14,797 matches
-
apare frecvent cu literă mică. Dincoace de ireverența metafizică, descoperim însă o religiozitate tulbure, rusească, făcând să tremure mâinile și picioarele defăimătorului: „la treizeci și șase, am învățat să mă rog. am făcut rost cu chiu cu vai/ de un dumnezeu al meu, o păpușă din gumă, ferfenițită,/ cu buzele groase, cu o mână sărită din umăr,/ cu cauciucul de pe pântece tăiat. până la urmă,/ numai atâta dumnezeire mi-a fost dat mie să aflu/ și nu-i, poate, păpușa asta din
Răul nemuritor by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/2456_a_3781]
-
din gumă, ferfenițită,/ cu buzele groase, cu o mână sărită din umăr,/ cu cauciucul de pe pântece tăiat. până la urmă,/ numai atâta dumnezeire mi-a fost dat mie să aflu/ și nu-i, poate, păpușa asta din gumă cel mai puțin dumnezeu/ ce i s-a dat unui om.// de asta, în camera unde stau, l-am pus la loc de cinste, pe masă./ la dumnezeul meu, acesta, nu îmi e rușine să mă rog/ nici când mă întorc acasă pe patru
Răul nemuritor by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/2456_a_3781]
-
fost dat mie să aflu/ și nu-i, poate, păpușa asta din gumă cel mai puțin dumnezeu/ ce i s-a dat unui om.// de asta, în camera unde stau, l-am pus la loc de cinste, pe masă./ la dumnezeul meu, acesta, nu îmi e rușine să mă rog/ nici când mă întorc acasă pe patru cărări, abia reușind să îi arunc/ două-trei vorbe deșucheate înainte să mă prăbușesc/ cu capul pe masă și cu mâna peste beregata lui.// (...) mă
Răul nemuritor by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/2456_a_3781]
-
pe dușumea, alteori/ șuierându-i în urechea teafără un cântec deocheat,/ el oricum n-aude, dar cu el e mai puțină teamă,/ mai puțină singurătate-n casa asta.// poate doar moartea îmi va fi la fel de nemiloasă/ ca moartea pe care dumnezeul celorlalți o pregătește/ pentru fiecare dintre ai lui în parte./ pe dumnezeul meu eu însă-l pot ierta și pentru asta,/ el n-are habar, doarme căzut într-o rână pe masă,/ când mă rog nu urlu, el oricum n-
Răul nemuritor by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/2456_a_3781]
-
oricum n-aude, dar cu el e mai puțină teamă,/ mai puțină singurătate-n casa asta.// poate doar moartea îmi va fi la fel de nemiloasă/ ca moartea pe care dumnezeul celorlalți o pregătește/ pentru fiecare dintre ai lui în parte./ pe dumnezeul meu eu însă-l pot ierta și pentru asta,/ el n-are habar, doarme căzut într-o rână pe masă,/ când mă rog nu urlu, el oricum n-aude,/ abia lălăi un cântec deșucheat, mă clatin spre el, îi caut
Răul nemuritor by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/2456_a_3781]
-
resturi menajere și cadavre ce nu și-au aflat condiția. Viața ce ți-a fost dată e un jeg lățit și o dramă care te absoarbe, deodată cu „răul gras și gros”, nemuritor. În cerul gol nu se întrevede nici un Dumnezeu, iar Isus apare și dispare din cadru cu o cruce provocând zbieretele tovarășilor de pahar. Tot ce se poate, omenește, rata se ratează în această poezie neagră, crudă și morbidă, mai degrabă rece decât apocaliptică. Cu o excepție: poezia însăși
Răul nemuritor by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/2456_a_3781]
-
de persoană ce caută de lucru. Sunt slabe speranțe de angajare. Cred că rămân tot la munca cu ziua", spune Nicolae Prața, citat de . Cât despre încercarea lui de a protesta, acesta spune: “Nu sper prea multe, dar există un Dumnezeu. O să muncesc în continuare singur”, a declarat bărbatul.
Protestatarul de la Baia de Arieş: Nu sper prea multe, dar există un Dumnezeu! () [Corola-journal/Journalistic/23861_a_25186]
-
în spital, în Anglia, anul trecut, m-am gândit ce să-mi iau de citit, și l-am luat pe Ibsen. Am citit o piesă pe care nu i-o știam, Liga tinereții. Am râs încontinuu și mi-am spus, Dumnezeule, dar asta e exact Anglia de azi! Putem încheia cu această mărturisire despre încurcatele căi ale receptării. Vă mulțumesc pentru interviu.
Interviu cu Alan Brownjohn - Nu sunt un desperado... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/2416_a_3741]
-
de a ne sprijini unii pe ceilalți. Această descoperire a naturii bune a omului, așa cum o fac biologii și antropologii, nu e semnul vreunei gîndiri religioase creștine, care vrea să vadă în om o ființă dăruita cu bunătate de un Dumnezeu clement sau iubitor, ci pornește de la recunoașterea unui handicap vital al oamenilor ca specie: incapacitatea de suficientă de sine, neputința de a supraviețui în izolare, altfel decît acceptînd ajutorul celorlalți și oferindu-l la rîndul nostru. Ce ne învață manualele
De la lupi la îngeri by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18173_a_19498]
-
dintotdeauna problematică. Prin vechiul, "suflet", omul medieval confruntă direct lumea. Fără "suflet", comunicarea devine mediata prin legi și instituții. Dacă ordinea juridică a societății este încălcată, omul vestic este pierdut, nu se mai poate baza pe acel "ne leagă un Dumnezeu" care era speranța și salvarea românilor în vremi de restriște. Odinioară, românul la nevoie nu-și prea făcea griji. Las că-i am pe tata, pe mama, vărul de la primărie, și dacă nu, mare e Dumnezeu". Rar spune românul: "Nu
HAVEL SI MULTICULTURALISMUL by Ovidiu Hurduzeu () [Corola-journal/Journalistic/18139_a_19464]
-
sclavie absolută. Noțiunea de "transcendență", concepută că "suflet" sau "cîmp", ca energie ce transfigurează imanenta dar nu se plasează exterior ei, a fost recuperată în chip raționalist de o transcendență obiectivizata, de o "esență", statică, metafizica, o altă versiune a Dumnezeului raționalist. Nu este Hitler, Stalin, sistemul totalitar în sine o transcendență ce se plasează în chip absolut deasupra lumii? Iată de ce Havel nu vrea să propună nici un fel de nouă "ideologie", nu vrea să ofere nici un fel de rețetă. Orice
HAVEL SI MULTICULTURALISMUL by Ovidiu Hurduzeu () [Corola-journal/Journalistic/18139_a_19464]
-
a mări mai întâi pe Născătoarea de Dumnezeu: mai înaltă decât toate puterile cerești; iar de asemenea și pe sfintele Puteri îngerești, fericiții și intru tot lăudații Apostoli și Prooroci, pe sfinții mucenici, morți pentru Hristos, pe sfinții și de Dumnezeu purtătorii dascăli, si toti drepții cuvioși bărbați, si a cere mijlocirea lor, pentru că ei ne pot apropia de împăratul tuturor - Dumnezeu."
SFÂNTA MARIA. Arsenie Boca, despre rugăciunea pe care trebuie să o rosteşti by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21715_a_23040]
-
Roxana Covrig Traian Băsescu acuză ACL de complot cu PSD pe reducerea CAS. PNL-PDL îi dă răspunsuri acide. PMP reacționează. "Atacul PNL — PDL (ACL) de astăzi împotriva Președintelui Traian Băsescu arată că liderii celor două partide nu au niciun Dumnezeu, lansând minciuni și jigniri la adresa șefului statului în ziua în care credincioșii prăznuiesc 'Adormirea Maicii Domnului'", arată un comunica al PMP. "Observația care se impune, în acest context, este că PDL s-a alăturat USL (PSD — PNL) și au construit
PMP: Klaus Iohannis și Vasile Blaga "nu au niciun Dumnezeu" by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/21727_a_23052]
-
jeraticul și l-o țipat în sobă-napoi. Ș-apoi m-o luat din picioare, unu' de colo ș-unu' de colo și m-o bătut. Și dacă m-o bătut, n-am putut să mă scol. "Scoală-te, f... dumnezeii mă-tii care te-o făcut!" Și-apăi m-o luat de mînuri și m-o sculat și tot mi-o dat picioare și m-o scos afară. Era pe vremea coptului mălaiului. Și prin mălai am venit acasă. Tremuram toată
Rescrierea istoriei by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/16763_a_18088]
-
oare intuit și în lumea ireductibilă a artei? În acel joc spiritual al luminilor și tenebrelor, al plinurilor și golurilor, al abisurilor și înălțimilor pe care îl conțin plăsmuirile spiritului uman? Deoarece ne-ar fi greu a recunoaște exclusiv un Dumnezeu ecleziastic, cînd misterul caracteristic al artei îl oglindește de asemenea, transfigurîndu-ne precum o spovedanie și o revelație. Între increat și creat, esteticul e una din chezășiile naturii divine a omului: "Credința în misterul lui Dumnezeu înseamnă de fapt și acceptarea
Arta și sacrul by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16873_a_18198]
-
aruncat câteva cuvinte, de milă./ Nu vă uitați că vi s-ar face silă. E-o zdreanță./ O ce?/ Zdreanță!// Cel cu ochii de faianță." Merită citat și ecoul poemului, pentru esențialitatea lui de text biblic: " Răspunde-mi când strig, Dumnezeul neprihănirii mele,/ scoate-mă la loc larg, căci sunt la strâmtoare! Ai milă de mine, căci mă ofilesc!/ Vindecă-mă, căci îmi trenmură oasele!/ Sufletul mi-i îngrozit de tot. întoarce-Te, izbăvește-mă!" Lucian Vasilescu s-a eliberat de
Poezie fără frontiere by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16906_a_18231]
-
cu ochii în programele posturilor de televiziune, nu și la orele când ziarele își închid edițiile. Cotidianele au repaginat din mers, salvând aparențele, dar vădit nu au putut trata subiectul la amploarea cuvenită. Editorialele erau scrise, paginile calandrate și numai Dumnezeul presei scrise știe ce înseamnă să schimbi ediția în criză de timp. Marți 18 iulie, știrea zilei ar fi fost pentru majoritatea ziarelor atacul banditesc asupra președintelui Clubului Dinamo, chiar dacă atacul a avut loc duminică seara. Atacul banditesc a coborât
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16919_a_18244]
-
din ariile model pentru "Matthäus Passion" (grupul lor a fost alcătuit din Michaela Kaune, Fionnula McCarthy și Abbie Furmansky). Imprevizibilă ca soluție radicală înscenarea a dat o măsură convingătoare a muzicalității raționamentelor ei și pentru episodul "Erbarme dich" (Ai milă, Dumnezeul meu). O femeie îngenunchiată, se roagă: singură, în întuneric. O orchestră și un cor așa cum se aud ele a cânta - live, ca pe cel mai performant disc - sunt axul de rezistență al spectacolului pe care încerc să-l evoc. (Conducerea
BACH - 2000 by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/16954_a_18279]
-
Nu este o interdicție biblică, ci una filosofică, un fel de constituție în alianța pe care Dumnezeu o face cu poporul său; iar credința va trece prin ureche, prin auz: "Ascultă Israel" - e faimosul cuvânt - ..., "ascultă Israel ceea ce grăiește Domnul Dumnezeul tău..."; ei bine, aceasta nu pătrunde prin imagine. Există acolo o intimitate între Dumnezeul lui Israel și Israel, care interzice reprezentarea. V-ați referit și la presocratici. Întreaga lor gândire filosofică era legată de numere. Teoria lui Pitagora de pildă
Dialog cu Alain Besançon despre Imaginea interzisă by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/16973_a_18298]
-
pe care Dumnezeu o face cu poporul său; iar credința va trece prin ureche, prin auz: "Ascultă Israel" - e faimosul cuvânt - ..., "ascultă Israel ceea ce grăiește Domnul Dumnezeul tău..."; ei bine, aceasta nu pătrunde prin imagine. Există acolo o intimitate între Dumnezeul lui Israel și Israel, care interzice reprezentarea. V-ați referit și la presocratici. Întreaga lor gândire filosofică era legată de numere. Teoria lui Pitagora de pildă se baza pe tetradă prin care se putea ajunge la Divinitate; apoi Platon va
Dialog cu Alain Besançon despre Imaginea interzisă by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/16973_a_18298]
-
ideea imaginilor și a urmelor: imaginile lui Dumnezeu răspândite în sufletul omenesc și în Natură, și urmele lui, care sunt imagini mai puțin bune, mai puțin pure, mai puțin vizibile, dar întotdeauna prezente. Dacă Thales spusese: "lumea e plină de Dumnezei", la plural, Sf. Augustin pune la singular afirmația lui Thales: "lumea e plină de Dumnezeu". Dar ceea ce face Sf. Augustin - și, după părerea mea, e foarte important pentru întregul destin al artei occidentale - e faptul că stabilește un fel de
Dialog cu Alain Besançon despre Imaginea interzisă by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/16973_a_18298]
-
grădinii. Din casa popii ies monștrii. Să-i dăm foc. Foc, foc! Adă benzina! Fraților, fraților! striga preotul turburat. Fiți milostivi. Nu am așa ceva în casă! Să nu vă bată Dumnezeu! Fraților! Te-ai pus bine cu diavolul, nu cu Dumnezeu părinte! Dați-i foc! Foc, foc! Din spatele casei, de-acolo, din groapa cu gunoi ies monștrii ăștia, s-auzi o voce din hărmălaie. Ați auzit! Ați auzit! Să mergem acolo! strigă și popa-ngrozit îndreptându-se spre partea aceea. Să
Războiul muștelor. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_237]
-
sfîrșitul secolului 19 gîndirea occidentală, și nu ne vom mai întreba de la cine va sosi mîntuitorul adevăr, de la poeți sau filozofi, biologi sau preoți. Ci, mai curînd, vom trece într-o nouă vîrstă, a reconcilierii și cooperării. Gadamer va fi dumnezeul acestei fericite epoci, iar Rorty, s-ar zice, profetul său. Dincolo de articulațiile poate prea evident auto-gratifiante ale acestei retorici, discursul lui Rorty trebuie reținut pentru optimismul său cu adevărat umanist,pentru încrederea cu care pledează pentru un proiect universal de
Generozitatea filozofilor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17063_a_18388]
-
aproape de Dumnezeu și această apropiere a avut o influență hotărâtoare asupra dezvoltării subiectivității moderne. Imaginarul religios al sec. XVII este analizat prin prisma unor opere reprezentative aparținând lui Corneille, Drélincourt, Racine etc. Fețele sacrului sunt descrise și confruntate pornind de la Dumnezeul matematic al lui Descartes, de la divinitatea augustiniană a lui Pascal și ajungând la "Mirele divin", la Dumnezeul atotputernic, strălucitor și infinit accesibil al lui Malebranche. De la imaginarul religios se trece la cel social și politic, ilustrat atât prin literatură cât
O alegorie a depărtării by Alina Chiriac () [Corola-journal/Journalistic/17090_a_18415]
-
sec. XVII este analizat prin prisma unor opere reprezentative aparținând lui Corneille, Drélincourt, Racine etc. Fețele sacrului sunt descrise și confruntate pornind de la Dumnezeul matematic al lui Descartes, de la divinitatea augustiniană a lui Pascal și ajungând la "Mirele divin", la Dumnezeul atotputernic, strălucitor și infinit accesibil al lui Malebranche. De la imaginarul religios se trece la cel social și politic, ilustrat atât prin literatură cât și prin capodopere de arhitectură sau de pictură. În capitolul Roma și imaginarul antic, Toma Pavel evidențiază
O alegorie a depărtării by Alina Chiriac () [Corola-journal/Journalistic/17090_a_18415]