6,803 matches
-
apariția mai mulți profesori din România, printre care Ion Nistor, viitor ministru, Vichentie Junma (sic, n.n.), Mihai Ilica, Chiraș, Lemnaru "și d-șoara Mitzi Botezat, fiica directorului școlar din Suceava." Ovidiu Țopa este deîndată numit profesor de limba română la școala duhovnicească, condusă de părintele Bejan, la un liceu de băieți și la unul de fete, destinat acesta, în timpul țarismului, numai fiicelor de nobili. Era revoluție, tănărul profesor cerceta mediile sociale despre care va și scrie în caietele de memorii, alcătuite la
Un memorialist necunoscut: Ovidiu Țopa by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Memoirs/7433_a_8758]
-
atât în poemele de mare senzualitate (Tinca, Rada, Mirele, Logodnă), prezente în sumar, cât și în unii psalmi sau în celebra De-a v-ați ascuns... Extrem de interesantă e și perspectiva în care plasează prefațatorul aceste poeme: Cristos cel din Duhovnicească (poem ne inclus dar citat în prefață) e comparat cu uniunea dintre Messia și om aflată la sfântul Julien al lui Flaubert; este evocată subtilitatea pascaliană în oscilările dintre credință și tăgadă, se face o justă apropiere între Florile de
Arghezi, într-o superbă traducere franceză by Dinu Flămând () [Corola-journal/Journalistic/3573_a_4898]
-
dacă n-ar fi fost privirea aceea fixă și înjumătățită care aducea mai degrabă cu aceea a unui măcelar care cumpănește cum să potrivească hartanul pe butuc, pentru ca satârul să-l despice dintr-o lovitură. Iar imaginea asta de gâde duhovnicesc era întregită de o smuceală din umăr și cap deodată, care ducea, cam o dată pe minut, tâmpla spre claviculă. Fiecare smuceală era însoțită de un icnet pe care, auzindu-l și simțind fiori pe grumaz, cheliosul, lipit de spinarea lui
Dincolo de lumea de dincolo - fragment - by Varujan Vosganian () [Corola-journal/Journalistic/3811_a_5136]
-
pe Sfanțul Ierarh Calinic de la Cernica. Cu această ocazie, Gabriela Firea a transmis un mesaj tuturor celor care îi urmăresc activitatea virtuală. În 11 aprilie îl prăznuim pe Sfanțul Ierarh Calinic de la Cernica, făcătorul de minuni, unul dintre marii părinți duhovnicești și cărturari ai veacului al XIX-lea. Cunoscut că mare ctitor de mănăstiri și biserici, de spitale, școli și case pentru orfani, biblioteci și școli de pictură bisericească, Sfanțul Calinic fusese binecuvântat și cu darul facerii de minuni: de la exorcizări
Firea: Să îndreptăm un gând pios către luminoasa sa figură by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/37534_a_38859]
-
desfășoare activitatea ostilă regimului din R.P.R. din anul 1954/1955 și întruniri clandestine au organizat până în anul 1958”. Între timp capetele de acuzare se înmulțesc. Se aduc noi „probe materiale”: mapa cu manuscrise dăruite lui Al. Mironescu sub titlul Poezii duhovnicești ale D-rului Vasile Voiculescu și caietul cu poezii dat spre multiplicare colecționarului de obiecte de artă Barbu Slătineanu. În chip ciudat, Securitatea nu știe nimic despre Manuscrisul Scrima, grupajul de poeme trecut ilegal peste graniță în 1956 de călugărul Andrei
Calvarul lui Vasile Voiculescu by Nicolae Oprea () [Corola-journal/Journalistic/3626_a_4951]
-
său de predicator și a valorii sale personale au străbătut până departe. Există nenumărate mărturii care vorbesc despre marele impact ce l-au avut predicile lui Ioan asupra ascultătorilor acestora: În fiecare zi mulțimile îl ascultau cu plăcere datorită folosului (duhovnicesc) pe care îl aveau și toți stăruiau în cele spuse de el13. (...) Mulți care l au auzit (vorbind) în biserică, și-au îndreptat viața spre virtute și au început să gândească la fel ca el despre Dumnezeu 14. Despre puterea
Sfântul Ioan Hrisostom - păstor de suflete. In: Anul XVII (LXXXIII), Nr. 7-12/Iulie- Decembrie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/172_a_492]
-
vremea aceea casă, masă și îmbrăcăminte unui număr mare de bolnavi și străini adăpostiți în acel oraș, se îngrijea de toți deținuții care se găseau în închisorile orașului, dându-le și lor hrană, îmbrăcăminte, tratament medical și mai ales tratament duhovnicesc. În {\footnote 11 Daniel Popa, Opera & Bibliographia Sfântului Ioan Gură de Aur, Editura Renașterea, Cluj-Napoca, 2002, p. 9.} {\footnote 12 Pr. Dumitru Fecioru, Introducere..., p. 11.} {\footnote 13 Teodor, Episcopul Trimitundei, Despre viața, exilul și necazurile Fericitului Ioan Gură de
Sfântul Ioan Hrisostom - păstor de suflete. In: Anul XVII (LXXXIII), Nr. 7-12/Iulie- Decembrie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/172_a_492]
-
C. Cornițescu, în op. cit., p. 208. 15 Ibidem, p. 208. } lucrarea aceasta grea și obositoare, Sfântul Ioan s-a distins într-un chip cu totul deosebit. Ca un părinte adevărat, el a iubit în chip sincer pe toți fiii săi duhovnicești, pe toți semenii săi și mai ales pe toți cei care se găseau în lipsuri, în necazuri, în dureri și suferințe. Sfântul Ioan Gură de Aur n-a precupețit nici o osteneală, n-a ocolit nici o jertfă, n-a pregetat nici o
Sfântul Ioan Hrisostom - păstor de suflete. In: Anul XVII (LXXXIII), Nr. 7-12/Iulie- Decembrie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/172_a_492]
-
de Dieu, Les Editions de Cerf, 29, Paris, 1961, p. 25.} {\footnote 31 J. N. D. Kelly, Golden Mouth - The story of John Chrysostom - Ascetic, Preacher, Bishop, Cornell University Press, Ithaca, New York, 1995, p. 35.} temeinică atât intelectuală cât și duhovnicească, suflet ales, perseverență, răbdare, spirit de sacrificiu, zel pastoral, dar mai ales dragoste de Dumnezeu și de oameni. Nimic nu ne poate face imitatori ai lui Hristos, remarcă Sfântul Ioan Gură de Aur, ca zelul pentru binele semenului. Poți să
Sfântul Ioan Hrisostom - păstor de suflete. In: Anul XVII (LXXXIII), Nr. 7-12/Iulie- Decembrie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/172_a_492]
-
spre edificarea Bisericii de a fi preoții didactici, sau învățători ai credincioșilor; iar dacă aceasta nu este, multe din cele ale Bisericii se pierd sau se răstoarnă pe dos33. Grija cea mare pe care o manifestă preotul față de turma lui duhovnicească este dovada cea mai bună pentru iubirea sa față de Domnul. Cu drept cuvânt deci - conchide Sfântul Ioan Gură de Aur - a zis Domnul că grija păstorului pentru turmă este semnul iubirii față de El34. Bunul păstor are grijă să nu piardă
Sfântul Ioan Hrisostom - păstor de suflete. In: Anul XVII (LXXXIII), Nr. 7-12/Iulie- Decembrie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/172_a_492]
-
Nr. 4, p. 553.} Dacă citim doar câteva din cuvântările sale, nimic nu ne va putea face să ne îndoim de autenticitatea sentimentelor ce se află în spatele cuvintelor marelui arhiepiscop. Sunt cuvinte izvorâte din adâncurile inimii lui calde de părinte duhovnicesc. Nu vede în iubire o stare de contemplare pasivă, ci are în vedere mai ales aplicarea ei practică, concretizată în fapte de bine, îndeosebi în milostenie. Lucrarea milosteniei capătă dimensiuni noi atunci când cel lipsit este identificat cu Hristos. În acest
Sfântul Ioan Hrisostom - păstor de suflete. In: Anul XVII (LXXXIII), Nr. 7-12/Iulie- Decembrie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/172_a_492]
-
Gură de Aur a cheltuit energii enorme pentru a sluji cum se cuvine preoția, ca diacon, ca preot și ca episcop. Acest ilustru bărbat n-a precupețit nimic pentru a le fi scut, mângâiere și ajutor în toate fiilor săi duhovnicești. Însă, nu numai iubirea nemărginită față de credincioșii săi, nu numai interesul și munca de fiecare clipă a lui pentru binele și fericirea păstoriților săi, l-au vădit ca pe un mare și ideal păstor de suflete, ci, alături de această muncă
Sfântul Ioan Hrisostom - păstor de suflete. In: Anul XVII (LXXXIII), Nr. 7-12/Iulie- Decembrie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/172_a_492]
-
așa numiții ioaniți, și moartea Eudoxiei spre sfârșitul anului 404, nu i-au schimbat situația. Ioan scrise de la Cucuz și papei Inocențiu, dar acesta n-a putut face nimic pentru el. Aici a stat un an arătându-se adevărat părinte duhovnicesc. Aceasta a nemulțumit pe dușmani, care l-au mutat din nou, în Arabissos, supunându-l diferitelor torturi doar șio pierde viața 54. Dușmanii săi de la Constantinopol au reușit să-l determine pe împărat să-l transfere într-un loc mai
Sfântul Ioan Hrisostom - păstor de suflete. In: Anul XVII (LXXXIII), Nr. 7-12/Iulie- Decembrie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/172_a_492]
-
diptice și aducerea osemintelor lui la Constantinopol, până ce au izbutit. Deci, Sfântul Ioan a rămas încă de atunci una din personalitățile Ortodoxiei care va crește necontenit în prețuirea generațiilor viitoare. Referitor la sfințenia vieții Sfântului Ioan Gură de Aur, literatura duhovnicească ne transmite această mărturie: Ava Atanasie ne spunea despre Iania, sora episcopului Adelfie, care relata: Când Ioan Gură de Aur, episcopul Constantinopolului a fost surghiunit în Cucuson, a găzduit în casa noastră. Cât a stat la noi am avut mare
Sfântul Ioan Hrisostom - păstor de suflete. In: Anul XVII (LXXXIII), Nr. 7-12/Iulie- Decembrie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/172_a_492]
-
a scris el despre preoție, unul dintre cei mai mari păstori de suflete, pe care i-a avut Biserica lui Iisus Hristos și a cărui pildă trebuie urmată de toți slujitorii altarelor creștine. {\footnote 62 Ioan Moshu, Limonariu sau livada duhovnicească, cap. CXXVIII, traducere și comentarii de Pr.Prof.Dr. T. Bodogae și D. Fecioru, Alba Iulia, 1991, pp. 127-128.
Sfântul Ioan Hrisostom - păstor de suflete. In: Anul XVII (LXXXIII), Nr. 7-12/Iulie- Decembrie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/172_a_492]
-
mântuirea altora; el făcea aceasta pentru unii a căror răspundere n-o avea, fiind trimis nu spre evrei, ci spre păgâni. Referindu-se la felurile prieteniei și pricinile pe care se întemeiază ea, Sfântul Ioan prezintă în termeni encomiastici prietenia duhovnicească ce nu urmărește foloase personale, ci slujește dezinteresat unor idealuri sublime: pentru că oamenii se unesc între ei pe temeiul acestor pricini trecătoare, de aceea nici prieteniile dintre ei nu sunt nici călduroase, nici nu dăinuiesc. Se întrerupe dragostea de se
Câteva consideraţii pe marginea scrisorilor Sfântului Ioan Hrisostom. In: Nr. 1-6, ianuarie-iunie, 2008 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/124_a_100]
-
prieteniile dintre ei nu sunt nici călduroase, nici nu dăinuiesc. Se întrerupe dragostea de se iscă între ei insulte, pagube de bani, invidie, dragoste de slavă deșartă și altele la fel cu acestea. Se întrerupe dragostea, că nu are rădăcină duhovnicească. Dacă ar fi avut o astfel de rădăcină, nici 40 Omilia LV, II la Facere, traducere, introducere, indici și note de Pr. D. Fecioru, în col. „Părinți și Scriitori Bisericești”, vol. 22, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii
Câteva consideraţii pe marginea scrisorilor Sfântului Ioan Hrisostom. In: Nr. 1-6, ianuarie-iunie, 2008 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/124_a_100]
-
Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1989, p. 215. 41 Anne-Marie Malingrey, art. cit., p. 33. 42 Sf. Ioan Gură de Aur, Omilia LXXVIII, 4 la Ioan, P.G., LIX, col. 425. 11 o pricină lumească n-ar fi stricat dragostea duhovnicească. Dragostea de aproapele întemeiată pe dragostea de Hristos este trainică, nestricată, nebiruită, nesfărâmată. N-o pot sfărâma nici calomniile, nici primejdiile, nici moartea, nici altceva asemănător. Orice ar pătimi un om care iubește așa pe aproapele său nu va înceta
Câteva consideraţii pe marginea scrisorilor Sfântului Ioan Hrisostom. In: Nr. 1-6, ianuarie-iunie, 2008 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/124_a_100]
-
și deprimările și faptul de a suporta cu blândețe toate uneltirile venite necontenit de la cei de la care n-ar fi trebuit nicidecum 57. Din corespondența purtată de Olimpiada diaconița cu marele arhiepiscop surghiunit, descoperim mai ales un model de prietenie duhovnicească sinceră, adevărată și candidă. Diaconița a trecut la Domnul la câteva luni după aflarea veștii decesului arhiepiscopului surghiunit, probabil pe 25 iulie - data prăznuirii ei de Biserica bizantină. Memoria ei a supraviețuit veacurilor în primul rând prin scrierile marilor Părinți
Câteva consideraţii pe marginea scrisorilor Sfântului Ioan Hrisostom. In: Nr. 1-6, ianuarie-iunie, 2008 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/124_a_100]
-
la care, timp de peste șaizeci de ani, Profesorul își așternea pe hârtie gândurile, frământările, își rezolva nedumeririle, își scria lucrările”. O asemenea mărturie-document am pus-o imediat în legătură cu o alta la fel de emoționantă a celei care este stareța Iosefina Giosanu - sufletul duhovnicesc și, în egală măsură - înțelepciunea practică, de câțiva ani buni, ai actualei Mănăstiri Văratec. Când am avut bucuria s-o cunosc, acum câțiva ani, printr-un prieten străvechi, el însuși mai mult decât atașat de loc, de măicuțe, și am
Însemnări despre erudiția Maicii Iosefina Giosanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3094_a_4419]
-
acestea sunt menite să se împlinească într-un întreg interpretativ. Iată ce spune cu mare claritate stareța Iosefina Giosanu în aceasta ordine de idei: „o cercetare, fie și sumară, asupra istoricului mănăstirii Văratic, aduce în actualitate chipuri luminate de îndrumători duhovnicești și de monahii dedicate cu râvna ascultărilor cu conținut filantropic, apte să furnizeze modele pentru actuala obște monahală”. Pentru a proba o atare evaluare era nevoie de coborârea în istorie. Aflăm astfel că întemeierea comunității se produce între 1781-1785 prin
Însemnări despre erudiția Maicii Iosefina Giosanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3094_a_4419]
-
înainte” prin doua așezăminte mai vechi, Boiștea și Topolița, la rândul lor consemnate în documente, prima, în 6 iunie 1446, în timpul Voievodului Ștefan al II-lea, iar a doua, un secol mai târziu. Descrierea din capitolul I Chipuri de îndrumători duhovnicești la Mănăstirea Văratic cu paragrafele I.1.1. Starețe și monahii de seama și I.1.2. Călugărițe cu bun chip aduce nume și fapte extrem de bine documentate. Aflam, fără nici o pată albă, întregul șir de starețe, de la Olimpiada și
Însemnări despre erudiția Maicii Iosefina Giosanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3094_a_4419]
-
pe zi ce trece, monahismul catolic se ridică tot mai sus, prin altruismul său luminat. De aceea, rămânând văduvă, am intrat în M[ănăsti]rea Văratec, unde sora bunicului meu este printre întemeietoarele mșănăstițrii. Voiam să pun bazele unei munci duhovnicești, care, ajutată cu binecuvântarea de Sus, să ridic monahismul nostru, mulțumită inteligenței rasei, cât mai grabnic, la nivelul intelectual și spiritual al monahismului catolic. N-am fost înțeleasă, mulțimea mănăstirească se vedea stingherită în tihna și libertatea vieții de până
O prozatoare necunoscută – Irina Lecca by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3698_a_5023]
-
a unei noi biserici la fiecare trei zile. Ce ar fi de observat? Ar fi vorba, întâi, de un evident dezechilibru, biserica noastră și slujitorii săi acordă o prea mare atenție, bunăstării materiale, strângerii de avuții, în detrimentul adevăratelor comori, cele duhovnicești, care presupun modestie, umilitate, înflorire lăuntrică, nu trupească. Și apoi: numărul mare de biserici de la noi e oare, într-adevăr, o măsură a religiozității acestui popor sau doar un mod ocolit de a-și spăla păcatele așa, prin ridicarea de
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2914_a_4239]
-
să dea dovadă de oarecare diplomație, în mai toate celelalte împrejurări, în schimb, elanul autoritar se va dezlănțui nestingherit, iar haloul său liric va impregna inconfundabil desfășurarea elocinței. Poate fi detectată, în enunțarea constantă și ostentativă a responsabilității morale și duhovnicești, o motivație persuasivă expresă, dar accentul răspicat pus pe propria persoană - "de gîtul mieu spînzură sufletele voastre" -, ca inovație discursivă glisează oarecum semnificația într-o zonă ce se depărtează vizibil de finalitatea presupusă a demersului. Deși aparține structural problematicii retorice
Antim Ivireanul - "Să vă fiu de mîngîiere..." by Gabriel Onțeluș () [Corola-journal/Imaginative/14930_a_16255]