655 matches
-
că Victor era băiat bun. Mai ții minte când ne adunam cu toții la tine la centru? Mamă ce chefuri mai trăgeam, futu-i! scoate limba printre dinți nea Fane. - Eh, trage Cocuța un Carpați fără filtru din pachetul unchiului de ecologist, e hoți toți, ’rar a dracu! Tanti Cucu e lovită de amintiri: - Bă, Fane, cum venea Victor nebunu’ și mă lua de la magazin și făceam pârjoale în curtea din spate! Ce frumos era! Acuma au betonat ăia a lu’ Zane
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
după moartea lui Arthur hard disk-ul de la computerul acestuia fusese subtilizat, se pare că pastorul apucase să-i dea discheta cu textul respectiv nepotului lui nea Fane, Mitrică, venit la o întrunire politică la Paris. Arthur îl rugase pe ecologist să-i transmită lui Leo că avea textul de la o anumită bătrână cu părul alb și ochi albaștri. Era cifrat pentru că în el se afla un avertisment. Cosmin îl lectură de mai multe ori, însă era departe de a se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
spuse Henry, ce mai e nou pe la fermă? — E ca de obicei, spuse Dorothy. Afacerile nu merg rău, deși ar fi mult mai bine dacă n-ar trebui să ne pierdem jumătate din timp luptându-ne cu țăcăniții ăia de ecologiști. Sunt bune, nu? Se referea la ouăle proaspete de prepeliță, introduse în ardei verzi și roșii copți, care constituiau apertiviul. Henry și Dorothy luau împreună cina într-o sufragerie privată din Heartand Club. — Printre altele, despre asta voiam să-ți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
fermă, pentru uz personal. Ca și Hilary (care nu-și vedea niciodată programele de televiziune), Dorothy nu avea de gând să consume vrodată produsele pe care era fericită să le bage pe gât unui public care nu se plânsese niciodată. — Ecologiștii ăștia ne calcă pe nervi și pe noi, nu doar pe voi, spuse Henry, înfulecând cu poftă. De exemplu, ne-au distrus comerțul cu carne de vițel. Era adevărat: cei mai mari producători angrosiști de carne de vițel renunțaseră de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
aparține marelui Sergio Leone. Celălalt mare Sergio, Nicolaescu, se bucură și el de o zguduitoare celebritate: În urmă cu vreo trei săptămîni a declarat În televizor că are fix două miliarde de spectatori. Cam șase sîntem cu toții pe planetă, susțin ecologiștii. Vreo patru miliarde sînt copii mici, bătrîni, bolnavi sau africani, care nu merg la cinema. Rezultă că toți amatorii de film din lume urmăresc toate producțiile lui Nicolaescu. Așa că mai bine te uiți la calul artistic al lui Leone. Prieten
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
sărac spre deosebire de uraniile Îmbogățite spectaculos acum 50 de ani În Japonia - fiind altceva decît uraniul radioactiv, Îmbogățirea lui făcîndu-se În scopul aducerii la masă critică pentru a exploda, În consecință proiectilele-s inofensive. SÎnt inofensive acum, deoarece Întrebările enervante ale ecologiștilor se referă la ziua de azi, Ziua cînd vin peștii și nu se mai Întorc, precum somonii, deși nici regizorul zilei nu și-a imaginat că-n loc de pești pescarii din Adriatica vor prinde bombe cu năvodul, apariții acvatice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
bucătăria clasică, nu pot fi gătite fil și nici n-arată bine În acvariu, efectele apar Însă mai tîrziu, peste cinci, zece ani - vezi Memoriile lui Saharov, tatăl disident al bombei cu hidrogen, premiat pentru pace -, atît de tîrziu Încît ecologiștii și pescarii vor dispărea În alt film și nu se va mai putea face nici cea mai vagă legătură Între explozia x și bolnavul y din țara radioactivă z, bolnav ce va căpăta doar o inofensivă leucemie, un abia vizibil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
literatură ce pot fi folosite pentru dezvoltarea unei poziții ecologiste în Relațiile Internaționale/politica globală. Este vorba de literatura ce tratează teoria politică ecologistă (de ex. Dobson 1990; Eckersley 1992) și de cea pe tema "ecologiei globale" (de ex. The Ecologist 1993; Sachs 1993a; Chatterjee și Finger 1994). În secțiunea introductivă, voi trasa argumentele generale pe care le aduc acești autori. Capitolul va extrage apoi din ambele perspective temele care ne vor ajuta la construirea poziției ecologiste în Relațiile Internaționale. Voi
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
să facem mai întâi o diferențiere importantă între ecologismul internațional și ambientalism (ex. Dobson 1990). În general, ambientaliștii acceptă structurile politice, sociale, economice și normative existente în politica mondială, și încearcă să rezolve problemele mediului din interiorul acestor structuri, pe când ecologiștii le consideră a fi principala cauză a crizelor ecologice, și prin urmare susțin că ele ar trebui puse în cauză și depășite. Deși aceasta este în mod evident o simplificare a varietății pozițiilor adoptate de adepții ecologismului și ambientalismului, ea
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
state și alte structuri ale politicii mondiale pot oferi un astfel de răspuns. Contrastul dintre ecologism și ambientalism se suprapune peste contrastul dintre teoria critică și teoria orientată spre rezolvarea problemelor (vezi Capitolul 1 al volumului de față), în care ecologiștii insistă pe nevoia de transformare politică la scară globală, mai degrabă decât pe strategii instituționale. Din această cauză, nu vom discuta în acest capitol literatura asociată curentului principal din literatura Relațiilor Internaționale, consacrată problemelor mediului. După ce am stabilit această particularitate
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
și permite dezbateri mai fructuoase între ecologism, teoriile convenționale ale Relațiilor Internaționale și practicile politicii globale. Teoria politică ecologistă Există în momentul de față o literatură vastă care tratează teoria politică ecologistă, și care constituie o bază importantă pentru ideile ecologiștilor asupra relațiilor internaționale. Eckersley (1992) sugerează că ecocentrismul ar fi trăsătura definitorie ecocentrismul este caracterizat de respingerea viziunii antropocentrice a lumii, care atribuie valoare morală numai oamenilor, în favoarea viziunii care atribuie o valoare independentă și ecosistemelor și tuturor ființelor (Eckersley
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
o a doua caracteristică esențială a ecologismului este argumentul "limitării creșterii", legat de natura crizei ecologice. Adepții ecologismului susțin că progresul economic exponențial din ultimele două secole este principala cauză a crizei actuale a mediului. Așadar, definitorie nu este convingerea ecologiștilor că există o criză a mediului, ci percepția specifică pe care ei o au despre natura crizei. După părerea mea, adăugirea lui Dobson este importantă. Mi se pare că reducerea poziției ecologiștilor la o atitudine etică asupra naturii non-umane, fără
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
actuale a mediului. Așadar, definitorie nu este convingerea ecologiștilor că există o criză a mediului, ci percepția specifică pe care ei o au despre natura crizei. După părerea mea, adăugirea lui Dobson este importantă. Mi se pare că reducerea poziției ecologiștilor la o atitudine etică asupra naturii non-umane, fără a aduce un set de argumente care să explice de ce mediul este distrus de oameni, ar însemna să pierdem mult din esența convingerilor ecologiste. Ceea ce ar fi și foarte neclar din punct
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
începutul anilor 1990 au început să apară lucrări ce dezvoltau principiile de bază ale ecologismului amintite mai sus, și în care analiza situației actuale pornește de la aceste principii. Cu alte cuvinte, teoria politică ecologistă asigură o bază normativă pentru viziunile ecologiștilor asupra politicii mondiale, iar "ecologia globală" îi oferă o bază explicativă. Acest corpus științific poate fi asociat mai ales cu Wolfgang Sachs, Pratap Chatterjee și Matthias Finger, Vandana Shiva și reviste ca The Ecologist și Third World Resurgence. El tratează
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
Pratap Chatterjee și Matthias Finger, Vandana Shiva și reviste ca The Ecologist și Third World Resurgence. El tratează două teme centrale dezvoltarea ca principală cauză a problemelor de mediu, și protejarea și revendicarea "bunurilor comune" ca punct central în viziunea ecologiștilor. Multe dintre aceste idei au apărut din criticile Conferinței ONU pentru Mediu și Dezvoltare (UNCED), sau la Summit-ul Mondial al Pământului, organizat în 1992. Relatările ambientaliștilor din curentul principal despre UNCED prezintă conferința ca fiind un mare succes pentru
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
intelectuală, cât și viabilitatea strategică a ecocentrismului și pledează pentru un antropocentrism moderat care să stea la baza ecologismului politic. Hayward (1995), de exemplu, susține că respingerea antropocentrismului în multe cercuri de gândire ecologiste este greșită ceea ce critică de obieci ecologiștii ar trebui conceput fie ca discriminare în funcție de specie (discriminare arbitrară și nejustificată sau opresiune împotriva unor organisme în funcție de specie) sau șovinism uman (încercarea de a preciza criterii relevante de judecată etică ce ar favoriza componenta umană în detrimentul celorlalte specii). Antropocentrismul
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
46-9). Totuși, în ciuda detaliilor argumentelor lor, Hayward și Barry sunt amândoi de acord că o perspectivă radicală asupra relațiilor dintre oameni și restul "naturii" reprezintă o latură fundamentală a teoriei ecologiste. Limitele creșterii, post-dezvoltarea O a doua platformă a poziției ecologiștilor este credința că există limite ale creșterii societăților umane. Deși ideea are o istorie lungă, impulsul imediat care a generat argumente privind limitarea creșterii a venit din partea unei cărți influente, controversate și foarte cunoscute, The Limits to Growth (Meadows et
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
al creșterii populației, multe materii prime vor fi epuizate rapid, poluarea va depăși repede capacitatea de absorbție a mediului, iar societățile umane se vor "prăbuși" cândva înainte de anul 2100. Detaliile previziunilor lor au fost destul de ușor infirmate. Cu toate acestea, ecologiștii au preluat concluzia principală: creșterea exponențială nu este posibilă într-un sistem limitat (Spretnak și Capra 1984; Trainer 1985; Porritt 1986; Bunyard și Morgan-Grenville 1987). Dobson sugerează că există trei argumente importante aici (1990: 74-80). În primul rând, soluțiile tehnologice
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
rând, problemele asociate creșterii sunt interdependente. Abordarea problemelor separat ar produce efecte importante asupra celorlalte; rezolvarea unui aspect izolat al poluării va duce numai la schimbarea modului de poluare, fără a reduce poluarea în general. De aici și-au extras ecologiștii noțiunea de sustenabilitate. Ambientalismul se concentrează pe "dezvoltarea durabilă", concept folosit inițial în Strategia Mondială de Conservare (IUCN* 1980) și popularizat de Comisia Mondială pentru Mediu și Dezvoltare (WCED 1987). Dezvoltarea durabiă pleacă de la premisa compatibilității dintre creștere și un
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
pe "dezvoltarea durabilă", concept folosit inițial în Strategia Mondială de Conservare (IUCN* 1980) și popularizat de Comisia Mondială pentru Mediu și Dezvoltare (WCED 1987). Dezvoltarea durabiă pleacă de la premisa compatibilității dintre creștere și un răspuns eficace la problemele de mediu. Ecologiștii resping această premisă, susținând că sustenabilitatea necesită explicit stabilizarea, iar în țările industrializate, aproape cu siguranță, reducerea consumului de materii prime și energie, și implicit a producției economice (Lee 1993). Odată cu popularizarea noțiunii de dezvoltare durabilă prin anii 1980, și
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
acesteia a produs o altă carte ce analiza situația după douăzeci de ani Beyond the Limits, Meadows și Randers 1992). Astfel de perspective "post-dezvoltare" se inspiră din postmodernism și feminism (ex. Escobar 1995; Shiva 1998) și au fost folosite de ecologiștii din Nord pentru a elabora perspectiva "ecologiei globale". Creșterea economică a redevenit subiect al criticilor prin punerea în cauză a "dezvoltării", deși criticii au făcut conexiuni mult mai strânse între consecințele ecologice și cele sociale (Douthwaite 1992; Wackernagel și Rees
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
la limitele creșterii. Ele se concentrează asupra unui număr de elemente anti-ecologice ale dezvoltării. Una dintre caracteristicile principale ale dezvoltării este delimitarea bunurilor comune, care favorizează îngrădirea producției de bunuri de consum și implicit a producției economice în general (The Ecologist 1993). O a doua trăsătură este modul în care o astfel de delimitare redistribuie și concentrează resursele, ceea ce are consecințe ecologice directe și creează o dinamică de sprijin a creșterii, în timp ce creșterea temperează efectele unei inegalități intensificate. O a treia
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
apă necontaminate). O a patra caracteristică este modul în care asemenea delimitări și concentrările de putere și bogăție pe care ele le produc duc la schimbări în relațiile și sistemele de cunoaștere, implicând marginalizarea "cunoașterii indigene" și împuternicirea "experților" (The Ecologist 1993: 67-70; Appfel-Marglin și Marglin 1990). Până la urmă, un asemenea ansamblu de schimbări în sistemele de proprietate, distribuirea resurselor și relațiile dintre putere și cunoaștere duce la o viziune despre lume care privește lumea non-umană în termeni pur instrumentali, legitimând
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
înspre cei care organizează producția de mărfuri; împuternicește experți care au cunoștințe bazate pe rațiune instrumentală; sporește inegalitatea care produce conflicte sociale, și așa mai departe. Respingerea ecologistă a sistemului de state O chestiune centrală pentru analiza noastră este poziția ecologiștilor cu privire la ordinea mondială. Deși unele argumente ambientaliste privind reforma instituțională au legături clare cu alte tradiții, ceea ce susțin eu este varianta cea mai plauzibilă și mai reprezentativă cu privire la ceea ce consideră ecologiștii că este necesar să se restructureze în politica globală
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
state O chestiune centrală pentru analiza noastră este poziția ecologiștilor cu privire la ordinea mondială. Deși unele argumente ambientaliste privind reforma instituțională au legături clare cu alte tradiții, ceea ce susțin eu este varianta cea mai plauzibilă și mai reprezentativă cu privire la ceea ce consideră ecologiștii că este necesar să se restructureze în politica globală. Acesta este cel de-al treilea pilon al ecologismului internațional descentralizarea. Totuși, rămâne de stabilit dacă acesta este un principiu esențial al ecologismului politic, după cum vom evidenția în continuare. Implicațiile argumentelor
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]