2,664 matches
-
fixată, doar superficial, prin prejudecăți și tabuuri sociale. Romanul ne poartă de-a lungul unei existențe a cărei povestire este deopotrivă o istorie a eului numit Platonia, dar și a lumii care face acest eu.” Marian Moga Patru bărbați, Jean Dumbravă, Adrian Morariu, Matei și Octav Niculescu au fost îndrăgostiți de aceeași femeie, în perioade diferite ale vieții acesteia. Cea pe care au iubit-o și încă o mai iubesc este Platonia, în prezent soția lui Virgil și mamă a trei
O CARTE DESPRE INTREBARI SI MOMENTE HOTARATOARE, SEMNATA DE MIRELA ROZNOVEA de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 164 din 13 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367180_a_368509]
-
acesteia. Cea pe care au iubit-o și încă o mai iubesc este Platonia, în prezent soția lui Virgil și mamă a trei copii. Lor li se alătură Marian Moga, care află întâmplător de existența Platoniei, de la prietenul său, Jean Dumbravă. Acțiunea romanului începe în iarna lui 1988 și se încheie în noiembrie 1989, dar suntem purtați și înapoi, în timp, în 1972, 1973, 1974, prin intermediul epistolelor de dragoste trimise de Adrian Morariu și Matei, Platoniei. Intriga amoroasă se împletește cu
O CARTE DESPRE INTREBARI SI MOMENTE HOTARATOARE, SEMNATA DE MIRELA ROZNOVEA de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 164 din 13 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367180_a_368509]
-
-i o misiune ce va atrage după sine sfârșitul tragic al personajului. Înțelepciunea vârstei și buna cuviință nu îi dau voie lui Marian Moga să își mărturisească direct dragostea pentru o himeră - Platonia. Aflat în vizită la amicul său, Jean Dumbravă, acesta vizionează o casetă cu o înregistrare de la unul din spectacolele artistei. „Cu răsuflarea tăiată, Marian se lăsă invadat de farmecul acelei femei. Îl surprindeau nu doar chipul și vocea aceea, ci mai cu seamă un aer difuz de inteligență
O CARTE DESPRE INTREBARI SI MOMENTE HOTARATOARE, SEMNATA DE MIRELA ROZNOVEA de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 164 din 13 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367180_a_368509]
-
și ceilalți bărbați care au fost cândva, îndrăgostiți de ea, poveștile lor alcătuind încă un roman în interiorul romanului. Niciunul dintre ei nu își propune să disimuleze, să nege interesul pentru soția și mama copiilor lui Virgil. De fapt, pentru Jean Dumbravă, Adrian Morariu și Matei, Platonia este cea pe care au cunoscut-o cu ani buni în urmă, pe vremea studenției ei, la Cluj. Platonia simbolizează trecutul cu care acești oameni încă mai încearcă să comunice, în speranța că vor descoperi
O CARTE DESPRE INTREBARI SI MOMENTE HOTARATOARE, SEMNATA DE MIRELA ROZNOVEA de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 164 din 13 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367180_a_368509]
-
trecutul și de aici se naște drama. Trecutul năvălește în prezent, o urmărește și o împiedică pe Platonia să se mai bucure de ceea ce îi aparține. Lucruri banale îi trezesc amintiri puternice, din vremea relației ei cu Adrian, cu Jean Dumbravă, cu Matei ori cu Octav Niculescu. Platonia este legată de acești patru bărbați prin legături puternice, nevăzute. Tot astfel după cum în „Nuntă în cer”, romanul lui Mircea Eliade, Andrei Mavrodin și Brabu Hasnaș evocă imaginea celei pe care o iubiseră
O CARTE DESPRE INTREBARI SI MOMENTE HOTARATOARE, SEMNATA DE MIRELA ROZNOVEA de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 164 din 13 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367180_a_368509]
-
năluci de doriri nebune. Acum, spre sfârșit de mai, sub viforul de tufe galbene-nflorite și iriși pastelați, sau cearcăne de flori deja trecute, privesc de pe această bancă, nestăpânita apă, urmându-și drumul pe lânga malurile înverzite, sau pe lângă unele dumbrăvi pierdute în nimunate aventuri, martori fiind doar norii misterioși și păsările tulburate de îndrăgostiții coborâți în iarbă. După câteva ceasuri bune de nevorbire, stând în preajma mesteacănului meu drag, asemenea unei curtezane, mă ridic trăgând în piept, parfumul scoarței lui și
MESTEACĂNUL, ESTE SIMBOLUL MEU de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367273_a_368602]
-
se retrage la Sibiu în casa Anei Brote, unde îl prinde “secera morții la 7/20 ianuarie 1915, “în chiliuța sa liniștită, dintr-o stradă laterală a Sibiului”, Str. Tipografilor, nr. 22. Își doarme somnul de veci în cimitirul din Dumbrava Sibiului, alături de soția sa Ana. Pe lângă obligațiile sale de magistrat, Atanasie Marian Marienescu a fost preocupat îndeaproape de literatură, folclor, etnografie, istorie, consacrându-se definitiv folclorului. Din scrisoarea sa adresată lipovenilor, prin D. Constantin Berceanu, în Dîuariul din 18 februarie
ATANASIE MARIAN MARIENESCU (SCHIŢĂ DE PORTRET , PARTEA I) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 180 din 29 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367259_a_368588]
-
duc în zări, Și rândunele, mierle, ciocârlii, Când colorată vii din depărtări, Și ruginești cu firea-ți, verzi câmpii. Te uită, toamnă, cum plutește-n zare, O ceață deasă, sură și bolnavă, Ca o fantasmă satu-mbrățișează , Din șesul amorțit, până -n dumbravă. Te uită, toamnă cum mă plouă-n gând, Îmi picură în inimă cuvinte, Și frunzele m-acopăr rând pe rând, Ca gândurile când îmi vin în minte... Privește, toamnă, cum îmi amorțește, În suflet calda, marea mea iubire, Și plâng
TE UITĂ, TOAMNĂ de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2112 din 12 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368722_a_370051]
-
cărui premiu constă într-un contract cu Sony BMG, casa de discuri care va sprijini cariera artistică a învingătorului”. Alte și alte volume prezentate amplu, cu profesionalitate și discernământ literar, sunt pe tot cuprinsul cărții de față. Mihai Sin, Ion Dumbravă, Lazăr Lădariu, Valentin Marica, Marius Pașcan, Cornel Dimovici, Ana Hancu, Mircea Dorin Istrate, tânăra Fabiana Farcaș ș.a. Pornind de la aserțiunea: „America nu este o țară; America este o atitudine!”, autoarea prezintă crâmpeie din viața culturală a diasporei românești din țara
PAŞI DE ISTORIE INSTANT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348972_a_350301]
-
tu să faci așa? a întrebat Klesch. - Păi, aproape de când mă știu, a răspuns cel întrebat. De când am început să umblu cu animalele la păscut, cu caprele, mai ezact. În satul nostru de lângă Sirete sunt păduri de șes, cum ziceam, dumbrăvi sau huci, așa le spunem noi, și acolo sunt puzderie de păsări. Și ca să-mi treacă timpul am început să fac ca ele ... Unele îmi răspund, a adăugat râzând Culiță. - Bă, i-a spus atunci Klesch, ar trebui să te
IMITATORUL DE PĂSĂRI de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 644 din 05 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348454_a_349783]
-
organizatoric și programul artistic a fost că de fiecare dată la înălțime. Printre cei care au încântat audiență cu succes s-au numărat soliștii noștri locali: Daniela Ilitescu acompaniata de Tucu Stoica și formația de instrumentiști, ansamblurile folclorice “Bucovina” și “Dumbrava”, grupul de copii “Ghiocelul”, grupul folcloric sârbesc "KUD Jelek ", artiștii de muzică folk Mircea și Livia Boian, soliștii Dan Buturca și Victor Cepoi, si formația instrumentala “Balada” din Maryland. O pată de culoare și o prezență apreciată de către toți participanții
PRIMAVARA ROMÂNEASCĂ ÎN ATLANTA de MARA CIRCIU în ediţia nr. 1270 din 23 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349306_a_350635]
-
trebuie să aibă corespondent și continuitate în lupta neobosită a lui Israel pentru înlăturarea dumnezeilor străini și ,,instaurarea” adevăratului cult: ,,ferește-te să intri în legătură cu locuitorii țării aceleia... jertfelnicele lor să le stricați, stâlpii lor să-i dărâmați; să tăiați dumbrăvile lor cele sfințite și dumnezeii lor cei ciopliți să-i ardeți în foc, căci tu nu trebuie să te închini la alt Dumnezeu, fără numai Domnului Dumnezeu” (Ieș. 34, 12-14; 23, 28). Alegerea Sa divină, face din Israel un ,,popor
DESPRE RELIGIA IUDAICĂ ŞI CADRUL MONOTEIST A PERIOADEI PROFETULUI MOISE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 89 din 30 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349641_a_350970]
-
slab. Abia atunci am remarcat că întreaga grosime a brațului său încăpea, fără probleme, după cadranul ceasului de la mână. A ales un ceas prea mare, cu siguranță! mă consolam eu, care, după multe căutări, am reușit, la Sibiu, la magazinul „Dumbrava”, să-mi găsesc ceasul potrivit...din motive aflate la cealaltă extremă! Criza nu există decât pentru cei leneși! ne spunea tinerelul. Dacă vrei să câștigi, trebuie să pui și osul! Nimic nu mai vine pe tavă, ca la comuniști! Așa
COLECŢIA DE CEASURI de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 151 din 31 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344440_a_345769]
-
Loghinovskaia Confesiuni despre proiectul „L.T. la București” - Elena Loghinovski /p. 22 Scriitori de ieri - Nina Casian / p. 27 Interviu de Dragnea Gabriel Care va fi fost vina lui Dante? /p. 29 Interviu cu Corrado Bologna și Mira Mocan autor: Daniela Dumbravă „Orbi și orbeți” de Maria Sava, Iași /p. 37 Iubirile scriitorilor F. Scott Fitzgerald și Zelda Fitzgerald /p. 41 autor: George Gh. Ionescu Proză scurtă /p. 43 Corina Militaru, Constanța: Necunoscutul /p.43 Dorina Șișu Ploeșteanu: Heliopolis /p. 45 Simona
DINCOLO DE TĂCERE de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 1066 din 01 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344504_a_345833]
-
locația unui vechi schit, mică grotă și cele câteva inscripții de pe pereți amintind azi de acest moment. Mai târziu, în 1897, Societatea Carpatină Sinaia, fondată de un grup de drumeți entuziaști dintre care îi amintim doar pe: Tache Ionescu, Bucura Dumbravă, arhimandritul Nifon și Iosif Sângiorgian, a construit aici primul pavilon din lemn, dispărut azi. ASTĂZI, acest loc extrem de frumos și de la îndemâna oricui, a fost pe nedrept abandonat și apoi uitat. O săgeată mâzgălită pe o stânca este aici singurul
BELVEDERILE DIN SINAIA (1) – STÂNCA SFÂNTA ANA de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344502_a_345831]
-
în cașmirul de vise sperate. • Fiecare freamăt smerit din amvonul Codrului e ca o partitură de madrigal medieval ce tresaltă sub bagheta înserării în acordul ultimelor străluciri peste care răsună preadulcea lor dorință. • Fiecare mireasmă a Florilor e ca o Dumbravă minunată peste care au înmugurit visările, peste care au înverzit așteptările, peste care au înflorit întâlnirile, peste care s-au legănat dorururile, peste care s-au îmbrățișat chemările, peste care au rodit și rodesc binecuvântările. • Fiecare Salcâm dantelat și-a
MĂRŢIŞORUL FRUMUSEŢII DESĂVÂRŞITE: FECIOARA-FEMEIA-MAMA de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1159 din 04 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347638_a_348967]
-
Acasa > Impact > Istorie > DR.MITE MĂNEANU,CATAGRAFIA BISERICILOR AFLATE ÎN PLASA DUMBRAVA A JUDEȚULUI MEHEDINȚI LA 30 MARTIE 1840 Autor: Varvara Magdalena Măneanu Publicat în: Ediția nr. 1083 din 18 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului Dr. MITE MĂNEANU CATAGRAFIA BISERICILOR AFLATE ÎN PLASA DUMBRAVA A JUDEȚULUI MEHEDINȚI LA 30 MARTIE 1840 Problema
DR.MITE MĂNEANU,CATAGRAFIA BISERICILOR AFLATE ÎN PLASA DUMBRAVA A JUDEŢULUI MEHEDINŢI LA 30 MARTIE 1840 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1083 din 18 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347704_a_349033]
-
DR.MITE MĂNEANU,CATAGRAFIA BISERICILOR AFLATE ÎN PLASA DUMBRAVA A JUDEȚULUI MEHEDINȚI LA 30 MARTIE 1840 Autor: Varvara Magdalena Măneanu Publicat în: Ediția nr. 1083 din 18 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului Dr. MITE MĂNEANU CATAGRAFIA BISERICILOR AFLATE ÎN PLASA DUMBRAVA A JUDEȚULUI MEHEDINȚI LA 30 MARTIE 1840 Problema vechilor noastre izvoare statistice este benecunoscută căci raritatea acestora, deficiențele de întocmire și conținut ca și pracaritatea păstrării multora, lipsa în întregime sau parțial a altora au îngreunat mult cercetarea istoriografică românească
DR.MITE MĂNEANU,CATAGRAFIA BISERICILOR AFLATE ÎN PLASA DUMBRAVA A JUDEŢULUI MEHEDINŢI LA 30 MARTIE 1840 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1083 din 18 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347704_a_349033]
-
care au lăsat această arhivă prețioasă să putrezească în subsolul (zidit) al fostei clădiri a Prefecturii jud. Mehedinți, de lângă Tribunalul județean. În contextul manifestărilor științifice și volumului de față redăm partea din această catagrafie inedită care se referă la plasa Dumbrava a județului Mehedinți, subîmpărțire administrativă reprezentativă pentru județul Mehedinți 19. Aceasta cuprindea 62 de sate și cătune, toate cu biserici de lemn sau zid, mai vechi sau noi. Referință Bibliografică: Dr.MITE MĂNEANU,CATAGRAFIA BISERICILOR AFLATE ÎN PLASA DUMBRAVA A
DR.MITE MĂNEANU,CATAGRAFIA BISERICILOR AFLATE ÎN PLASA DUMBRAVA A JUDEŢULUI MEHEDINŢI LA 30 MARTIE 1840 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1083 din 18 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347704_a_349033]
-
plasa Dumbrava a județului Mehedinți, subîmpărțire administrativă reprezentativă pentru județul Mehedinți 19. Aceasta cuprindea 62 de sate și cătune, toate cu biserici de lemn sau zid, mai vechi sau noi. Referință Bibliografică: Dr.MITE MĂNEANU,CATAGRAFIA BISERICILOR AFLATE ÎN PLASA DUMBRAVA A JUDEȚULUI MEHEDINȚI LA 30 MARTIE 1840 / Varvara Magdalena Măneanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1083, Anul III, 18 decembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Varvara Magdalena Măneanu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
DR.MITE MĂNEANU,CATAGRAFIA BISERICILOR AFLATE ÎN PLASA DUMBRAVA A JUDEŢULUI MEHEDINŢI LA 30 MARTIE 1840 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1083 din 18 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347704_a_349033]
-
și variat program artistic, și aș dori să-i menționez pe cei care au contrubuit la reușită acestui program artistic de înaltă ținută: invitații speciali Alexandru Brădățan, Vlăduța Lupău, formația de dans “Bucovina”, grupul de dans “ROYA”, formația “Ghiocelul”, ansamblul “Dumbrava”, grupul de dansatori bulgari “Roșa”, UGA Ballroom Dancers, formația de instrumentiști condusă de Țucu Stoica; și soliștii de muzică ușoară Dan Buturcă și Victor Cepoi. Savuroasele mâncăruri tradiționale românești, prăjiturile alese și veselia au fost prezente din plin și pe
VIAȚA ÎNTRE DOUĂ FESTIVALURI de MARA CIRCIU în ediţia nr. 1463 din 02 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350085_a_351414]
-
breaslei. Nicolae Bălcescu în „Românii subt Mihai Voievod Viteazul” a urmat, prin plagiere, firul povestirii lui Florian Aaron. Al. Dobrescu susține în „Pirateria intelectuală” că Letopisețul de la Putna a fost plagiat, același lucru scrie și despre Nicolae Milescu, însă Daniela Dumbravă în „România Literară” Nr. 41 îl combate spunând că: „Nicolae Milescu nu a plagiat...”, iar Ioan Simuț vine cu argumente în apărarea Letopisețului, arătând că „acesta a fost inspirit din povestiri fără autori ce circulau ca folclor... deci nu este
FERICIREA DE A FI CONDAMNAT DE CONFRAŢI, ESEU DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 988 din 14 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365038_a_366367]
-
OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(II) Mite Măneanu (Capitol din lucrarea Agricultura ș i Comer ț ul Românesc în secolele XVIII-XIX. Aspecte generale, regionale ș i specifice, Autograf MJM, Craiova, 2009) În general se poate considera că cu excepția situațiilor din plășile Dumbrava și se pare Baia, recolta de struguri a fost bună iar producția de aproape 400000 vedre (o vadră = 10 ocă) întrecea cu 50000 vedre nevoile de consum. Reveneau în medie cam 150 ocă vin de familie 721, aceasta în condițiile
MITE MANEANU, EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 997 din 23 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365090_a_366419]
-
vara anului 1832, spre exemplu, grindina și piatra au compromis recoltele de struguri și fructe din numeroase sate aflate în partea centrală și sudică a județului. Distrugeri mai mari erau raportate din 10 sate ale plășii Motrul, 11 sate din Dumbrava precum și unele din plășile Baia, și Cloșani. Două luni mai târziu erau afectate din nou un număr de sate din plasa 5152/1835, f. 209-237).Motru 722. Asemenea condiții determină mari diferențe de producție de la un an la altul, recoltele
MITE MANEANU, EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 997 din 23 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365090_a_366419]
-
722. Asemenea condiții determină mari diferențe de producție de la un an la altul, recoltele de struguri și fructe fiind aproape în totalitate tributară condițiilor climaterice. Această situație era recunoscută oficial și de subocârmuitorii de plăși. Între aceștia cel al plășii Dumbrava raporta în octombrie 1832 că în anii roditori în satele plășii se puteau obține până la 15880 vedre vin, în anii de mijloc 5940 vedre, iar în cei dificili 3790 vedre 723. În asemenea condiții, prețurile de vânzare ale vinului variază
MITE MANEANU, EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 997 din 23 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365090_a_366419]