1,931 matches
-
Dansând cu spaimă, CRC, 2002, 4; Adrian Alui Gheorghe, Radu Săplăcan. In memoriam, CL, 2002, 4; In memoriam, CL, 2002, 5 (semnează Gheorghe Grigurcu, George Vulturescu, Lucian Alexiu); Mircea A. Diaconu, Poezia - între cultură și natură, CL, 2002, 8; Raluca Dună, „Memorial” pentru Radu Săplăcan, LCF, 2003, 15; Valentin Talpalaru, „Exerciții de balistică”, DL, 2003, 3. R.D.
SAPLACAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289476_a_290805]
-
numai succesul doctrinei maioresciene, ci și eșecurile „ideologiilor” contemporane. SCRIERI: Ciprian Șiulea, Retori, simulacre, imposturi. Cultură și ideologii în România, București, 2003. Repere bibliografice: Nicolae Manolescu, Adevăratul Maiorescu, RL, 2003, 22; Iulia Popovici, Exigențele spiritului critic, RL, 2003, 24; Raluca Dună, Un tânăr Maiorescu și contradicțiile lui, LCF, 2003, 25; Nicoleta Cliveț, Un maiorescian consecvent, ALA, 2003, 679; Andrei Terian, Critică și ideologie, „Euphorion”, 2003, 7-8; Mircea Morariu, Un simulacru de polemică, F, 2003, 9; Daniel Cristea-Enache, Realitate și ideologie, ALA
SIULEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289712_a_291041]
-
casei din pământ”, ATN, 1978, 4; Laurențiu Ulici, Viața de aproape, RL, 1978, 18; Artur Silvestri, „Filosof de închiriat”, LCF, 1980, 46; Dan Alexandru Condeescu, Însemnări despre proză, LCF, 1981, 9; Artur Silvestri, „Tribunalul fiecărui individ”, LCF, 1982, 37; Ion Dună, „Tribunalul fiecărui individ”, RL, 1983, 25; Ioan Holban, Asemănări deloc întâmplătoare, CRC, 1985, 19; Constantin Miu, „În casa asta toți trăgeau cu arma”, ST, 1985, 8, 1987, 8; Popa, Clasici, 95-97; Horia Gârbea, „Brevetul alb”, LCF, 1990, 33; Cristea, Teleorman
TURTURICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290315_a_291644]
-
192-195; Ulici, Lit. rom., I, 320-321; Roxana Sorescu, Ca floarea soarelui, sub cerul înnorat, LCF, 1997, 3; Maria-Ana Tupan, „Acesta este trupul tău”, APF, 1997, 11; Mariana Filimon, Un exil benevol, VR, 1998, 5; Popa, Ist. lit., II, 569; Raluca Dună, Enigme mici, transparențe, amestecuri, LCF, 2003, 43; Ioan Adam, Parole în Balcani, București, 2003, 125-127. D. Gr.
URBANOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290369_a_291698]
-
ce-și trag trufașe victima-n adânc”) și senzoriumul înecului („clopote la gâtul meu însângerat”). Făptura e un „delfin fulgerat”, o epavă în derivă ori eșuată pe „faleze de sare, arse, văruite” sau în „fiorduri imaginare”, terase, țărmuri virgine, plaje, dune de nisipuri fluide - clepsidre gigantice în care „generații caste” de oșteni anonimi ai idealului s-au stratificat în osuare marmoreene. Poemele sunt construite muzical, demarcând obsesiile prin refrene și laitmotive, în crescendouri dramatice, cu extincții finale. Proba devoțiunii totale pentru
VANCEA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290423_a_291752]
-
Stănescu, Despre spectre și alți demoni, LCF, 2002, 12; Gheorghe Grigurcu, Comedia literaturii, RL, 2002, 22; Mircea A. Diaconu, Poezia postmodernă, Brașov, 2002, 105-114; Dicț. scriit. rom., IV, 410-412; Vasile, Poezia, 258-261; Octavian Soviany, Experimentul perpetuu, LCF, 2003, 6; Raluca Dună, O bombă cu efect întârziat, LCF, 2003, 14; Dicț. analitic, IV, 61-63; Firan, Profiluri, II, 277-278. R.D.
STRATAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289971_a_291300]
-
pământ”, CL, 1974, 6; Sorin Titel, Un roman ambițios, RL, 1974, 37; Ungheanu, Arhipelag, 211-217; Nicolae Ciobanu, Realitatea „secundă” a istoriei, LCF, 1977, 26; Tudor-Anton, Ipostaze, 229-232; Iorgulescu, Scriitori, 148-150, 250-252; C. Sorescu, Două nuvele antologice, LCF, 1982, 52; Ion Dună, Proză de război, RL, 1983, 15; Sultana Craia, O vârstă a lumii rurale, LCF, 1986, 13; Rotaru, O ist., III, 886-888; Stănescu, Jurnal, III, 106-110; Dicț. scriit. rom., IV, 427-429. O.S.
SUCIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290007_a_291336]
-
cuprind pădurile fluviatile temperate (pădurile mixte de stejar), tufișurile și vegetația ierboasă (pajiștile de stepă, luncile de pe grindurile marine, luncile de pe câmpiile cu loess, și tufișurile și vegetația ierboasă de pe solul calcaros), și zonele deschise cu sau fără vegetație săracă (dune, dune cu nisipuri mișcătoare sau partial mișcatoare, parțial acoperite cu vegetație, cordoane litorale slab consolidate și plajele). Amenajări (amenăjari agricole, amenăjari forestiere, plantații de plopi de pe malurile râului, amenajări piscicole, diverse alte amenăjari, poldere abandonate aflate în refacere ecologică); Orașe
Conservarea biodiversitatii in delta dunarii. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Balan Maria () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1197]
-
pădurile fluviatile temperate (pădurile mixte de stejar), tufișurile și vegetația ierboasă (pajiștile de stepă, luncile de pe grindurile marine, luncile de pe câmpiile cu loess, și tufișurile și vegetația ierboasă de pe solul calcaros), și zonele deschise cu sau fără vegetație săracă (dune, dune cu nisipuri mișcătoare sau partial mișcatoare, parțial acoperite cu vegetație, cordoane litorale slab consolidate și plajele). Amenajări (amenăjari agricole, amenăjari forestiere, plantații de plopi de pe malurile râului, amenajări piscicole, diverse alte amenăjari, poldere abandonate aflate în refacere ecologică); Orașe și
Conservarea biodiversitatii in delta dunarii. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Balan Maria () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1197]
-
475-476; Grigurcu, Poezie, II, 253-256; Bucur, Poeți optzeciști, 172-174; Daniel Corbu, Generația poetică ’80, Iași, 2000, 80-83; Irina Petraș, Ioan Es. Pop - „Om singur lângă om singur”, CNT, 2001, 24; Ștefania Ciurea, „Podul”, OC, 2001, 59; Pop, Viață, 302-306; Raluca Dună, Ioan Es.Pop și nostalgia modernismului, VR, 2002, 10-11; Marius Chivu, Singura rugăciune neiertătoare..., RL, 2003,17. R.D.
POP-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288886_a_290215]
-
Placid - The Mount Placid Tirade, ed. bilingvă, pref. Nina Cassian, București, 2003. Repere bibliografice: Dumitru Radu Popa, O insolită întâlnire cu poezia, RL, 1998, 46; Gabriel Pleșea, Scriitori români la New York, București, 1998, 105-132; Sasu, Dicț. scriit. SUA, 222-223; Raluca Dună, Poeta bifrons, LCF, 2003, 35. R.D.
PEDVIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288746_a_290075]
-
București, 1925, Privighetaoarea și alte povestiri, București, 1926, Ionică Haplea și alte povestiri, București, 1926, Lebedele și alte povestiri, București, 1927, Zâna ghețurilor, București, 1929, Grădina raiului și alte povestiri, București, 1928, Tovarășul călătorului, București, 1929, O poveste din țara dunelor, București, 1929, Crăiasa zăpezilor, București, 1929, Povestea vieții mele, București, 1939; Gustave Aimard, Robinson alpinist, București, 1930. Repere bibliografice: I. S. [Izabela Sadoveanu], „O primăvară”, VR, 1909, 2; G. Bogdan-Duică, „O primăvară”, R, 1909, 4; Scurtu, „O primăvară”, „Minerva”, 1909
NEGRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288412_a_289741]
-
Estetica terapiei orfice, LCF, 1996, 48; Constantin Miu, Devenirea întru cuvânt, ST, 1997, 2-3; Gheorghe Grigurcu, Trei poeți moldavi, RL, 1998, 3; Geo Vasile, Nicolae Panaite: cercul revelației, CNT, 2002, 26; Marius Manta, „Aproape un cerc”, ATN, 2002, 9; Raluca Dună, „Aproape un cerc”, LCF, 2003, 4; Mircea A. Diaconu, Niște poeți și niște aproximări critice, CL, 2003, 7; Ioan Holban, Istoria literaturii române. Portrete contemporane, I, Iași, 2003, 102-105. N.Br.
PANAITE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288648_a_289977]
-
1989, 2; Micu, Scurtă ist., II, 424-427; Pop, Pagini, 115-120; Cărtărescu, Postmodernismul, 314-317; Cistelecan, Top ten, 9-11; Sorescu, Lumea, 223-228; Dicț. esențial, 428-430; Dicț. analitic, III, 358-360, IV, 367-369, 373-375; Manolescu, Lista, I, 103-109; Popa, Ist. lit., II, 496-497; Raluca Dună, „Ceasul vrăjitoresc” al poeziei, LCF, 2003, 13; Matei Călinescu, Poezia lui Mircea Ivănescu, APF, 2003, 3-4; Al. Cistelecan, Mircea Ivănescu, Brașov, 2003; Ion Bogdan Lefter, 5 poeți, Pitești, 2003, 91-103. R.S.
IVANESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287650_a_288979]
-
privire de jur-împrejur, spre mare, mai am destul timp. O priveliște veche, veche de tot și totuși atît de nouă, întrucîtva. Da, nu s-a schimbat cu nimic din ziua cînd am zărit-o pentru prima oară, în copilărie, de pe dunele din Nantucket! Aceeași, aceeași mare pe care a văzut-o Noe, am văzut-o și eu! în partea de sub vînt cade o ploicică - o, frumoase priveliști de sub vînt! Trebuie să ducă undeva, desigur că altundeva decît spre pămîntul cunoscut - spre
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
moarte. Câteva ceasuri, o zi poate, și intensitatea aceea cu totul nouă a privirii, și deja abandonarea a tot ceea ce în ajun părea important. Dacă stăteai pe banca aceea pe jumătate îngropată în nisip, nu puteai remarca forța vântului. Îndărătul dunei, la adăpost, prima strălucire a dimineții dădea deja impresia unei zile frumoase, cu soare, caldă, de trândăvie. Atunci când te ridicai, puteai simți vântul care înspumase marea și care ciuruia obrazul cu minuscule înțepături de nisip. De altfel, chiar și așezat
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
strălucire a dimineții dădea deja impresia unei zile frumoase, cu soare, caldă, de trândăvie. Atunci când te ridicai, puteai simți vântul care înspumase marea și care ciuruia obrazul cu minuscule înțepături de nisip. De altfel, chiar și așezat, zăream pe creasta dunei vârtejuri care se înălțau pentru o clipă și cădeau iar cu un foșnet sec, izbind tufele de ierburi lungi și încâlcite. De două sau trei ori, un zmeu a tăiat aerul deasupra crestei, apoi s-a făcut nevăzut, luând-o
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
și însorite ale unei zile balneare, avea să se umple de trupuri bronzate, de strigăte, avea să se imprime într-un clișeu fotografic al unei vacanțe frumoase. Mă grăbisem să mă retrag din clișeul ăsta care se developa, urcasem pe dună (se vedeau de pe creasta ei, în zare, primele case și terasa cafenelei unde Vinner trebuia să vină să mă întâlnească, peste două ceasuri și jumătate), mă instalasem pe banca aceea, la adăpost de vântul care mătura deja coama valurilor. Liniștea
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
zare, primele case și terasa cafenelei unde Vinner trebuia să vină să mă întâlnească, peste două ceasuri și jumătate), mă instalasem pe banca aceea, la adăpost de vântul care mătura deja coama valurilor. Liniștea însorită a acestui loc ocrotit de dună, iar în spate, de tufe mărăcinoase, distila zgomotele, unul câte unul: când strigătul acela ce venea de pe plajă, când trecerea unei mașini prin spatele copacilor. Zgomotele păreau să vină de foarte departe, izolate de distanță, precum semnalele unei lumi străine
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
aceste zgomote. „Cineva destupă o sticlă de șampanie“, sugerează un gând amorțit de soare. Dar înainte de pocnetul ăsta surd, căruia îi răspunde subit o durere ce-mi arde umărul, înainte de durerea asta, e saltul: doi adolescenți coboară în goană de pe dună, precedați de zmeul care, dus de vânt, se zbate pe pantă, țâșnește, se repede spre mine. Mă înclin, ca să mă feresc. Mă încurc în firele lui de nailon. Aceea e clipa în care, îndărătul copacilor, cineva destupă o sticlă de
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
Îmi strecor mâna pe sub prosopul de plajă din jurul gâtului. Degetele își amintesc de vechile gesturi pe trupurile răniților: plagă împușcată, doar atât, deja mult sânge. Nu trebuie să-i sperii pe copii. De altfel, ei se îndepărtează, cățărându-se pe dună. Vântul face să zbârnâie ușor aripile zmeului. Nu și-au dat seama de nimic. La biroul de recepție al spitalului, mi-a luat ceva vreme să dovedesc că sunt solvabil. Funcționara îmi tot explica în amănunt ce fel de asigurare
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
vedea copaci în jurul meu și multe flori! - ofta cu jind micuțul ou. -Rugămintea ta se va îndeplini, îi răspunse Văzduhul, atingându-l cu sabia de foc, în vârful capului, și prefăcându-l, într-o petală de floare. Apoi dispăru în spatele dunelor care se înmulțeau în fiecare zi, luând aceeași formă dar în locuri diferite. Universul era în încălzire. Marele munte de gheață, o vreme bună, adăposti pinguinii LipaLipa și urșii polari, Brum-Brum, apoi încet-încet topindu-se, se desprinse o bucată mare
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
erau subțiri ca niște bastoane glazurate. Șoldurile ei, atât de diferite de ale mele, formau parcă un platou pe care erau oferite fructe roșiatice. Și apoi, mai era și locul meu preferat, locul În care sternul se Înmuia, devenind piept, duna aceea albă, lină. Stingeam lumina. Mă Împingeam În Obiect. Îi apucam cu mâinile dosul coapselor, potrivindu-i picioarele În jurul mijlocului meu. Băgam mâna sub ea. O trăgeam spre mine. Și apoi trupul meu, asemenea unei catedrale, Începea să răsune. Cocoșatul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
valiza aia. Așa-i? Am dat din cap. ― Vrei să cumperi o cămașă? Am niște cămăși. ― Bine. Tabăra era situată Între niște tufe de mimoze. Florile roșii, pufoase, care atârnau pe crengi semănau cu niște pămătufuri de curățat pipa. Peste dune se Întindeau tufe imense, veșnic verzi, care formau adăposturi naturale. Înăuntru erau concave, iar pământul de dedesubt era uscat. Tufele te apărau de vânt și, În cea mai mare parte a timpului, și de ploaie. În interiorul lor, era loc suficient
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
lanterne răzbate prin deschiderea culcușului meu. Bărbații sar pe mine dintr-o dată. Unul Îmi vâră lanterna În ochi, iar celălalt Îmi sare pe piept și-mi prinde mâinile. ― Bună dimineața, spune cel cu lanterna. Sunt doi vagabonzi care stau În dunele de vizavi. În timp ce unul din ei stă peste mine, celălalt Începe să cotrobăie prin tabără. ― Ce bunătăți aveți pe-aici, afurisiților? ― Ia uită-te la el, spune celălalt. Împuțitu’ ăsta mic o să se cace-n pantaloni. Îmi țin picioarele strânse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]