1,491 matches
-
fi urmărită la - zidul curajului. Aveam timp pentru toate și plecam cu prietenii când se stingeau luminile la Iujul cel mare. Dar, dintre toate zbânțuitorile, (asa le numeau oamenii) mașinuțe, căiuți, bărci cu care te puteai da peste cap, valurile dunării, roata și altele, de departe cel mai apreciat era Iuju' Mare, lanțul care aduna cei mai mulți tineri. Numele i se trăgea de la bâlceanul bătrân, care deținea 3 lanțuri, unul mare și două mai mici. În Iuj îmi plăcea să zbor dacă
Proz? by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83384_a_84709]
-
de la Bruxelles (1874) și Berlin (1885) au reglementat formalitățile pentru ocuparea de teritorii și au stabilit așa-numitele protectorate. - Convenția de la Viena (1940) dizolvă Comisia internațională a Dunării, înlocuind-o cu două organe: Consiliul Dunării fluviale și Comitetul Special al Dunării fluviale. - La Conferința de la Potsdam (1945) delegația americană a prezentat un proiect de convenție cu privire la navigația liberă pe apele interioare internaționale. - La Conferința de Pace de la Paris (1946) puterile occidentale au insistat pentru internaționalizarea navigației pe Dunăre. VII. 3. Concluzii
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
drept să se întemeieze. Și ce zice Austria la aceasta, Austria, pentru care gurile Dunării sânt o condiție de existență mai mult decât poate pentru noi? După cât auzim, ea nu are nimic de zis daca i se asigurează neutralitatea întregei Dunări de Jos. Dar cum să se asigure această neutralitate? Printr-un tratat? Ridicol! Tratările se scriu astăzi pentru ca să fie călcate de-a doua zi. Dar cu ce drept pretinde Rusia bucata noastră de Basarabie, pe care am căpătat-o înapoi
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
această cucerire a lui Mircea cel Bătrân era natural ca guvernul nostru... să nu știe nimic, absolut nimic despre intenția Rusiei, ba, mai mult încă, atât era de neștiutor asupra acestui punct, pe care celelalte puteri îl știau înaintea trecerii Dunări[i] a armatelor rusești, încît au intrat și în război pentru ruși. Ca să arătăm câtă dreptate avea guvernul că nu știe absolut nimic reproducem pasagele de mai jos din nota pe care contele Șuvalof a comunicat-o lui Lord Derby
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
corturi, formând o entitate politică în mijlocul Europei si la începutul secolului al XIX-[lea], este o ingenioasă descoperire a corespondentului "Nordului", pentru care ar trebui să solicite un brevet de invențiune. În orice caz, dacă se aflau în mlaștinile Deltei Dunărei câteva triburi vagaboande de tătări, imensa majoritate a populațiunei era compusă de români agricultori cu portul, cu limba, cu tradițiunile române. Chiar astăzi ei formează în Basarabia rămasă rusă o populațiune compactă de aproape 700 000 locuitori. Iată pentru ce
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
acestei comptabilități politice. Nu credem în proverbul francez că les bons comptes font les bons amis. Astăzi ne oferă o tocme ală, o compensațiune, Dobrogea în locul Basarabiei. Darurile sale ni se par primejdioase. Misiunea României este pe malul stâng al Dunărei, n-are ce căta pe malul drept, unde, deși locuiesc mulți români, totuși majoritatea populațiunei este de ginte slavă. A ne lăsa ceea ce avem, iată ce cerem de la stricta dreptate a Rusiei. De la echitatea și înțelepciunea ei și a Europei
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
malul drept, unde, deși locuiesc mulți români, totuși majoritatea populațiunei este de ginte slavă. A ne lăsa ceea ce avem, iată ce cerem de la stricta dreptate a Rusiei. De la echitatea și înțelepciunea ei și a Europei am putea cere numai Delta Dunărei, care a fost a noastră, și indemnitatea pentru pagubele noastre de răzbel. Atâta și nimic mai mult. Dacă nici atâta nu putem obține, ei bine, aceasta se va adăoga la partea activului nostru de recunoștință și vom avea cel puțin
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
peste cinci verste, și am ajuns departe la un fluviu numit Bug, unde stă orașul Braslav, și am stătut acolo o săptămână. De aci am purces prin câmpul tătăresc, mergând cincizeci de mile prin acel șleah tătăresc numit drum spre Dunăre; iară lângă locul Mitirevi-kămini am dat peste fluviul numit Nistru. Aici fu trecătoare și graniță moldovenească; din cealaltă parte a Nistrului se plătește pentru trecătoare moldovenilor, iar din ceastă parte marelui duce litvan Vitold, adecă totalitatea dării se ia din partea
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Hurmuzaki; pentru veacul al XVI-lea materialul cel mai prețios sânt capitulațiunile Domnilor moldoveni cu Poarta; pentru al XVII-lea, textul cronicelor editate de d. Mihail Cogălniceanu, iar, în privirea eparhiei Proilaviei, Cronica Hușilor de P. S. S. Părintele Melchisedec, episcopul Dunărei de Jos; pentru al XVIII-lea aceeași colecție de cronici, cu deosebire însă cronica tradusă după ordinul lui Grigorie Vodă în grecește de un Amiras, în care e cuprins și textul autentic al înscrisului tătarilor din Bugeac, apoi colecțiunea de
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Polonia și la Moldova. Polonia își deschisese totodată o cale bătută și sigura pentru comerciul său cu înfloritele orașe italiane prin intermediul coloniilor genoveze din Cetatea Albă, Chilia și Tighina. Această cale comercială se ramifica lângă Prut în două drumuri, al Dunării și al Mării Negre, respective a gurilor Nistrului. Dar pe acea vreme industria omenească era mărginită la lucru cu mâna, produsă cu unelte care prefăceau în obiect de consumațiune tot numai putere omenească. Căci războiul pânzarului și al postavarului, ciocanul și
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Curții pierde într-însul unul din cei mai distinși actori, care va fi cu greu înlocuit. [12 august 1878] ANEXAREA DOBROGEI În ajunul de-a pierde o parte din patria noastră, Basarabia, și a adaoge la pământul strămoșesc ținuturile de peste Dunăre ale Dobrogei, credem că cestiunea aceasta trebuie cercetată mai cu deamăruntul și din mai multe puncte de vedere. Cunoscând odată stipulațiunile respective ale Tratatului de Berlin, vom cerceta deci întru cât avem datoria și întru cât dreptul de a le
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
ar fi indiferent dacă noi, ca stat și ca națiune, am împărtăși punctele de vedere cari au hotărât acțiunea tuturor beligeranților în cestiune; dar noi - precum am declarat-o solemn de la început - n-am întreprins un război de cucerire trecând Dunărea, ci am întins numai preste Dunăre acțiunea noastră defensivă. Dacă n-am putut fi consecinți în lucruri pe cari ni le-a impus alții, să fim cel puțin consecinți în lucruri în care sîntem liberi de a fi. Deci dacă
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
fără acest sprijin, ar fi un drept nud, de a căruia întrebuințare ar trebui să ne ferim. Într-adevăr, încă în vremea lui Herodot, Dobrogea era stăpânită de geți, cari, îngemănați într-un singur stat cu dacii, țineau amândouă malurile Dunării. În vremea lui Cezar Dobrogea e în mînile românilor, iar dacii și geții trecuseră de mult dincoace de Dunăre și se așezase definitiv aicea. Pe timpul împăraților Dobrogea era populată, în orașe, de comercianți greci, pe șes, de sciții plugari și
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
alături cu posesiunea lor de fapt se poate compara cu un hrisov vechi domnesc alăturea cu proprietatea reală, mai ales când n-a fost acest drept istoric cauza intrării noastre în război, mai ales când am declarat că nu trecem Dunărea ca să cucerim. Afară de Delta Dunării și insulele, care sânt incontestabil ale noastre, căci ne-au fost hărăzite și prin Tratatul de la Paris și se țin de noi prin chiar natura teritoriului, apoi, fiind nelocuite, nu ne impun datoria de-a
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
toate cu diurne însemnate, răspunse până la un ban fraților căuzași, s-au făcut, se înțelege. Căci și în afacerea Dobrogei, ca în toate celelalte, diurna e pentru roșii totul, iar datoria nimica toată. Fumând o țigară pe malul drept al Dunărei și-a împlinit misiunea și, bând o cafea turcească la Babadagh, conștiința misionarului apostolic al rabinatului universal se liniștește dimpreună cu spiritele populației transdanubiene. Și de astă dată misiunile au fost de căpetenie. Ba auzim că până și Ministerul instrucției
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
a Țărei Românești au încetat dincolo de Dunăre, însă credincioșii - pe malul Mării Negre greci, iar pe malul Dunării români - știindu-se fii ai scaunului ecumenic, se vede că vor fi cerut anume capi bisericești ai lor, drept care pentru lungul întreg al Dunărei de Jos s-a înființat mitropolia Proilaviei (Proilabum) cu reședința în actuala Brăilă, căci și acest din urmă oraș avea garnizoană turcească. Mai târziu, și anume în timpul lui Ștefan Mare, turcii au ocupat Cetatea Albă de la gura Nistrului, precum și Chilia
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
grec din anticitate lua lumea înainte cu povești, Odiseu cel modern întîlnește în cale-i o lume care-i cunoaște patria sa mai bine decât el însuși. La Viena a fost primit rece și, pe când petrecea încă pe malurile albastrei Dunări, îi veni știrea politicoasă ca pe la Berlin nici să mai încerce a trece. Diplomația germană, mai puțin șovăitoare, îi făcu noului Odiseus destăinuirea că geaba ar veni, geaba s-ar duce și, fiindcă totuși e mai demn pentru prezidentul unei
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
generală a populației de acolo. Dar în ultima linie aceste pofte de espropriere și colonizare se îndreptează contra românilor din Dobrogea chiar. Românii de acolo sânt elementul acela care stă mai bine și e mai bogat, încît țăranii de pe marginea Dunărei sânt oameni - în parte - mai cuprinși decât negustorimea din Chiustenge. Ei n-au suferit încă de liberalism și de urmările lui fatale, ci s-au dezvoltat în știrea lui Dumnezeu sub guvernul turcesc, care pentru oameni pacinici și muncitori însemna
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
de bancuri cu nea’ Nicu și Leana și mă lăsasem purtat cu inconștiența vârstei de vise dintre cele mai îndrăznețe, bine ascunse în cotloanele unei memorii pe care mi-aș fi dorit s-o descarc, dăruind-o posterității: să trec Dunărea la sârbi pe la Calafat (deși habar n-aveam să înot, și nici orașul nu-l prea găseam pe hartă), să devalizez noaptea „Alimentara“ de la colț (de unde să plec cu un rucsac de șampanie „Zarea“ și creveți vietnamezi) și, mai ales
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
căci ce autoritate ar mai putea inspira studenților un asemenea plagiator... care ne confirmă o dată mai mult vorba învingătorului de la Iena: "Omul nu e decât o țifră ce n-are valoare decât prin pozițiunea ce ocupă"! [4 ianuarie 1881] CESTIUNEA DUNĂRII "Corespondența politică" se ocupă, pe larg de atitudinea României în cestiunea Dunării și de opozițiunea ei în contra Austriei. Această politică a României, zice numita foaie, [î]și are baza în cestiunile interioare. De câteva luni opozițiunea caută să răstoarne guvernul
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
servă de împrejurarea că d. Ion Ghica e numit ministru; la Londra și a demisionat din consiliu pentru a pune la cale primirea acțiilor Băncii pe o mie. [12 iulie 1881] ["COLONELUL SIBORNE... Colonelul Siborne făcuse în Comisia Europeană a Dunării declarația că nu poate primi o comisie mixtă în chipul în care o stipulează anteproiectul austriac. Astfel cestiunile de principiu fiind pendente, comisia a discutat mai multe amănunte cari fără razimul principiilor generale nu au o valoare tocmai însemnată. Cabinetul
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
la vale pe care-l reproducem fără a-l comenta, de vreme ce intenția noastră este mai mult de-a face cunoscut ceea ce se cugetă în regiuni determinante în privirea ridicării Serbiei la rangul de regat. {EminescuOpXII 290} COROANE REGALE NOUĂ PE DUNĂRE În ultimele săptămâni oblăduitorul serbilor a făcut iarăși o călătorie europeană, la care din nou a fost oaspe al împăratului nostru. După cum se zice, această călătorie a prințului s-ar lega cu dorința sa de a fi înălțat la rangul
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
cutează a ridica o asemenea acuzare contra... reacționarilor? [22 august 1881] {EminescuOpXII 307} [""CORESPONDENȚA POLITICĂ" DIN VIENA... "] "Corespondența politică" din Viena a primit analiza unei note pe care d. Mancini, ministru de esterne al Italiei, a adresat-o în cestiunea Dunării ambasadorului italian din Londra, generalul Manabrea, și al cărei cuprins a fost comunicat contelui Granville. Documentul italian poartă data de 14 iunie și dezvoltă următorul șir de idei: Se constată înainte de toate că guvernul italian nu și-a apropriat nicicând
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Post" să nu fie decât o încercare de a pune în vederea opoziției germane nemăsurata responsabilitate ce și-ar asuma-o când cancelarul s-ar decide a-și muta sarcina pe umerii ei. [29 octombrie 1881] {EminescuOpXII 382} ["DEȘI ÎN CESTIUNEA DUNĂRII... "] Deși în cestiunea Dunării buna dreptate e în partea României într-un mod atât de neândoios încît ziarele vieneze chiar sunt silite de evidență s-o recunoască, știrile din urmă, ce fac a se prevedea soluțiunea finală, ne sunt cu
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
și când conaționalii noștri de peste Carpați n-ar fi împiedecați, prin șicane politice ungurești proprii a irita o conștiință cât de blândă, de-a munci în liniște pentru ei, poate că cestiunea dunăreană nici ar exista. [5 noiembrie 1881] ["CESTIUNEA DUNĂRII... "] Cestiunea Dunării preocupă aproape esclusiv jurnalistica noastră, și nu fără cuvânt. Nu numai interesul practic al navigațiunii pe Dunăre e în joc, deși acesta ar fi îndeajuns pentru ca să justifice preocupațiunile. Deja pe Dunărea de Jos bandiera română fâlfâie pe câteva
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]