982 matches
-
literar „Pavel Dan” al Casei de Cultură a Studenților din Timișoara, fondator al cotidianului „Timișoara” și al Societății „Timișoara”, fiind unul dintre liderii evenimentelor din decembrie 1989. Debutează în 1976 la „Forum studențesc” și colaborează ulterior și la „Orizont”, „Amfiteatru”, „Echinox”, „Luceafărul” ș.a. E prezent, de asemenea, cu o serie de poezii traduse în limba engleză în Romanian Poets of the ’80 and ’90 (1999). Obține o serie de premii: Premiul revistei „Orizont” (1987), Premiul „Nichita Stănescu” (1987), Premiul Uniunii Scriitorilor
MONORAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288238_a_289567]
-
1991), iar din 1992 cercetător al Institutului „Südostdeutsche Kulturwerk” din München (devenit din 2001 Institut für deutsche Kultur und Geschichte Südosteuropas), apoi director adjunct al acestui institut (2001) și profesor asociat al Universității din München. Este unul din fondatorii revistei „Echinox” și redactor al paginilor în limba germană între 1968 și 1972. Debutează în 1968 cu un articol despre Rainer Maria Rilke în ziarul „Hermannstädter Zeitung”. A publicat peste trei sute de studii, eseuri, cronici literare, recenzii pe teme de literatură germană
MOTZAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288262_a_289591]
-
Barițiu” (1967-1971) în Cluj, în acest timp frecventând cenaclul liceului, precum și cenaclul „Lucian Blaga” al elevilor clujeni. În timpul studenției (1972-1976) la Facultatea de Filologie, secția română-latină, a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, este redactor, apoi secretar general de redacție la revista „Echinox” (1975-1976). După absolvirea facultății este profesor de română și latină în Maramureș, la Cavnic (1976-1979), la Baia Sprie (1979-1980), unde înființează cenaclul artistic „Prisma”, și la Baia Mare (1980-1989), unde participă la ședințele cenaclului „Nord” și face parte din colectivul de
MOLDOVAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288227_a_289556]
-
din Oradea. Debutează cu versuri în revista „Zorile” a Liceului „Gh. Barițiu”(1969), în anul următor fiindu-i publicate poezii în suplimentul „Preludiu” al ziarului „Scânteia tineretului”. Prima carte, Viața fără nume, îi apare în 1980. Format în cercul revistei „Echinox”, M. intră imediat după debutul editorial în atenția criticii, fiind apreciat ca „un poet matur, unul din cei mai serioși reprezentanți ai tinerei generații” (Ion Cristofor). Din aceeași perspectivă a generației ’80 Ioan Milea avansează ideea că pe lângă afirmarea unui
MOLDOVAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288227_a_289556]
-
lui Victor Mureșan, țăran și cântăreț bisericesc. Urmează școala primară în satul natal și gimnaziul în Someș-Uileac (1963-1968), apoi Liceul Teoretic din Cehu Silvaniei. Este student al Facultății de Filologie, secția română-rusă, a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca (1975-1979). Redactor la „Echinox”, frecventează cenaclul revistei și participă la festivaluri și concursuri studențești de creație literară. După licență predă limba și literatura română la mai multe școli generale rurale și la Liceul Industrial din Jibou. Din 1996 este redactor-șef al revistei „Unu
MURESAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288307_a_289636]
-
concursuri studențești de creație literară. După licență predă limba și literatura română la mai multe școli generale rurale și la Liceul Industrial din Jibou. Din 1996 este redactor-șef al revistei „Unu” (Oradea). Debutează la „Amfiteatru” în 1972. Colaborează la „Echinox”, „Familia”, „Vatra”, „Luceafărul”, „Contrapunct”, „Poesis”, „Apostrof”, „Calende”, „Tribuna”, „Steaua”, „Transilvania”, „Euphorion” ș.a. Prima carte, Scrisori din Muzeul Pendulelor, îi apare în 1982. „Caligraf al emoției” cum l-a definit Mircea Petean, M. cultivă în poezie versul tensionat, eliptic, de o
MURESAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288307_a_289636]
-
de creație literară ale elevilor și debutează la vârsta de paisprezece ani, cu poemul Gândurile amiezii, publicat în revista „Cutezătorii” (1969). Student la Facultatea de Istorie-Filosofie a Universității din Cluj-Napoca (1977-1981), face parte din redacțiile revistelor „Napoca universitară” (1977-1978) și „Echinox” (1979-1980). Frecventează cenaclurile literare Echinox și Napoca, Cenaclul Asociației Scriitorilor din Cluj, cenaclul Saeculum ș.a. Participă la concursurile și festivalurile studențești de creație literară, fiind premiat pentru poezie. Debutează cu versuri, în 1971, în „Tribuna”. După absolvire este profesor de
MURESAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288306_a_289635]
-
și debutează la vârsta de paisprezece ani, cu poemul Gândurile amiezii, publicat în revista „Cutezătorii” (1969). Student la Facultatea de Istorie-Filosofie a Universității din Cluj-Napoca (1977-1981), face parte din redacțiile revistelor „Napoca universitară” (1977-1978) și „Echinox” (1979-1980). Frecventează cenaclurile literare Echinox și Napoca, Cenaclul Asociației Scriitorilor din Cluj, cenaclul Saeculum ș.a. Participă la concursurile și festivalurile studențești de creație literară, fiind premiat pentru poezie. Debutează cu versuri, în 1971, în „Tribuna”. După absolvire este profesor de istorie la o școală generală
MURESAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288306_a_289635]
-
colaborare cu Maria Muthu) și eseul Dinspre Sud-Est (1999) completează armonios o arie largă de interese culturale și literare. A colaborat la „Études balkaniques”, „Synthesis”, „Revue des études sud-est européennes”, „South-Est Monitor”, „Byzantinoslavica” ș.a. și a ținut rubrici permanente la „Echinox”, „Tribuna”, „Jurnalul literar”. Orientări critice, deși este o carte eterogenă - articole de metodologie, profiluri teoretice și „schițe de sinteză” de tipul unor rezumate academice -, anunță totuși liniile de forță ale preocupărilor lui M.: conceptul de balcanism, literatura balcanică, problema structurii
MUTHU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288336_a_289665]
-
Bogdan Lefter și Mariana Marin. A activat în cenaclurile Junimea (1974-1978), Cenaclul de Luni (1977-1983), Alternative (1987-1988), Interval (începând din 1990) și în Cercul literar 19 (1981-1985), ultimele trei din Brașov. Colaborează la „România literară”, „Astra”, „Convingeri comuniste”, „Vatra”, „Familia”, „Echinox”, „Contrafort”, „Contrapunct”, „Convorbiri literare”, „Euphorion”, „Apostrof” ș.a. I s-au decernat Premiul Asociației Scriitorilor Profesioniști (1995), Premiul revistei „Poesis” (1996) ș.a. Trei teme aflate într-o strânsă simbioză se degajă din eseurile reunite de M. în volumul Sinapse (2001). Mai
MUSINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288331_a_289660]
-
urma plachetele Decorul și prezența (Capricii) (1979), Elegii pentru sufletul înflorit (1981), Jurnal. Eul peregrin (1984), Partea omului (1987), Incinte (1988), romanul pentru copii Aventurile lui Mototol-Rostogol la prima lui ieșire din ocol (1981) și diverse traduceri. A colaborat la „Echinox”, „Luceafărul”, „Ramuri”, „România literară” ș.a. Lirica pe care o scrie N. indică o luciditate asumată cu fervoare și cu fascinația riscului, un patos fără grandilocvență al verbului, susținut prin forța și rigoarea elegantă a rostirii, legitimat de angajarea existențială puternică
NEGREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288406_a_289735]
-
din Roma. Și aici s-a dovedit dinamic, inventiv, de o energie inepuizabilă, având vocația ctitoriei și a pionieratului intelectual, precum și un veritabil talent organizatoric. P. este membru fondator (împreună cu Ion Pop și Ion Vartic) al cenaclului și al revistei „Echinox”(1968), deținând și funcția de redactor-șef (1973-1983), fondator și director al Editurii Echinox (1990), întemeietor și director al Centrului de Analiza Textului de la Facultatea de Litere din Cluj-Napoca, fondator și director al revistei „Studi italo-romeni”(1997), coordonator al colecției
PAPAHAGI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288671_a_290000]
-
vocația ctitoriei și a pionieratului intelectual, precum și un veritabil talent organizatoric. P. este membru fondator (împreună cu Ion Pop și Ion Vartic) al cenaclului și al revistei „Echinox”(1968), deținând și funcția de redactor-șef (1973-1983), fondator și director al Editurii Echinox (1990), întemeietor și director al Centrului de Analiza Textului de la Facultatea de Litere din Cluj-Napoca, fondator și director al revistei „Studi italo-romeni”(1997), coordonator al colecției „Bibliotheca romanica” a Editurii Dacia (1990), inițiator și coordonator al Enciclopediei relațiilor culturale româno-italiene
PAPAHAGI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288671_a_290000]
-
catalană, hispano-americană, versiuni ale unor cărți de critică, estetică, poezie, însoțindu-le de prefețe, postfețe, bibliografii, cronologii, note etc. Avea în șantier o traducere a Divinei Comedii de Dante, din care a încheiat și a publicat parțial în periodice - „Apostrof”, „Echinox”, „Vatra” - prima parte, Infernul. A fost distins cu Premiul Internațional „Eugenio Montale” (1988) pentru tălmăcirea poetului în românește și cu Premiul Internațional Diego Valeri-Città di Monselice pentru întreaga activitate de traducător (1997). Era ofițer al Ordinului francez Les Palmes Académiques
PAPAHAGI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288671_a_290000]
-
literatura română până la Anton Pann. Încă elev, debutează la „Neue Literatur” în 1971, cu poezii, traduse în limba germană de Richard Wagner. Ca student, participă la Cercul de eminescologie îndrumat de Ioana Em. Petrescu și se integrează grupului din jurul revistei „Echinox”, în paginile căreia începe să scrie, în 1974, critică literară. Colaborează constant la „Vatra”, unde susține rubrica „Poeți ce vin” (mai târziu, „Scriitori ce vin”), consacrată scriitorilor postmoderni, la „Tribuna”, „Steaua”, „Studia Universitatis «Babeș-Bolyai»”, „Amfiteatru”, „Argeș”, „Astra”, „Ramuri”, „Transilvania”, „Discobolul
PERIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288759_a_290088]
-
cu volumul de studii critice Scriitori români postmoderni, distins cu Premiul Asociației Scriitorilor din Târgu Mureș și cu Premiul Asociației Scriitorilor din Cluj-Napoca. Asemenea altor critici formați în anii ’70 ai secolului trecut la Filologia clujeană și în ambianța revistei „Echinox”, P. se numără printre colaboratorii seriei „Restituiri”, gândită de coordonatorul ei, profesorul Mircea Zaciu, și ca un spațiu de ucenicie și afirmare a tinerilor critici și istorici literari cu vădită înzestrare. Aflat între primii vizați de coordonatorul seriei, P. alcătuiește
PERIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288759_a_290088]
-
Scriitori români postmoderni, București, 1996; Pagini de critică și de istorie literară, Târgu Mureș, 1998; A doua tradiție. Poezia naivă românească de la origini până la Anton Pann, Cluj-Napoca, 2003. Ediții: Mihail Chirnoagă, Basoreliefuri, pref. edit., Cluj-Napoca, 1977. Repere bibliografice: Marian Papahagi, „ Echinox” - alte opt nume, AFT, 1976, 6; Piru, Critici, 302-303; Sanda Cordoș, Literatura generației optzeciste, CC, 1996, 9-10; Radu G. Țeposu, Ariel, scribul hieratic, VTRA, 1997, 3; Ion Pop, „Scriitori români postmoderni”, VTRA, 1997, 3; Virgil Podoabă, Cartea clasică despre optzeciști
PERIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288759_a_290088]
-
Liceul Energetic, de unde se transferă la Liceul „Ady-Șincai”. Din 1972 devine student la Facultatea de Filologie, secția română-franceză, a Universității „Babeș-Bolyai”, în aceeași serie cu Gheorghe Perian, Aurel Pantea, Ioan Moldovan, Virgil Podoabă, Augustin Pop. Frecventează cenaclul literar al revistei „Echinox”, fiind și redactor al acesteia. După licență (1976) lucrează ca profesor de limbile română și franceză la Moisei și Borșa, în Maramureș. În cadrul activității didactice, inițiază experimente creative, îndrumă activitatea cenaclului literar „Metamorfoze” de la Casa Pionierilor din Borșa (1985-1989). În
PETEAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288769_a_290098]
-
și redactor la revista „Măiastra” (Baia Mare), apoi, întors la Cluj-Napoca, e angajat redactor la Editura Dacia, unde rămâne până în 1998, când trece secretar de redacție la Editura Cartimpex, ulterior fiind director al Editurii Limes. Debutează în presă cu versuri, la „Echinox” (1974), iar editorial, ca urmare a concursului pentru debut al Editurii Dacia, cu volumul Un munte, o zi (1981). Colaborează cu versuri, recenzii, eseuri, proză la „Steaua”, „Tribuna”, „România literară”, „Luceafărul”, „Familia”, „Viața românească”, „Apostrof”, „Contrapunct”, „Contemporanul”, „Haiku” (București), „Albatros
PETEAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288769_a_290098]
-
și Cristina Tătaru, Târgu Mureș, 1998; Cartea întâlnirilor. Roman epistolar (în colaborare cu Andreas Wellmann), Cluj-Napoca, 1999; Folie, cirque, scandale, Cluj-Napoca-Bruxelles, 2002. Ediții: Întoarcerea învinsului. Întâlniri cu Mircea Zaciu, Cluj-Napoca, 2001 (în colaborare cu Aurel Sasu). Repere bibliografice: Marian Papahagi, „Echinox” - alte opt nume, AFT, 1976, 6; Nicolae Manolescu, Trei debuturi, RL, 1982, 15; Constanța Buzea, „Un munte, o zi”, AFT, 1982, 4; Ștefan Borbély, „Un munte, o zi”, AST, 1982, 5; Ioan Moldovan, Anamorfozele eului poetic, F, 1990, 4; Diana
PETEAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288769_a_290098]
-
181-184; Zaciu, Departe, 103-107; Poantă, Dicț.poeți, 150-152; Al. Pintescu, Caleidoscop, PSS, 1999, 5-6; Călin Teutișan, Fețele textului, Cluj-Napoca, 2002, 149-156; Milea, Sub semnul, 117-128; Dicț.scriit. rom., III, 685-686; Pop, Viață, 256-260; Dicț. analitic, IV, 466-468; Nicolae Oprea, Literatura „Echinox”-ului, I, Cluj-Napoca, 2003, passim. C.H.
PETEAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288769_a_290098]
-
Sofron Perța, tehnician forestier. Urmează cursurile Liceului „Dragoș Vodă” din Sighetu Marmației, absolvite în 1972. Va deveni student al Facultății de Filologie, secția română- spaniolă, a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, în această perioadă fiind și redactor la „Napoca universitară” și „Echinox”. Este profesor de limba și literatura română în Valea Barnii, județul Alba (1978-1979), profesor și director la școli din comuna Poienile de sub Munte, județul Maramureș (1981-1988). Din 1990 este profesor-educator la o școală generală pentru copii cu deficiențe din Vișeu
PERŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288764_a_290093]
-
iar cel dintâi volum personal, Folclor poetic eminamente nou din Țara Maramureșului, îi apare abia în 1997. După 1990 este redactor la „Glasul de Nord” și la „Jurnalul de Sighet”. Colaborează la ziarele „Graiul Maramureșului” și la revistele „Tribuna”, „Astra”, „Echinox”, „Urzica”, „Luceafărul” (unde susține o rubrică permanentă), „Steaua”, „Familia” (are, de asemenea, o rubrică permanentă), „Poesis” ș.a. Obține Premiul „I.L. Caragiale” al revistei „Urzica” (1989) și Marele Premiu al Festivalului Internațional de Poezie de la Sighetu Marmației (1996). Considerat „unul dintre
PERŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288764_a_290093]
-
Mariei Banuș, ale lui Lucian Blaga, Serghei Esenin (în transpunerea lui Zaharia Stancu), din proza lui Aleksandr Kuprin, cronici la cărți publicate de C. Stere (În preajma revoluției) și Emanoil Bucuța (Crescătorul de șoimi), Mircea Streinul (Carte de iconar), Iulian Vesper (Echinox în odăjdii), Ion D. Mătasă (Doi ani în Guribaba), Cezar Petrescu (Nepoata hatmanului Toma) ș.a., un necrolog al poetului Nicolae Milcu, iar Mihail Celarianu e prezent cu fragmente din romanul Polca pe furate. Este reprodus din „Rampa nouă ilustrată” un
PETRODAVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288798_a_290127]
-
de Drept a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj (1964-1971). Se înscrie în Baroul din Satu Mare, practicând avocatura. Între timp va absolvi, în sistemul învățământului fără frecvență, și Facultatea de Filosofie a Universității clujene (1977). Ca student, frecventează cenaclurile revistelor „Tribuna” și „Echinox” și debutează în 1967, la „Amfiteatru”. Mai colaborează la „Steaua”, „Familia”, „Transilvania”, „Contemporanul”, „Flacăra” ș.a. Semnează și Alexandru Olar, Al. Olar-Varnali, Horia Algor. Numărându-se printre protagoniștii grupului format în jurul revistei „Poesis” din Satu Mare, este și membru al Fundației „N.
PINTESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288822_a_290151]