5,351 matches
-
pornind de la primul de pe listă și continuând cu pasul mecanic de 5. Prin urmare persoanele extrase vor fi primul de pe listă, al șaselea, al unsprezecelea s.a.m.d. Metoda itinerariilor (random route) sau metoda lui Politz este o formă de eșantionare sistematică. Alegând la întâmplare un punct de pe hartă, anchetatorul selectează unitățile urmând traiectorii și reguli predeterminate. Într-o localitate pot fi parcurse toate străzile, reținând locuințele care se află la intervalul K (D. Sandu, 1992, 194). Eșantionarea sistematică folosește aceleași
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
o formă de eșantionare sistematică. Alegând la întâmplare un punct de pe hartă, anchetatorul selectează unitățile urmând traiectorii și reguli predeterminate. Într-o localitate pot fi parcurse toate străzile, reținând locuințele care se află la intervalul K (D. Sandu, 1992, 194). Eșantionarea sistematică folosește aceleași formule ca cele utilizate în eșantionarea întâmplătoare simplă pentru a estima populația medie, totală și proporțională. 3.6.3.Eșantionarea stratificată Pentru îmbunătățirea calității eșantioanelor construite se pot utiliza, în afară de listele ce cuprind unitățile populației de referință
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
punct de pe hartă, anchetatorul selectează unitățile urmând traiectorii și reguli predeterminate. Într-o localitate pot fi parcurse toate străzile, reținând locuințele care se află la intervalul K (D. Sandu, 1992, 194). Eșantionarea sistematică folosește aceleași formule ca cele utilizate în eșantionarea întâmplătoare simplă pentru a estima populația medie, totală și proporțională. 3.6.3.Eșantionarea stratificată Pentru îmbunătățirea calității eșantioanelor construite se pot utiliza, în afară de listele ce cuprind unitățile populației de referință, și alte informații cunoscute apriori despre populația de referință
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
pot fi parcurse toate străzile, reținând locuințele care se află la intervalul K (D. Sandu, 1992, 194). Eșantionarea sistematică folosește aceleași formule ca cele utilizate în eșantionarea întâmplătoare simplă pentru a estima populația medie, totală și proporțională. 3.6.3.Eșantionarea stratificată Pentru îmbunătățirea calității eșantioanelor construite se pot utiliza, în afară de listele ce cuprind unitățile populației de referință, și alte informații cunoscute apriori despre populația de referință. Utilizarea acestor informații duce la îmbunătățirea calității estimatorilor obținuți. Aplicarea eșantionării stratificate, în cazul
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
3.6.3.Eșantionarea stratificată Pentru îmbunătățirea calității eșantioanelor construite se pot utiliza, în afară de listele ce cuprind unitățile populației de referință, și alte informații cunoscute apriori despre populația de referință. Utilizarea acestor informații duce la îmbunătățirea calității estimatorilor obținuți. Aplicarea eșantionării stratificate, în cazul stratificării populației după un criteriu, se bazează pe descompunerea varianței totale, în varianța datorată dispersiei în interiorul claselor (straturilor) și cea dintre straturile constituite. Împărțirea populației pe grupe = p1x1 + p2x2 +p3x3 p ponderi; Pentru grupul j, de exemplu
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
nedeterminare al variabilei. Dacă reducem varianța vom obține un plus de cunoaștere; reducem nedeterminarea crește predictibilitatea. Creșterea eficienței este cu atât mai mare cu cât populația de referință este neomogenă și permite construirea de clase tipice. Etapele acestui procedeu de eșantionare sunt următoarele: * se definesc straturile sau clasele tipice în care se încadrează populația de referință; * se repartizează volumul eșantionului pe straturi, având în vedere criteriile după care s-a realizat stratificarea; * pentru fiecare strat se definesc aleator unitățile care se
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
fi delimitate artificial, de către cei care efectuează studiul, pe baza unor criterii bine determinate sau sunt deja constituite în populație (județe, gospodării, ani de studiu etc.). Condiția este ca aceste straturi să fie cât mai omogene. Există trei tipuri de eșantionare stratificată: proporțională, neproporțională și optimă. 3.6.3.1. Eșantionarea proporțională În acest tip de eșantionare volumul eșantionului se repartizează în funcție de proporția populației pe fiecare strat din total populație. În această stratificare se face abstracție de variația din cadrul straturilor, subeșantioanele
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
unor criterii bine determinate sau sunt deja constituite în populație (județe, gospodării, ani de studiu etc.). Condiția este ca aceste straturi să fie cât mai omogene. Există trei tipuri de eșantionare stratificată: proporțională, neproporțională și optimă. 3.6.3.1. Eșantionarea proporțională În acest tip de eșantionare volumul eșantionului se repartizează în funcție de proporția populației pe fiecare strat din total populație. În această stratificare se face abstracție de variația din cadrul straturilor, subeșantioanele fiind proporționale numai cu mărimea relativă a straturilor (Sandu, 1992
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
deja constituite în populație (județe, gospodării, ani de studiu etc.). Condiția este ca aceste straturi să fie cât mai omogene. Există trei tipuri de eșantionare stratificată: proporțională, neproporțională și optimă. 3.6.3.1. Eșantionarea proporțională În acest tip de eșantionare volumul eșantionului se repartizează în funcție de proporția populației pe fiecare strat din total populație. În această stratificare se face abstracție de variația din cadrul straturilor, subeșantioanele fiind proporționale numai cu mărimea relativă a straturilor (Sandu, 1992, 195). Astfel, volumul subeșantioanelor pe fiecare
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
eșantionului total N = volumul total al populației (număr total studenți) N=volumul fiecărui strat (numărul de studenți pe fiecare facultate sau pe fiecare specializare) Exemplu: dacă dorim să facem aceeași cercetare menționată mai sus, dar de data aceasta prin procedeul eșantionării stratificate, nu mai avem nevoie de o listă cu numele tuturor studenților din Universitatea X, dar va trebui să cunoaștem numărul total de studenți și numărul studenților pe fiecare facultate și specializare (dacă dorim să facem pe mai multe straturi
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
repartiția studenților și pe cel de al doilea strat, în cazul de față pe fiecare specializare în parte. După distribuirea volumului eșantionului pe fiecare strat se extrag aleator unitățile care se includ în eșantion (studenții). Studenții vor fi extrași prin eșantionarea aleatorie simplă, procedeul bilei revenite sau nerevenite sau prin eșantionarea sistematică. 3.6.3.2. Eșantionarea stratificată neproporțională Acest tip de eșantionare îl vom folosi atunci când obiectivele noastre de cercetare ar necesita un număr mai mare de persoane dintr-un
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
cazul de față pe fiecare specializare în parte. După distribuirea volumului eșantionului pe fiecare strat se extrag aleator unitățile care se includ în eșantion (studenții). Studenții vor fi extrași prin eșantionarea aleatorie simplă, procedeul bilei revenite sau nerevenite sau prin eșantionarea sistematică. 3.6.3.2. Eșantionarea stratificată neproporțională Acest tip de eșantionare îl vom folosi atunci când obiectivele noastre de cercetare ar necesita un număr mai mare de persoane dintr-un anumit strat. Spre exemplu, dorim să facem un studiu privind
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
în parte. După distribuirea volumului eșantionului pe fiecare strat se extrag aleator unitățile care se includ în eșantion (studenții). Studenții vor fi extrași prin eșantionarea aleatorie simplă, procedeul bilei revenite sau nerevenite sau prin eșantionarea sistematică. 3.6.3.2. Eșantionarea stratificată neproporțională Acest tip de eșantionare îl vom folosi atunci când obiectivele noastre de cercetare ar necesita un număr mai mare de persoane dintr-un anumit strat. Spre exemplu, dorim să facem un studiu privind utilizarea instrumentelor de marketing a firmelor
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
pe fiecare strat se extrag aleator unitățile care se includ în eșantion (studenții). Studenții vor fi extrași prin eșantionarea aleatorie simplă, procedeul bilei revenite sau nerevenite sau prin eșantionarea sistematică. 3.6.3.2. Eșantionarea stratificată neproporțională Acest tip de eșantionare îl vom folosi atunci când obiectivele noastre de cercetare ar necesita un număr mai mare de persoane dintr-un anumit strat. Spre exemplu, dorim să facem un studiu privind utilizarea instrumentelor de marketing a firmelor din județul x. Conform stratificării proporționale
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
ar putea mări straturile în funcție de argumentele pe care le avem, pornind de la structura reală, astfel să luăm în eșantion 50 firme mari (mai multe nu există în acel județ), 150 firme mijlocii și restul firme mici. 3.6.3.3. Eșantionarea stratificată optimă Acest tip de eșantionare se poate aplica atunci când știm că deviația standard a unei variabile în cadrul fiecărui strat diferă foarte mult de la un strat la altul. Dacă dorim să facem același studiu pe studenții din Universitatea X prezentat
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
pe care le avem, pornind de la structura reală, astfel să luăm în eșantion 50 firme mari (mai multe nu există în acel județ), 150 firme mijlocii și restul firme mici. 3.6.3.3. Eșantionarea stratificată optimă Acest tip de eșantionare se poate aplica atunci când știm că deviația standard a unei variabile în cadrul fiecărui strat diferă foarte mult de la un strat la altul. Dacă dorim să facem același studiu pe studenții din Universitatea X prezentat mai sus, dar de data aceasta
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
n=volumul eșantionului pe fiecare strat (facultate/specializare) N=volumul populației pe fiecare strat (numărul de studenți din fiecare facultate/specializare) σ=deviația standard din fiecare strat (facultate/specializare privind notele studenților) Tabelul nr. 3.10: Distribuirea volumul eșantionului după eșantionarea stratificată optimă Facultăți N volumul populației (număr studenți) σ deviația standard a notelor din fiecare facultate N* σ n volumul eșantionului Facultatea A 1500 1,25 6250 256 Facultatea B 2200 2,15 10750 441 Facultatea C 1300 1,75
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
deviația standard a notelor din fiecare facultate N* σ n volumul eșantionului Facultatea A 1500 1,25 6250 256 Facultatea B 2200 2,15 10750 441 Facultatea C 1300 1,75 8750 359 Total 5000 25750 1056 3.6.4. Eșantionarea multistadială Esența acestei proceduri se bazează pe ideea că orice tip de populație umană poate fi privită ca fiind formată din indivizii ce aparțin unor grupuri în cadrul cărora ei se găsesc în proximitate spațială; la rândul lor, aceste grupuri sunt
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
care și ele sunt formate din altele și mai mici și așa mai departe, până se ajunge la nivelul individului. Acest lucru face ca o cercetare să nu pornească neapărat de la individ, ci de la grup, mergând apoi succesiv către indivizi. Eșantionarea începe deci, într-un prim stadiu, cu grupurile mari. În etapa următoare se va păstra numai o parte din elementele acestor grupuri, care vor fi, la rândul lor, supuse unei selecții, ajungându-se ca în ultima fază să avem un
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
care vor fi, la rândul lor, supuse unei selecții, ajungându-se ca în ultima fază să avem un eșantion de dimensiuni reduse, format din indivizi aparținând grupurilor de la care s-a pornit inițial, și nu din grupuri mari. Unitățile de eșantionare diferite sunt ordonate ierarhic de la un stadiu la altul. Fiecare unitate de eșantionare este alcătuită deci prin agregarea unităților de eșantionare din stadiul următor. Eșantionarea multistadială este utilă mai ales în cazul în care resursele alocate cercetării sunt reduse și
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
ultima fază să avem un eșantion de dimensiuni reduse, format din indivizi aparținând grupurilor de la care s-a pornit inițial, și nu din grupuri mari. Unitățile de eșantionare diferite sunt ordonate ierarhic de la un stadiu la altul. Fiecare unitate de eșantionare este alcătuită deci prin agregarea unităților de eșantionare din stadiul următor. Eșantionarea multistadială este utilă mai ales în cazul în care resursele alocate cercetării sunt reduse și/sau când nu avem acces la o bază sondaj completă. Selectând grupări, într-
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
reduse, format din indivizi aparținând grupurilor de la care s-a pornit inițial, și nu din grupuri mari. Unitățile de eșantionare diferite sunt ordonate ierarhic de la un stadiu la altul. Fiecare unitate de eșantionare este alcătuită deci prin agregarea unităților de eșantionare din stadiul următor. Eșantionarea multistadială este utilă mai ales în cazul în care resursele alocate cercetării sunt reduse și/sau când nu avem acces la o bază sondaj completă. Selectând grupări, într-un anumit stadiu al eșantionării costurile se reduc
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
aparținând grupurilor de la care s-a pornit inițial, și nu din grupuri mari. Unitățile de eșantionare diferite sunt ordonate ierarhic de la un stadiu la altul. Fiecare unitate de eșantionare este alcătuită deci prin agregarea unităților de eșantionare din stadiul următor. Eșantionarea multistadială este utilă mai ales în cazul în care resursele alocate cercetării sunt reduse și/sau când nu avem acces la o bază sondaj completă. Selectând grupări, într-un anumit stadiu al eșantionării costurile se reduc. Dar, o dată cu ele, se
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
agregarea unităților de eșantionare din stadiul următor. Eșantionarea multistadială este utilă mai ales în cazul în care resursele alocate cercetării sunt reduse și/sau când nu avem acces la o bază sondaj completă. Selectând grupări, într-un anumit stadiu al eșantionării costurile se reduc. Dar, o dată cu ele, se reduce și reprezentativitatea eșantionului. Totuși, eficacitatea practică a acestui tip de eșantionare prevalează asupra inconveniențelor teoretice. Pentru a le crește reprezentativitatea, pot fi îmbinate cu eșantionarea stratificată. Exemplu: Selectăm județul Brașov pentru a
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
cercetării sunt reduse și/sau când nu avem acces la o bază sondaj completă. Selectând grupări, într-un anumit stadiu al eșantionării costurile se reduc. Dar, o dată cu ele, se reduce și reprezentativitatea eșantionului. Totuși, eficacitatea practică a acestui tip de eșantionare prevalează asupra inconveniențelor teoretice. Pentru a le crește reprezentativitatea, pot fi îmbinate cu eșantionarea stratificată. Exemplu: Selectăm județul Brașov pentru a face o cercetare din cadrul acestuia selectăm aleator un municipiu, apoi, tot aleator, un cartier. În cadrul acestui cartier se vor
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]