1,610 matches
-
în bună măsură rezultatul analizei obiective, precise, a unei aglomerări de fapte puțin cunoscute până atunci, între care corespondența poetului. Aceeași acribie a documentării definește prima cercetare semnificativă a autorului, Ideologia literară poporanistă, cât și monografia de tinerețe Duiliu Zamfirescu, editată postum (1980). Aplecarea spre concret poate să fi fost și una din căile prin care după 1945 N. se orientează către viziunea determinist-sociologică, marxistă asupra literaturii. Participă la acțiunea de „reconsiderare” a clasicilor, a curentelor și revistelor literare, a scriitorilor
NICOLESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288444_a_289773]
-
, revista care apare la Cluj, lunar, apoi trimestrial, din septembrie 1996. Este editata de Fundația culturală Forum și de Societatea culturală Agora. Director este Ioan Ștefan, redactor-șef - Ion Antoniu, iar din colegiul de redacție fac parte Mircea Popa, Ion Cristofor, Ion-Viorel Bădica. Publicația își propune să aducă un element de noutate în
NOESIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288469_a_289798]
-
investigația unor domenii tematice („societate de supraviețuire”, ,,subeconomii redistributive”, capitalism parazitar, probleme sociale etc.). Atunci când nu e omisă cu desăvârșire, paradigma marxistă este Însă relativizată, fiind tratată ca o orientare alături de și printre celelalte orientări teoretice, Îndeosebi În unele manuale editate, majoritatea autorilor evitând de-a dreptul menționarea marxism-leninismului. Nevoia presantă a unei alternative teoretice la marxism a fost satisfăcută, În multe cazuri, mai ales În primii ani ai tranziției, printr-un sincretism teoretic care dovedea mai degrabă varietatea surselor de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Popescu, Bucur Țincu, Arșavir Acterian, Cornel Moraru, Paul Miclău, Radu G. Țeposu, Al. Cistelecan, Monica Spiridon, Ion Bogdan Lefter, Adam Puslojić, Vasko Popa. Începând din 1984 O. conține suplimentele „Orizont arădean” și „Danubius”, cărora în 1985 li se adaugă „Semenicul”, editate - cu mici întreruperi - până în 1989. O serie nouă a revistei este inaugurată imediat după decembrie 1989, primul număr - din 27 decembrie 1989 - purtând mențiunea „Ediție specială”. El conține o Declarație a scriitorilor bănățeni: „În numele scriitorilor români care au aderat la
ORIZONT-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288580_a_289909]
-
faptelor și transmit uneori dramatismul, entuziasmul general, patosul luptei. O publicație unică, de o deosebită însemnătate este Tezaur de monumente istorice pentru România (I-III, 1862-1864) - colecție de documente, scrieri istorice străine despre români ș.a., în care sunt traduse și editate, în premieră națională, câteva cronici datorate lui Balthasar Walther, Stavrinos, Matei al Mirelor, Dionisie Eclesiarhul, o istorie turcească a lui Ienăchiță Văcărescu, toate însoțite de studii introductive aparținând lui P.-I. despre viața și activitatea autorilor avuți în vedere. Mai
PAPIU-ILARIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288680_a_290009]
-
este conștient de ea, fără a mai pomeni și polisemia, cu dezvoltările și ambiguitățile ei.” Prin strădania și devotamentul acestui scrupulos tălmăcitor multe scrieri ale literaturii române, cu deosebire contemporane au fost oferite lectorului francez într-o haină îngrijita. Transpunerile editate că volume nu spun însă totul, P. publicând traduceri din literatura română și într-o serie de reviste franceze. Cu o atât de bogată experiență el recunoaște cu franchețe că nu îi reușește totul. Astfel, deși este admirator al românului
PARUIT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288698_a_290027]
-
, publicație literară apărută la Arad, bilunar, în două serii: 25 aprilie-2 iunie 1926 și martie 1968-1989, ca revista a elevilor de la Liceul „Moise Nicoară”. Prima serie este editata „sub supravegherea” lui Inocențiu Lângă, redactor fiind Gheorghe M. Floru. Intențiile publicației sunt explicate într-un Cuvânt înainte: „Vrem că surplusul de energie tinereasca ce avem în noi să-l întrebuințam în încercarea de a pune pe hârtie un gând
LABOREMUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287734_a_289063]
-
de sentimentul morții sau altele cu inflexiuni de proză poematică. Între alte priorități, lui M. îi revine și meritul de a fi dat o primă schiță de istorie literară românească în două secțiuni din lucrarea Scurtă cunoștință a istorii românilor (editată postum, în 1963), intitulate Scriitorii cei din români și Alți scriitori românești. Precursor în lingvistica, filosofia și istoriografia națională, traducător cu un deosebit simț al limbii, creator de limbaj intelectual, cărturar în spiritul sfârșitului secolului al XVIII-lea european, M.
MICU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288108_a_289437]
-
priceput mânuitor al procedeelor retorice, are știința de a folosi o limbă transparentă și precisă, o frază amplă și echilibrată. Aceste însușiri, care conferă stilului său o structură de tip clasic, sunt evidente și în Istoria contimporană a României (1866-1900), editată postum, în 1925. Începute în 1855 și continuate până în preajma morții, Însemnările zilnice pot fi considerate printre cele mai reprezentative jurnale intime ale literaturii române. Ele sunt un document revelator asupra formării personalității lui M. și, în genere, a intelectualului
MAIORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287962_a_289291]
-
împreună cu câteva inedite, volumul Chipuri din Săcele (1938). Traduceri, articole diverse, portrete îi mai apar în „Gazeta de Transilvania”, „Gând românesc”, „Observatorul economic” (revistă pe care o fondează), „Patria” ș.a. În „Patria” publică în foileton lucrarea Legăturile noastre cu Anglia, editată și în broșură (1923). Amplificată, va fi inclusă, sub titlul Luptele de emancipare ale românilor din Ardeal în lumină europeană, în volumul colectiv Transilvania, Banatul, Crișana, Maramureșul (1929), o versiune franceză fiind tipărită în 1933 la Paris. Probabil că nostalgia
MOROIANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288253_a_289582]
-
Ce este de spus despre „anexarea clericală” - antică și modernă -a operei evagriene? Am observa mai întâi că cei care l-au recunoscut dintotdeauna pe Evagrie ca maestru al vieții duhovnicești, copiindu-i, dar mai ales comentându-i scrierile (chiar dacă editate uneori sub pseudonim), au fost înainte de toate membrii tagmei monahale. Evagrie însuși s-a născut într-o familie creștină, fiind hirotesit citeț de către Sf. Vasile cel Mare la o vârstă tânără, devenind apoi diaconul Sfântului Grigorie Teologul, de la care a
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
dar fără a face altminteri elogiul vreunei pasiuni anume dintre multele pe care le discută. Numeroase alte comentarii, studii monografice pe cât de substanțiale, pe atât de scurte - incluse uneori în volume colective, alteori apărute ca texte liminare -, care ar trebui editate mai sistematic, întregesc producția intelectuală a lui Bloom, încă insuficient analizată în ansamblu. Excepția este frumosul Denkschrift coordonat de Michael Palmer și Thomas L. Pangle, cu un titlu atât de potrivit: Political Philosophy and the Human Soul: Essays in Honor
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
of the American Mind, colecția Studien zur Literaturwissenschaft, Duncker & Humblot, Berlin, 2002. Lista primelor aparițiitc "Lista primelor apariții" „Navetiști în Castalia. «școala» lui Noica: cultură și putere în România comunistă” a apărut în Studii culturale, 1, 2000, pp. 61-81 (efemerida editată de Fundația Culturală Română). A fost republicat, într-o versiune revăzută și cu un aparat critic prescurtat, în suplimentul ziarului Cotidianul, LA&I, serie nouă, nr. 34 (290), anul VIII, 29 septembrie 2003, pp. 4-5, 13-15. A fost tradus în
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
accesibil și altor opere literare de mai mare amploare. Așa vom ajunge ca literatura pentru sate să devină dintr-un deziderat o realitate binefăcătoare”. Și, ca ilustrare a noii tendințe tematice și editoriale, autorul analizează, la modul foarte Încurajator, nuvelele editate aici: S-a spart satul (Gheorghe Cristea), Satul Începe să-și schimbe chipul (Dumitru Petrean) și Ce șurubărea Manolache (George Demetru Pan). Editura pentru Literatură și Artă a Societății Scriitorilor din RPR - aflăm din Națiunea 47 - a luat nu de
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Baconsky, Eugen Frunză, dar și mai tinerii poeți: Vasile Iosif, Ion Serebreanu, Vasile Nicorovici, Ion Horea. Și pentru ca imaginea despre poezia și poeții anului să fie mai completă să dăm și câteva date despre spectrul editorial al liricii; câțiva poeți, editați și-n anul precedent, apar și-n acest an În volum: Vlaicu Bârna (Tulnice În munți), Eugen Jebeleanu (Poeme de pace și luptă), Dan Deșliu (În numele vieții). Alte volume de poezii publică: Vasile Nicorovici ( În mina de cărbuni), Nina Cassian
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
unor locuri comune. (Ă). De asemenea, cunoașterea poeților clasici, a celor mai buni dintre poeții noștri actuali și a poeților sovietici - i-ar fi sporit exigențele față de, propria sa creație și i-ar fi temperat graba de a se vedea editată - cu ce preț? Al nesocotirii cerințelor mari pe care poporul muncitor le are față de lucrările poeților noștri. (Petra Duțu, Strajă Păcii, În antologia Zece poeți tineri, EPLA, 1950, p. 5). Acestor exigențe reușește să le răspundă În bună măsură Ilie
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
copertă În calitate de coordonator. Opțiunea mi se pare perfect justificată. La fel au procedat și Mircea Zaciu, Marian Papahagi și Aurel Sasu, care și-au trecut numele pe Dicționarul scriitorilor români În calitate de coordonatori. Cu altă ocazie, Mircea Zaciu a conceput și editat (la centenarul prozatorilor Ion Agârbiceanu și Liviu Rebreanu) volumele colective de studii Ceasuri de seară cu Ion Agârbiceanu (1982), respectiv Liviu Rebreanu după un veac (1985), dar, În cazul ambelor volume, numele său a fost trecut doar pe pagina de
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
compendiu a fost scris după elaborarea monumentalei Istorii... din 1941. La fel stă situația și În cazul lui Nicolae Iorga. După ce a publicat Istoria literaturii române contemporane (vol. I-II, București, 1934), a fost tipărită Istoria literaturii românești. Introducere sintetică (editată și cu o postfață de M. Ungheanu, București, 1977). Fără să fi publicat un tratat de istoria limbii române, Iorgu Iordan a scris În 1982 Istoria limbii române (pe-nțelesul tuturor). 9. Manualul Este o lucrare ce include noțiunile de
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
au cerut participarea Federației. În preajma anului nou 1947 secția culturală a întocmit și editat un Almanah intitulat Almanahul Femeii la care au contribuit numeroase personalități feminine din lumea noastră artistică și culturală. Acest Almanah, ca și Buletinul periodic al Federației, editat tot de secția culturală, a fost un valabil îndrumător pentru filialele din provincie. În septembrie 1947, această secțiune a editat un buletin rezumativ în limba franceză pentru informarea organizațiilor feminine din străinătate. Unificarea va fi menținută să dea și o
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
Partidului Munictoresc Român, Editura Humanitas, București, 2006 (Raluca Grosescu) ................................... Mihai Dinu Gheorghiu, Intelectualii În câmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale, Editura Polirom, Iași, 2007 (Corina Pălășan) ................................................ Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, Pseudomemoriile unui general de securitate: documente selectate și editate, Editura Humanitas, București, 2007 (Andrei Muraru) ...... Ion CALAFETEANU, Scrisori către tovarășa Ana, Editura Univers Enciclopedic, București, 2005 (Ruxandra Ivan) ............................................................................................................ ARGUMENT Raluca GROSESCU Volumul de față reunește articole referitoare la recrutarea, structura și evoluția elitelor comuniste Înainte și după 1989. Cunoscând
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
romanele unor Damian Stănoiu, Carol Ardeleanu, Ionel Teodoreanu, I. Peltz, dar apreciind (uneori cu entuzism) scrierile lui Em. Bucuța, Henriette Yvonne Stahl, Mircea Eliade, Victor Papilian. După 1955, continuă să elaboreze studii ample despre unii dintre cei mai importanți scriitori, editate parțial în volumul postum Banchetul lui Lucullus (1978), împreună cu o selecție din cronicile literare antebelice. Incitat de afirmațiile simpliste ale criticii sociologice, el propune în M. Eminescu. De la poezia socială la „Luceafărul” o viziune de ansamblu a operei poetului, a
BUCUR-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285902_a_287231]
-
Panait Istrati, 1946, Simfonia fantastică de Cezar Petrescu, 1946), a scris prefețe. În publicații de regulă universitare, i-au mai apărut două antologii lirice, precum și zeci de articole despre scriitori români. B. este, de asemenea, autor al unui Dicionario romeno-português, editat postum, în 1977, a 335 de articole din Encyclopèdie „Verbo” (1961-1971), precum și colaborator la lucrarea Le Verbe roumain a lui Alf Lombard. Traducerile românești din poeți latini și portughezi, din Goethe și din Baudelaire arată bun-gust în selecție, sensibilitate și
BUESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285914_a_287243]
-
dintre capii revoluției de la 1848, ci doar un căuzaș cu suflet vibrant, A. adaugă la cronica acelor zile mărturiile din Procesul și esilul meu la Snagov (1859), din Procesul meu pentru „Oda la Grecia” (1863) sau din manuscrisul Memoriile mele, editat postum. Imaginea epocii se recompune destul de viu, impetuosul autor, extrem de inventiv și locvace, fiind când patetic, grav, necruțător, când emfatic, naiv. Literatura lui A., puțin ținută în seamă de mulți contemporani și de posteritate, este a unui poligraf perseverent. Încurajat
ARICESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285450_a_286779]
-
și comentariile politice din prima pagină și în limba franceză. La redactarea gazetei au colaborat V. Fabian-Bob, Gh. Săulescu și T. Codrescu. Inițiativele culturale ale lui Asachi, realizate în principal în paginile gazetei, vor găsi o ilustrare și în suplimentele editate: „Alăuta românească” (14 martie 1837 - 1 septembrie 1838) și „Arhiva Albinei pentru arheologie română și industrie” (9 aprilie 1844 - 25 mai 1847). În 1839, Asachi mai tipărea și „Foaia sătească a Prințipatului Moldovii”, distribuită gratuit știutorilor de carte de la țară
ALBINA ROMANEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285223_a_286552]
-
cadrele unei noi societăți; o regăsim pe un vast teritoriu, de la Constantinopol până la București și Iași. Descoperite în mai multe copii-manuscris, unele în Biblioteca Academiei Române, altele în Biblioteca Universității din Iași, în fine, o parte la Constantinopol - două dintre ele editate: Introducere în logică și Comentarii la metafizică - scrierile lui Corydaleu schimbă perspectiva istorică privind aportul exegezei grecești, oferă istoricului filosofiei, istoricului ideilor, soluții nesperate pentru interpretarea textelor lui Aristotel. Personalitate marcantă a epocii de afirmare a neoelenismului, rotunjind imaginea învățământului
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]