620 matches
-
ale deciziilor noastre pornind de la analiza ecosistemelor, vom avea iarăși nevoie de evaluarea a ceea ce știm despre complexitatea și stabilitatea acestora, iar nu de invocarea a ceea ce nu ne este cunoscut 91. Dacă luăm în considerare situația alarmantă remarcată de ecologiști, aceea că nu este vorba de dispariția unei specii sau alteia, ci de dispariția în masă a speciilor, atunci cum vom decide cum să acționăm mai departe? Care este în acest caz temeiul pentru a decide care specii trebuie protejate
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
Aplicarea până la capăt a acestui argument duce la concluzii inacceptabile din perspectiva moralei tradiționale. Astfel, Callicott, urmându-l îndeaproape pe Leopold, formulează ideea că valoarea unui specimen este invers proporțională cu populația speciei, idee care dislocă tradiția individualismului etic93. Un ecologist radical precum Edward Abbey, ghidat de aceleași presupoziții holiste, va face aprecieri comparative în detrimentului omului 94, iar Garreth Hardin susține că salvarea unui om rănit dintr-o zonă sălbatică ar avea sens numai dacă am avea o lipsă de
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
ecosistemele ca întreg sau, mai mult decât atât, de a proteja ecosistemele ca întreg fără a fi preocupați de interesele indivizilor. Dacă idealul holist al protejării mediului este divergent în raport cu drepturile omului, riscăm să cădem în ceea ce Regan numește "fascism ecologist"104. Din punct de vedere conceptual, trebuie să explicăm în ce fel acordăm valoare intrinsecă unui ecosistem. Așadar, ar trebui fie să explicăm în ce fel o entitate precum ecosistemul, atât de diferită de omul adult normal, poate avea interese
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
unor proiecte care, deși sunt prezentate ca aplicații practice ale ideii holiste, se dovedesc a fi construcții de tip politic. O expresie maximală a interpretării holiste a ecosistemului planetar poate fi considerată așa-numita ipoteză Gaia, susținută de mai mulți ecologiști radicali în ultimele decenii. Edward Abbey susține așa-numitul naturalism Gaia, după care ființa umană nu este apogeul Creației și nu este sigura ființă cu valoare intrinsecă. Abbey propune o critică radicală a antropocentrismului și înlocuirea lui cu ecocentrismului radical
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
dominoului, că dacă tot ceea ce există este menit să servească omului și intereselor sale, atunci omul este îndreptățit să manipuleze lumea după cum vrea, pornind de la interesele sale. Acesta al fi modul de a gândi specific culturii occidentale, conchid unii dintre ecologiștii radicali. Șovinismul omenesc are drept consecință manipularea și dominația omului asupra naturii. Alternativa la atitudinea umană egocentrică o reprezintă altruismul. Desigur, putem identifica diverse contribuții filosofice la această problemă, însă nu este aici locul unei asemenea dezvoltări. Putem fi altruiști
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
șovinismul uman și poziția alternativă, aceea care atribuie naturii o valoare care este independentă de valoarea utilitară recunoscută de oameni. "Ecologia superficială" tratează ecologia asemenea unei științe care aparține familiei științelor vieții și ale pământului, așa cum sunt oceanografia sau meteorologia. Ecologiștii superficiali își pun cunoașterea în serviciul cuceririi naturii fără a anticipa și a evita "pagubele colaterale". Acești ecologiști îi informează pe politicieni și industriași asupra efectelor pe termen lung ale ploilor acide, asupra consecințelor ecologice și pentru sănătate ale introducerii
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
de oameni. "Ecologia superficială" tratează ecologia asemenea unei științe care aparține familiei științelor vieții și ale pământului, așa cum sunt oceanografia sau meteorologia. Ecologiștii superficiali își pun cunoașterea în serviciul cuceririi naturii fără a anticipa și a evita "pagubele colaterale". Acești ecologiști îi informează pe politicieni și industriași asupra efectelor pe termen lung ale ploilor acide, asupra consecințelor ecologice și pentru sănătate ale introducerii organismelor modificate genetic în agricultură. După Naess 140, mișcarea ecologiei superficiale luptă contra poluării și epuizării resurselor și
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
specii într-un ecosistem există anumite limite. După acești teoreticieni, un arbore din specia sequoia este mai sfânt decât o icoană, iar supraviețuirea unui cactus poate fi mai importantă decât conservarea unei piramide. Un argument insolit este dezvoltat de un ecologist radical, Christopher Manes, într-o etapă mai târzie, în care își atenuează revendicările, prin delimitarea unui domeniu al religiozității care să pornească de la alte viețuitoare decât omul. El consideră îndreptățită o perspectivă religioasă întemeiată pe ipoteza unei spiritualități specifice lumii
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
comunitate naturală de părți interdependente nu îi poate cuprinde numai pe oameni deoarece ei se află în relație și cu alte părți, cu alte specii și elemente ale naturii. Așadar, Aldo Leopold lărgește frontierele comunității și îi dă un înțeles ecologist cuprinzător, holist. În al doilea rând, el vorbește despre crearea unei conștiințe ecologice bazată pe înțelegerea legăturii dintre om și natură și care este menită să ducă la retrasarea distincției dintre bine și rău și adoptarea unei atitudini respectuoase față de
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
de felul în care le tratăm. Pe de altă parte, folosirea altor specii pentru producerea de hrană este nucleul atitudinii noastre față de acestea. După Godlovitch 298, animalele sunt împărțite în comestibile și necomestibile, ceea ce indică atitudinea omului față de ele. Chiar ecologiștii care apără viața sălbatică sunt de acord cu creșterea animalelor sau a păsărilor pentru hrană în mod industrial. Între timp, comparativ cu anii 1970 ai secolului trecut, ani ai începuturilor ecologismului, a prins contur ideea că merită recuperată ferma țărănească
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
putea spune. În sălbăticie, animalele luptă pentru supraviețuire. Oamenii au fost eficienți în propria luptă pentru supraviețuire și nu trebuie să ne fie rușine în a exploata reușita noastră în procesul de selecție naturală. • Activiștii pentru drepturile animalelor. Argumente pentru. Ecologiștii dau dovadă de simț civic și responsabilitate în acțiunile întreprinse. Faptul că un număr mic de extremiști s-au atașat cauzei eliberării animalelor nu afectează negativ ideea de bază a mișcării. Argumente contra. Activiștii drepturilor animalelor sunt ipocriți și extremiști
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
oamenilor le pasă de natură pentru că natura este importantă pentru ei. Este în interesul lor să protejeze natura. Diferența dintre antropocentrism și biocentrism ar fi numai una teoretică, nu și pragmatică. Indiferent de orientarea teoretică, principalele obiective aflate pe agenda ecologiștilor ar fi următoarele: • Conservarea biodiversității, a speciilor, a vieții sălbatice, precum și a habitatelor cum ar fi zone umede, estuare, păduri, deșerturi. • Repopularea cu specii dispărute, inclusiv prădători, mutarea speciilor exotice în spațiul lor propriu, adaptarea practicilor agricole și peisagistice la
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
este următorul: 1. Avem datoria de a conserva mediul în care generațiile viitoare de oameni își vor putea realiza cele mai importante interese. Aceste interese au semnificație morală. 2. Asigurarea posibilităților pentru realizarea acestor interese presupune realizarea obiectivelor din agenda ecologiștilor. 3. Prin urmare, trebuie să acționăm astfel încât să realizăm obiectivele 1-4 de mai sus. Etica mediului poate fi concepută ca o etică globală și din această perspectivă putem vorbi despre o agendă globală 340. Ideea de vecinătate globală obligă la
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
politic. Cred că putem vorbi despre un ecologism de dreapta, care vizează modificări tehnologice, investiții în retehnologizare, și un ecologism de stânga, care vrea o nouă revoluție, readuce mitul transformării revoluționare, cere să facem tabula rasa, să distrugem capitalismul 345. Ecologiștii cu orientare de stânga alcătuiesc un grup mai semnificativ din punct de vedere politic, astfel încât ecologismul este asociat în genere cu stânga politică. Unii dintre ei sunt împotriva proprietății private. Alții au formulat ideea că ecologismul politic este incompatibil cu
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
trei căi ale reconcilierii 348: • În primul rând, politicile de mediu protejează drepturile oamenilor, probabil și ale generațiilor viitoare. Mai precis, îi împiedică pe unii oameni, poluatorii, să-i prejudicieze pe alții. Resursele naturale aparțin tuturor oamenilor, de aceea, susțin ecologiștii, utilizarea lor trebuie controlată. Aici apare o polemică legată de relația dintre interesul privat și interesul public, inclusiv dreptul de proprietate. • În al doilea rând, putem concepe și identifica apărări liberale ale ecologismului. De exemplu, se poate argumenta că prezervarea
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
reprezintă construcția acelor instituții necesare unor politici coerente privind mediul înconjurător. Și piața liberă are nevoie de anumite instituții economice și financiare care să reglementeze și să regleze. De exemplu, este nevoie deopotrivă de tribunale și de bursă. Din perspectiva ecologiștilor, statul liberal nu a creat instituții specifice necesare pentru gestionarea eficientă a relației cu natura, așa că se impune o asemenea construcție politică și socială. Desigur, chiar și instituțiile tradiționale își pot asuma unele dintre sarcinile privind protecția mediului înconjurător. De
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
pentru a fi folosite pentru atingerea acestor obiective au un caracter extremist, așa cum ar fi cazul reducerii populației ca urmare a unei epidemii, maladia SIDA fiind preferata lui Manes întrucât este cea mai eficientă. În general, pe măsură ce unele dintre revendicările ecologiștilor au început să fie incorporate diverselor politici de mediu, iar legislația de mediu a evoluat, ecologiștii radicali și-au moderat punctele de vedere inițiale și multe dintre ideile extremist menționate mai sus au devenit istorie. 2.8. Norme juridice și
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
reducerii populației ca urmare a unei epidemii, maladia SIDA fiind preferata lui Manes întrucât este cea mai eficientă. În general, pe măsură ce unele dintre revendicările ecologiștilor au început să fie incorporate diverselor politici de mediu, iar legislația de mediu a evoluat, ecologiștii radicali și-au moderat punctele de vedere inițiale și multe dintre ideile extremist menționate mai sus au devenit istorie. 2.8. Norme juridice și coduri etice De când problemele mediului au început să fie luate în serios au fost formulate mai
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
comportament activ de tip preventiv. Cazul Brocovici a schimbat perspectiva. O persoană se bate în justiție și cere pedepsirea celui vinovat. Începe trezirea conștiinței ecologice, dar totul se petrece într-un cadru legislativ dat. Atitudinea este activă, dar chiar și ecologiștii cred că totul se rezolvă în justiție și pe cale legislativă, că nu este încă nevoie de o etică a mediului. A doua poziție teoretică este aceea după care se consideră că evaluarea acceptabilității sociale a riscurilor, elaborarea regulilor dezvoltării durabile
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
acestora? Eticienii mediului înconjurător împărtășesc ideea că este necesar să interogăm explicit modalitățile generale de raportare la natură care au fost gândite în tradiția filosofică, morală, științifică și religioasă occidentală, căutând soluții chiar în interiorul acestei tradiții. Dar, se întreabă unii ecologiști, poate această tradiție să ofere rezolvări la problemele de mediu de vreme ce ea însăși este printre cauzele care au generat aceste probleme? Ajungem astfel la teoretizarea nevoii unei etici profunde, la promovarea unei schimbări teoretice de genul celei propuse de Arne
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
dacă Brazilia are dreptul să le exploateze oricum. Așadar, are un proprietar dreptul de a utiliza și de a dispune de obiectul proprietății sale? Noțiunea de patrimoniu comun al umanității a fost introdusă tocmai pentru a reglementa o asemenea situație. Ecologiștii au mers și mai departe și au propus noțiunea de comunitate biotică și au cerut respectarea integrității acestora. 3.3. Etica mediului și globalizarea Trebuie să acceptăm etica mediului ca o etică globală deoarece tendința actuală la scară planetară este
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
lor de baștină, de preajma care le oferă identitate, o Înțelegere aparte a lumii. Și-i ajută să-și Însușească o logică specifică, normativitatea comunității. În logica bătrânei sătence, descrisă de Vasile Pavelcu, cocoșul său are o valoare inestimabilă. Pentru ecologiști și cei cu un nivel ridicat al conștiinței civice, proiectul conservării rezervației Roșia Montana trece dincolo de argumentele științifice, mobilizează, implică participare, dovedește că merită să lupți pentru această cauză socială În care crezi. Dar există și cuvinte care au o
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
Crede cineva că, în cazul în care comunistul Robert Hue ori verdele Nöel Mamère ar fi fost asasinat de un Volkert van der Graf francez, Europa occidentală s-ar fi mărginit doar la exprimarea unei temperate indignări? Dar dacă un ecologist olandez ar fi fost asasinat de un suporter al lui Fortuyn? Cine și câtă neliniște, indignare a exprimat în Occident, când Vladimir Voronin și camarazii săi au câștigat alegerile? Lăsând extremele deoparte, regula dublului standard este aplicată ostentativ și în
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
o mascare ideologică, cu resuscitarea comunismului sau cu "războiului de gherilă contemporan împotriva științei", cum crede celebrul futurolog A. Toffler (2006)69. După ce face o analiză amplă a încercărilor de discreditare a științei și a inginerilor de către diferite grupări extremiste (ecologiștii radicali, neofeminiști, extremiștii religioși, free-lance), subliniind consecințele lor nefaste, Toffler conchide totuși că autocritica este o componentă esențială a științei, iar știința și oamenii de știință nu ar trebui să se situeze niciodată deasupra criticii publicului. Aceasta deoarece, pe de
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
binelui propriu firmei și unde începe cea a binelui public? Și, nu în ultimă instanță, ce tipuri de afaceri sunt etice pentru investitorii fondurilor de pensii: fabrica de prelucrare a cărnii pentru un vegetarian, de confecții de blană pentru un ecologist sau un nou casino pentru un jucător de poker? Societățile diferă mult atât ca nivel de dezvoltare economică, cât și ca model de acceptanță a cetățeniei corporative. În țările din lumea a treia sau în cele foste comuniste primează imperativele
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]