultură a Sindicatelor Buzău: Andreea Lăcătuș, Liceul de Artă „Margareta Sterian” Buzău, Premiul Național „Ion Nicolescu”: Clara Maria Sava, clasa a IV-a, Șc. Gen. 146 „I. Gh. Duca” București, Premiul Asociației Culturale „Renașterea Buzoiană”: Florina Năstăsoiu, clasa a VIII-a, Șc. Gen. „Ion Creangă”, Buzău, Premiul Fundației Academice „V. Voiculescu” : Ștefania Raluca Chiș, clasa a VIII-a, Șc. Gen. „C. Giurescu”, comuna Chiojdu, Buzău, Premiul Bibliotecii Județene „V.
CARTEA CU PRIETENI XXXVI -TEO CABEL DESPRE CONCURS DE CREATIE PENTRU ELEVI de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358828_a_360157]
-
Acasa > Versuri > Farmec > DOR DE COCOR Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 356 din 22 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Dor de cocor În toamna asta îmi este dor de cocor. În toamna asta îmi e de ducă, iar s-ar peste ulucă. În toamna asta învăț să iubesc, păsările mă-npețesc. În toamna asta îmi iau amantă din Lamantă În toamna asta am să zbor pe un nor. În toamna asta urc pe creste și-asta este o
DOR DE COCOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 356 din 22 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358878_a_360207]
-
-n cerc se strânge Dansând colții-n aer pâna când se rup Pânzele tăcerii de pe-ntinderi arse De Apocalipsa ce în vis începe, Sus, la cetățuie, triburile parșe Urlă fantomatic, călărind otrepe. A-nceput mareea, în ființe cântă Dor de ducă orfic, ucigaș și sumbru, Iar fecioare goale delirând descântă Mugurii de sfarcuri peste corn de zimbru. Vraja serii urcă izbucniri de sevă Înspre vechi neliniști care cheamă-n rut, Sburători sar ziduri cu parfum de Evă Ce așteaptă clipa cu
POEME ALESE de ALENSIS DE NOBILIS în ediţia nr. 761 din 30 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359357_a_360686]
-
Kegen a primit astfel titlul de patriciu și trei cetăți la Dunăre ca vasal. Numele de Pecineaga i sa dat comunei în anul 1923. Comuna într-o anumită perioadă politică de tristă amintire a mai purtat și denumirea de I.G. Duca (1933-1940) deoarece politicianul avea o moșie în vatra satului Vânători aparținător ca administrație comunei Pecineaga. În urma unor descoperiri arheologice în vatra localității s-au descoperito pardoseală de cărămidă a unui edificiu roman datând de prin secolul IV e.n. precum și monede
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 774 din 12 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359344_a_360673]
-
ei a fost cioplit cu grijă la izvoarele dorului. Ea nu poate fi mutată, cum nu se poate înstrăina fântâna de izvoare. Am spart coaja de nucă a cuvântului și peste înțelesuri am dat de bine , dulci ca mierea,de ducă și ură, avea gust de zgură dar și de păcat, simțeam eminesciană vibrație, înțelepciunea lui Pann din gură în gură era în sămânța gata de germinație. Am spart coaja seminței cuvântului și-am dat peste altă sămânță, un alt înțeles
GLORIA LIMBI ROMÂNE, POEM DE AL FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 950 din 07 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360407_a_361736]
-
Autor: Valeria Iacob Tamâș Publicat în: Ediția nr. 388 din 23 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului un deal de cruci și răul curge lin și satul cel de ieri azi pare o năluca mulți au plecat iar alții sunt pe ducă pe slabii umeri purtând al bătrâneții chin. livezi în floare și câmpuri nesfârșite doar păseri trec întinsul să-l măsoare, nu-s mai bărbați vânjoși să dea a lor sudoare, rămași sunt doar bătrânii cu chipuri ostenite. purtând greul pe
SAT ROMÂNESC de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 388 din 23 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360545_a_361874]
-
ai răbdare, și eu o să fiu liber, în câteva luni!”. Mustăcește, îmi trage cu ochiul și mi-o indică cu privirea pe soția lui...o femeie care fusese cândva frumoasă și care acum avea paloarea foilor de xerox. „E pe ducă!” îmi șoptește languros și mă strânge-n brațe de abia mai respir. Mă desprind din îmbrățișarea aceea penibilă, îmi iau haina, mă scuz sărbătoritei și celorlalți invitați și ies...Insist să nu fiu condusă. Aerul rece, tăios de afară, mă
PULBERE DE STELE de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 394 din 29 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360587_a_361916]
-
Căutînd nestingherit pe Dumnezeu . Tot mai senină-i era fața, Ca răsăritul dimineața, Căci tot mai mic e al său eu. Trecură zile lungi de rugă. Și într-o zi starețul său i-a spus: Puținii nostri bani-s pe ducă Și-am vrea un om la tîrg să ducă, Ce-avem și noi pe-aicea de vîndut. Și i-a dat lucruri vechi să vîndă. Și doi măgari bătrîni și răpciugoși. El l-a-nvățat cum să răspundă, Defectele cum
EU MÂNTUIREA NU MI-O PIERD de LUCIA TUDOSA FUNDUREANU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360003_a_361332]
-
ei a fost cioplit cu grijă la izvoarele dorului. Ea nu poate fi mutată, cum nu se poate înstrăina fântâna de izvoare. Am spart coaja de nucă a cuvântului și peste înțelesuri am dat de bine, dulci ca mierea,de ducă și ură, avea gust de zgură dar și de păcat, simțeam eminesciană vibrație, înțelepciunea lui Pann din gură în gură era în sămânța gata de germinație. Am spart coaja seminței cuvântului și-am dat peste altă sămânță, un alt înțeles
GLORIE LIMBII ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360002_a_361331]