727 matches
-
împarte la ora actuală în colangiocarcinom intrahepatic (ICC) numit și colangiocarcinom periferic, derivat din liniile de colangiocite ale ductelor biliare mici intrahepatice și colangiocarcinom extrahepatic (ECC) derivat din liniile de colangiocite ale căilor biliare mari (canal hepatic drept și stâng, duct hepatic comun și căi biliare mari extrahepatice). Punctul de separație îl reprezintă ductele biliare de gradul doi. ECC cuprinde la rândul său colangiocarcinomul perihilar (tumorile Klatskin) și colangiocarcinomul extrahepatic distal [9]. Colangiocarcinomul perihilar este separat de colangiocarcinomul intrahepatic de către ductele
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liviu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/92149_a_92644]
-
din liniile de colangiocite ale ductelor biliare mici intrahepatice și colangiocarcinom extrahepatic (ECC) derivat din liniile de colangiocite ale căilor biliare mari (canal hepatic drept și stâng, duct hepatic comun și căi biliare mari extrahepatice). Punctul de separație îl reprezintă ductele biliare de gradul doi. ECC cuprinde la rândul său colangiocarcinomul perihilar (tumorile Klatskin) și colangiocarcinomul extrahepatic distal [9]. Colangiocarcinomul perihilar este separat de colangiocarcinomul intrahepatic de către ductele biliare de gradul doi și de colangiocarcinomul extahepatic distal prin inserția ductului cistic
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liviu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/92149_a_92644]
-
duct hepatic comun și căi biliare mari extrahepatice). Punctul de separație îl reprezintă ductele biliare de gradul doi. ECC cuprinde la rândul său colangiocarcinomul perihilar (tumorile Klatskin) și colangiocarcinomul extrahepatic distal [9]. Colangiocarcinomul perihilar este separat de colangiocarcinomul intrahepatic de către ductele biliare de gradul doi și de colangiocarcinomul extahepatic distal prin inserția ductului cistic în tractul biliar extrahepatic [10]. Distincția între colangiocarcinoamele intrași extrahepatice este importantă deoarece atât incidența cât și factorii de risc asociați fiecăruia pot fi diferiți [10, 11
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liviu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/92149_a_92644]
-
reprezintă ductele biliare de gradul doi. ECC cuprinde la rândul său colangiocarcinomul perihilar (tumorile Klatskin) și colangiocarcinomul extrahepatic distal [9]. Colangiocarcinomul perihilar este separat de colangiocarcinomul intrahepatic de către ductele biliare de gradul doi și de colangiocarcinomul extahepatic distal prin inserția ductului cistic în tractul biliar extrahepatic [10]. Distincția între colangiocarcinoamele intrași extrahepatice este importantă deoarece atât incidența cât și factorii de risc asociați fiecăruia pot fi diferiți [10, 11]. Cancerele veziculei biliare și ale ampulei Vater sunt tratate separat și nu
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liviu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/92149_a_92644]
-
din familia Opistorchiidae, clasa trematodelor, care produc inflamația cronică a căilor biliare la om, cei mai cunoscuți sunt Opisthorchis sinensis=Clonorchis sinensis, Opisthorchis viverrini și Opisthorchis felineus.Viermii adulți colonizează căile biliare mici și medii intrahepatice, ocazional vezica biliară și ductele pancreatice, unde supraviețuiesc 20-30 de ani [16]. Pe baza dovezilor existente, Agenția Internațională de Cercetări asupra Cancerului (IRAC) a clasificat în 1994 respectiv în 2009 infecțiile cu O. viverrini și C. sinensis în Grupul 1 de carcinogenice la om, datorită
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liviu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/92149_a_92644]
-
maturizează în cercari și penetrează în carnea peștilor de apă dulce, unde se dezvoltă în metacercari. Infecția la om se produce prin ingestia de pește crud, saramură de pește, pește afumat sau pește insuficient preparat [40, 41]. Paraziții localizați în ductele biliare produc obstrucție mecanică, inflamație, hiperplazie adenomatoasă epitelială și fibroză periductală, crescând susceptibilitatea colangiocitelor la carcinogenii endogeni și exogeni [16, 42]. Un vierme adult eliberează zilnic 2000-4000 ouă care sunt excretate prin ductele biliare și fecale [43]. Rezervoarele intermediare sunt
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liviu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/92149_a_92644]
-
insuficient preparat [40, 41]. Paraziții localizați în ductele biliare produc obstrucție mecanică, inflamație, hiperplazie adenomatoasă epitelială și fibroză periductală, crescând susceptibilitatea colangiocitelor la carcinogenii endogeni și exogeni [16, 42]. Un vierme adult eliberează zilnic 2000-4000 ouă care sunt excretate prin ductele biliare și fecale [43]. Rezervoarele intermediare sunt câinii, pisicile și alte mamifere care mănâncă pește. Comparativ cu C. sinensis, O. viverrini și O. felineus au dimensiuni mai mici, iar ariile endemice sunt diferite, dar fiziopatologia, manifestările clinice și semnele imagistice
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liviu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/92149_a_92644]
-
CC în CSP [88]. CHISTELE BILIARE Chistele biliare (boala Caroli, chistele coledociene) sunt afecțiuni congenitale rare, caracterizate prin dilatații chistice ale ductelor biliare extrahepatice și/sau intrahepatice. Chistele biliare par să se dezvolte dintr-o joncțiune pancreaticobiliară anormală în care ductele pancreatice și biliare se întâlnesc înafara duodenului și asociază tipic un canal comun lung de peste 10 mm [89]. Această anomalie determină refluarea enzimelor pancreatice în tractul biliar cu creșterea consecutivă a presiunii intraductale, inflamație și dilatare a ductelor biliare. În
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liviu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/92149_a_92644]
-
Închiderea DSV în această situație determină insuficiență ventriculară dreaptă rapid instalată și deces, defectul septal ventricular reprezentând în aceste cazuri supapa de evacuare a ventriculului drept. CANALUL ARTERIAL PERSISTENT DEFINIȚIE Canalul arterial persistent (CAP) reprezintă persistența în perioada postnatală a ductului arterial (Botallo), un conduct vascular prezent în mod fiziologic în timpul vieții intrauterine pentru scurtcircuitarea patului vascular pulmonar și care face legătura între artera pulmonară și aortă [1]. Prevalența este de 5-10% din totalul MCC. Poate fi asociat cu aproape oricare
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92072_a_92567]
-
cu ușurință în cursul manevrelor chirurgicale de preparare și ligaturare, atât în perioada neonatală, cât și la copilul mare și adult, motiv pentru care trebuie „tratat” cu maxim de delicatețe și respect [4]. Nervul laringean recurent înconjoară extremitatea aortică a ductului la nivelul liniei de reflexie a pericardului. FIZIOPATOLOGIE Închiderea funcțională normală a CAP se produce imediat după naștere ca urmare a creșterii presiunii O2 ce va stimula contracția musculaturii netede a canalului. Canalul arterial produce și unele substanțe vasodilatatoare care
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92072_a_92567]
-
dificil, se poate opta pentru secționarea în by-pass cardiopulmonar parțial sau total. Deși intervenția de corecție a CAP este considerată „apendicita” chirurgiei cardiace, procedura nu este lipsită de riscuri, în special legate de lezarea marilor vase și mai ales a ductului persistent, datorită consistenței sale fragile. Alte complicații intra- și postoperatorii: ligaturarea accidentală a crosei aortice sau arterei carotide stângi, lezarea nervului laringian recurent sau a ductului toracic. Tratamentul chirurgical minim invaziv urmărește aceleași principii de evidențiere a structurilor vasculare și
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92072_a_92567]
-
lipsită de riscuri, în special legate de lezarea marilor vase și mai ales a ductului persistent, datorită consistenței sale fragile. Alte complicații intra- și postoperatorii: ligaturarea accidentală a crosei aortice sau arterei carotide stângi, lezarea nervului laringian recurent sau a ductului toracic. Tratamentul chirurgical minim invaziv urmărește aceleași principii de evidențiere a structurilor vasculare și de suprimare a ductului persistent prin aplicarea unor clipuri metalice (titan sau alte materiale similare), accesul realizându-se toracoscopic videoasistat, prin intermediul a 3-4 incizii de 0
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92072_a_92567]
-
sale fragile. Alte complicații intra- și postoperatorii: ligaturarea accidentală a crosei aortice sau arterei carotide stângi, lezarea nervului laringian recurent sau a ductului toracic. Tratamentul chirurgical minim invaziv urmărește aceleași principii de evidențiere a structurilor vasculare și de suprimare a ductului persistent prin aplicarea unor clipuri metalice (titan sau alte materiale similare), accesul realizându-se toracoscopic videoasistat, prin intermediul a 3-4 incizii de 0,5-1 cm necesare pentru introducerea dispozitivelor specifice [12-15]. Cardiologic intervențional: închiderea CAP pe cale arterială femurală percutanată cu diverse
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92072_a_92567]
-
CARACTERIZATE PRIN PREZENȚA DE LEZIUNI OBSTRUCTIVE COARCTAȚIA DE AORTĂ DEFINIȚIE Coarctația de aortă (CoAo) reprezintă o malformație congenitală simplă, caracterizată prin îngustarea congenitală a lumenului aortei toracice, de obicei la nivelul porțiunii situate între originea arterei subclaviculare stângi proximal și ductul arterial distal. Uneori, CoAo poate fi localizată între artera carotidă comună stângă și artera subclaviculară stângă. ANATOMIE Coarctația de aortă este clasificată în preductală (tip infantil) și postductală (tip adult) (fig. 10.6). Majoritatea coarctațiilor sunt juxtaductale. Există uneori o
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92072_a_92567]
-
de tip expansiv (mass forming type tumors), situație în care ar avea și valoare prognostică pentru reducerea duratei de supravețuire [94]. Antigenul carbohidrat asociat colangiocarcinomului(CCA-CA) CCA-CA sau antigenul S121 nu este prezent în epiteliul biliar normal, ci numai în ductele biliare neoplazice sau hiperplazice/ displazice. Nivelul seric al CCA-CA este net crescut față de lotul de subiecți sănătoși sau lotul de pacienți cu alte boli gastrointestinale, inclusiv neoplazii gastrice, carcinom hepatocelular sau afecțiuni benigne hepatobiliare. Pentru diagnosticul CC, determinarea nivelului CCA-CA
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Adrian Covași () [Corola-publishinghouse/Science/92154_a_92649]
-
concentrație similară cu cea din sânge; test pentru aprecierea alcoolemiei util în medicina legală). 2.3.2. Mecanismul secreției salivare Mecanismul secretor al ionilor din salivă Un rol important în formarea salivei finale îl au atât acinii glandulari cât și ductele salivare. Acinii glandulari elaborează saliva primară, a cărei compoziție ionică este asemănătoare cu cea din plasmă. Pe măsură ce saliva primară străbate ductele salivare se formează saliva finală. In acest proces are loc o reabsorbție activă a Na+ și o secreție activă
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
secretor al ionilor din salivă Un rol important în formarea salivei finale îl au atât acinii glandulari cât și ductele salivare. Acinii glandulari elaborează saliva primară, a cărei compoziție ionică este asemănătoare cu cea din plasmă. Pe măsură ce saliva primară străbate ductele salivare se formează saliva finală. In acest proces are loc o reabsorbție activă a Na+ și o secreție activă de K+, creându-se o electronegativitate de -70 mV în interiorul ductului salivar, ceea ce favorizează reabsorbția pasivă de Cl-. Ionul bicarbonic este
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
este asemănătoare cu cea din plasmă. Pe măsură ce saliva primară străbate ductele salivare se formează saliva finală. In acest proces are loc o reabsorbție activă a Na+ și o secreție activă de K+, creându-se o electronegativitate de -70 mV în interiorul ductului salivar, ceea ce favorizează reabsorbția pasivă de Cl-. Ionul bicarbonic este secretat activ în porțiunea inițială a ductului salivar, la schimb cu Cl-. Ca urmare a permeabilității reduse a pereților ductelor salivare pentru apă, pe măsură ce saliva primară le străbate devine hipotonă
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
acest proces are loc o reabsorbție activă a Na+ și o secreție activă de K+, creându-se o electronegativitate de -70 mV în interiorul ductului salivar, ceea ce favorizează reabsorbția pasivă de Cl-. Ionul bicarbonic este secretat activ în porțiunea inițială a ductului salivar, la schimb cu Cl-. Ca urmare a permeabilității reduse a pereților ductelor salivare pentru apă, pe măsură ce saliva primară le străbate devine hipotonă (fig. 3). Mecanismul secretor al amilazei salivare La nivelul polului apical, celulele seroase acinare prezintă granule de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
metabolismul celular împreună cu apa și în prezența anhidrazei carbonice conduce la formarea de acid carbonic, care disociază rapid în anion bicarbonic și ioni de hidrogen. Anionii bicarbonat vor difuza liber în lumenul ductelor mici. Membrana luminală a celulelor care alcătuiesc ductele de calibru mare reabsorb bicarbonatul la schimb cu ionul de clor. Clorul din sucul pancreatic provine din lichidul secretat de celulele ductului prin canalele de clor din membrana apicală. Pătrunderea Na+ din lichidul interstițial în lumenul ductului se face prin
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
ioni de hidrogen. Anionii bicarbonat vor difuza liber în lumenul ductelor mici. Membrana luminală a celulelor care alcătuiesc ductele de calibru mare reabsorb bicarbonatul la schimb cu ionul de clor. Clorul din sucul pancreatic provine din lichidul secretat de celulele ductului prin canalele de clor din membrana apicală. Pătrunderea Na+ din lichidul interstițial în lumenul ductului se face prin gradient electrochimic. Ionii de H+ sunt expulzați din celule prin membrana bazo laterală datorită antiportului Na+/H+. Gradientul de Na+ este menținut
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
celulelor care alcătuiesc ductele de calibru mare reabsorb bicarbonatul la schimb cu ionul de clor. Clorul din sucul pancreatic provine din lichidul secretat de celulele ductului prin canalele de clor din membrana apicală. Pătrunderea Na+ din lichidul interstițial în lumenul ductului se face prin gradient electrochimic. Ionii de H+ sunt expulzați din celule prin membrana bazo laterală datorită antiportului Na+/H+. Gradientul de Na+ este menținut de ATP-aza Na+K+; pătrund 2 ioni de K+ la schimb cu 3 ioni de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
a sistemului biliar Peretele muscular al vezicii biliare este constituit dintr-un singur strat de fibre musculare. Stratul muscular este mai dens și mai gros la nivelul canalului cistic decât la nivelul peretelui vezicii biliare. Peretele canalului hepatic și al ductului comun conține fibre musculare longitudinale și circulare. Condensarea fibrelor circulare în porțiunea distală a canalului comun care pătrunde în peretele duodenal constituie sfincterul Oddi (fig. 12). Plexurile ganglionare se întind în peretele vezicii biliare și a canalelor biliare precum și în interiorul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
fosfolipidelor plasmalemale, poate urma două căi metabolice majore: calea ciclooxigenazei, cu formare de prostaglandine și calea lipooxigenazei, cu formare de leucotriene. Prostaglandinele pot fi vasoconstrictoare sau vasodilatatoare; PGE2 are un rol important în cursul perioadei perinatale deoarece ajută la constricția ductului arterial. De asemenea, prostaglandinele influențează agregarea plachetară, sunt implicate în bronhoconstricția din astm și sunt active în alte sisteme, cum ar fi cascada kalicreină-kinină. Leucotrienele produc constricția căilor aeriene și au un rol important în răspunsurile inflamatorii și în astm
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
și cu tubul asociat formează o unitate numită nefron. Intr-o glandă exocrină tipică, fiecare acin folosește materia primă extrasă din sânge pentru a sintetiza un produs de secreție. Pe măsură ce produsul este eliminat, el poate fi supus concentrării printr-un duct striat. La nivel renal, fiecare corpuscul este în principiu un acin secretor foarte modificat. Fiecare corpuscul produce un filtrat plasmatic, care apoi drenează în tubul asociat. 24.1. Corpusculul renal Corpusculul renal (fig. 94) are un diametru de aproximativ 200
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]