12,690 matches
-
clar un adept al tipăriturilor, dar chiar dacă îți curge cerneală prin vene, este cel mai bun moment să fi în această industrie”, a declarat designerul Mario Garcia, subliniind tranformările multimedia din cadrul industriei. Într-adevăr, mai mult de 1.000 de editori și directori executivi ai unor ziare, din 88 de țări, care participă la summit-ul presei, organizat anual de WAN-IFRA, au dezbătut intens și cu energie despre problemele cheie ale industriei: libertatea presei, noi strategii de afaceri, media digitală, regândirea
Congresul mondial al publicaţiilor [Corola-blog/BlogPost/93840_a_95132]
-
cu energie despre problemele cheie ale industriei: libertatea presei, noi strategii de afaceri, media digitală, regândirea jurnalismului, implicarea audienței, media socială, tehnologie și altele. Membrii WAN-IFRA pot găsi pe pagina noastră de internet procesele verbale complete ale Congresului și Forumului Editorilor. Ambele procesele verbale pot fi accesate la secțiunea membrii, la http://www.wan-ifra.org/microsites/conference-executive-summaries. Strategiile de afaceri au fost în centrul atenției la evenimentele din Kiev, dar au împărțit, ca de obicei, luminele rampei cu problemele actuale legate
Congresul mondial al publicaţiilor [Corola-blog/BlogPost/93840_a_95132]
-
experiența noastră”. - “Cultura mănâncă strategie la micul dejun ... Să faci lucruri prin care să ieși în evidență este ceva întipărit în cultura noastră, să încerci în permanență lucruri noi pentru a evolua în permanență”, a declarat Bill McDonald, președinte și editor al ziarului Metro English dinCanada. - “Activăm într-o industrie liniară, care operează în timpi exponențiali. Aceasta este noua realitate și trebuie să regândim proporțiile industriei noastre”, a spus Earl Wilkinson, director executiv și președinte al INMA. - “Media socială nu transformă
Congresul mondial al publicaţiilor [Corola-blog/BlogPost/93840_a_95132]
-
Minty, conducătorul departamentului de media socială de la Al Jazeera. “Nu mai suntem paznicii porților și trebuie să înțelegem această schimbare dacă dorim să îi dăm un sens.” Al 65-lea Congres mondial al ziarelor, al 20-lea Forum mondial al editorilor și al 23-lea Forum mondial de publicitate media se va desfășura la Bangkok, în Thailanda, în perioada 2-5 iunie 2013. Înscrieri și informații pe http://www.wan-ifra.org/bangkok 2013 WAN-IFRA, cu sediul la Paris, Franța și Darmstadt, Germania
Congresul mondial al publicaţiilor [Corola-blog/BlogPost/93840_a_95132]
-
Thailanda, în perioada 2-5 iunie 2013. Înscrieri și informații pe http://www.wan-ifra.org/bangkok 2013 WAN-IFRA, cu sediul la Paris, Franța și Darmstadt, Germania, cu filiale în Singapore, India, Spania, Franța și Suedia este o organizație a ziarelor și editorilor de știri din întreaga lume. Reprezintă peste 18.000 de publicații, 15.000 de site-uri și peste 3.000 de companii din peste 120 de țări. Principala sa misiune este de a apăra și promova libertatea presei, jurnalismul de
Congresul mondial al publicaţiilor [Corola-blog/BlogPost/93840_a_95132]
-
Dacă ești un ziarist care acoperă acest segment, dar în același timp exprimi păreri politice partizane pe blogul personal, oamenii își vor pune întrebări legate de obiectivitate și, pe cale de consecință, credibilitatea articolelor va avea de suferit”, explică Ramaa Sharma, editor în cadrul „BBC World”. Activitatea jurnalistică pe rețelele de socializare ridică și chestiunea drepturilor de autor. În mod firesc, ceea ce scriu jurnaliștii este direcționat spre publicațiile care îi au ca angajați, „producția” lor fiind rezultatul activității ocupaționale pentru care sunt plătiți
Jurnalismul şi blogul – separate, dar împreună [Corola-blog/BlogPost/93844_a_95136]
-
dezvoltarea noilor tehnologii, accesul nerestrictionat la informație și comunicare, accesul necenzurat la internet și decalajul digital”. Deputații solicită că „jurnaliștii să fie protejați împotriva presiunilor, intimidării, hartuirii, amenințărilor și violenței”, subliniind importanța asigurării independenței jurnaliștilor, „atât față de presiuni interne - din partea editorilor sau proprietarilor media, cât și externe - din partea unor lobby-uri politice, economice sau a altor grupuri de interese”. Raportul solicită statelor membre și UE „elaborarea unor proceduri și mecanisme pentru alegerea și numirea managerilor din mass-media publice, consilii de administrație
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93846_a_95138]
-
devenit, apoi, teorie. Profesorul George Muntean, foarte apropiat în tinerețe de Perpessicius (i-a fost secretar științific), mi-a confirmat, după îndelungi discuții pe care le-am avut despre modul meu de a vedea lucrurile, că prin 1960 și marele editor ajunsese la concluzii asemănătoare. Eu consideram că Eminescu și-a decupat poeziile tipărite în „Convorbiri literare”, punîndu-le apoi în ordinea dorită pentru volum și intercalînd poeziile noi, făcute pentru legături. Mă bazam pe lipsa, dintre cărțile sale și dintre manuscrisele
Cu Nicolae Georgescu despre reeditarea antumelor lui Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93768_a_95060]
-
contente que tu veux șsic!ț éditer tes beaux vers...”), din 10 februarie, era cunoscut încă din 1905, fiind inclus apoi și în volumul XVI de Opere. Nu mă întrebați de ce n-a fost luată în seamă această scrisoare de către editorii lui Eminescu ori de istoricii literari. Știam că Perpessicius și alți oameni de cultură au avut acces la acest tezaur de scrisori păstrat, apoi, într-o bancă din Elveția pînă în anul 2000, dar că n-au putut să le
Cu Nicolae Georgescu despre reeditarea antumelor lui Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93768_a_95060]
-
publicate de Maiorescu, mai trebuie analizate și cîteva din edițiile anterioare ediției Perpessicius, și desigur, această ediție? Cum v-ați raportat la acestea pentru ediția dumneavoastră? Toate edițiile critice ale antumelor eminesciene sînt de luat în seamă, avînd în spate editori care au trudit mult pe text și pe interpretarea lui filologică. S-a instituit, însă, un stil, un comportament general: nici un editor nu notează diferențele de lectură ale predecesorilor săi. Numai sporadic, unde sînt semnificative, aceste diferențe sînt semnalate în
Cu Nicolae Georgescu despre reeditarea antumelor lui Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93768_a_95060]
-
acestea pentru ediția dumneavoastră? Toate edițiile critice ale antumelor eminesciene sînt de luat în seamă, avînd în spate editori care au trudit mult pe text și pe interpretarea lui filologică. S-a instituit, însă, un stil, un comportament general: nici un editor nu notează diferențele de lectură ale predecesorilor săi. Numai sporadic, unde sînt semnificative, aceste diferențe sînt semnalate în note finale (rar, și în note de subsol). De aceea, eu am procedat la o lectură sinoptică, adică la o comparație, vers
Cu Nicolae Georgescu despre reeditarea antumelor lui Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93768_a_95060]
-
pod. Dar podul are nevoie de piloni intermediari: fiecare ediție este un punct de sprijin pe spații mici, îți arată că textul a fost judecat de-a lungul drumului, îți dă curaj și întemeiere logică în cercetare. După Maiorescu, fiecare editor a avut în față o ediție sau cel mult două din edițiile sale, respectînd-o pe aceasta, sau pe acestea, în zonele nebuloase ale textului. Nu s-au strîns la un loc toate cele unsprezece ediții Maiorescu decît prin 1970, în timpul
Cu Nicolae Georgescu despre reeditarea antumelor lui Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93768_a_95060]
-
mult două din edițiile sale, respectînd-o pe aceasta, sau pe acestea, în zonele nebuloase ale textului. Nu s-au strîns la un loc toate cele unsprezece ediții Maiorescu decît prin 1970, în timpul directoratului lui Șerban Cioculescu la Biblioteca Academiei Române, deci editorii dinaintea lui Perpessicius (și nici el însuși la nivelul anilor 1939) nu le-au comparat pentru a observa atît de numeroasele deosebiri dintre ele. Aici stă „păcatul originar” al editorilor lui Eminescu: toți declară că se orientează după Maiorescu - dar
Cu Nicolae Georgescu despre reeditarea antumelor lui Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93768_a_95060]
-
1970, în timpul directoratului lui Șerban Cioculescu la Biblioteca Academiei Române, deci editorii dinaintea lui Perpessicius (și nici el însuși la nivelul anilor 1939) nu le-au comparat pentru a observa atît de numeroasele deosebiri dintre ele. Aici stă „păcatul originar” al editorilor lui Eminescu: toți declară că se orientează după Maiorescu - dar fiecare are ca referință o altă ediție Maiorescu. Da, cel mai elocvent exemplu mi se pare a fi, așa cum arătați, cel al polemicii dintre Lovinescu și Ibrăileanu: Lovinescu îl editează
Cu Nicolae Georgescu despre reeditarea antumelor lui Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93768_a_95060]
-
a XI-a Maiorescu, iar Ibrăileanu îi reproșează greșeli față de Maiorescu, bazîndu-se pe ediția a VI-a, pe care o folosește el. Dar, pentru că a venit vorba, de ce este atît de importantă ediția lui Garabet Ibrăileanu? Pentru antume, Ibrăileanu este editorul și comentatorul care a trudit și gîndit cel mai intens dintre toți editorii și comentatorii lui Eminescu. Din el au crescut și G. Călinescu, și Perpessicius, C. Botez, I.E. Torouțiu, G. Scorpan, I. Crețu etc. Sub tăietura virgulei sale se
Cu Nicolae Georgescu despre reeditarea antumelor lui Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93768_a_95060]
-
ediția a VI-a, pe care o folosește el. Dar, pentru că a venit vorba, de ce este atît de importantă ediția lui Garabet Ibrăileanu? Pentru antume, Ibrăileanu este editorul și comentatorul care a trudit și gîndit cel mai intens dintre toți editorii și comentatorii lui Eminescu. Din el au crescut și G. Călinescu, și Perpessicius, C. Botez, I.E. Torouțiu, G. Scorpan, I. Crețu etc. Sub tăietura virgulei sale se întrevede o revoluție, o spargere a tradiției maioresciene. După cum se știe, el n-
Cu Nicolae Georgescu despre reeditarea antumelor lui Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93768_a_95060]
-
cel mai mare interes în ediția dumneavoastră. Din comparația edițiilor lui Maiorescu între ele și cu celelalte ediții (și, desigur, cu primele apariții ale antumelor și cu manuscrisele), reiese că criticul este cel care remaniază fastidios punctuația textului eminescian. Ulterior, editorii lui Eminescu sporesc aceste diferențe de punctuație, acceptîndu-l pe Maiorescu sau propunînd formule proprii. Sînt chestiuni care țin, ca să zic așa, de interpretare, dar nu a textului originar, al lui Eminescu, ci a interpretărilor lui. Repet: nici un editor nu precizează
Cu Nicolae Georgescu despre reeditarea antumelor lui Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93768_a_95060]
-
eminescian. Ulterior, editorii lui Eminescu sporesc aceste diferențe de punctuație, acceptîndu-l pe Maiorescu sau propunînd formule proprii. Sînt chestiuni care țin, ca să zic așa, de interpretare, dar nu a textului originar, al lui Eminescu, ci a interpretărilor lui. Repet: nici un editor nu precizează însă nicăieri unde pune virgula cutare alt editor, el restabilește textul, și-atît. Trebuie spus, totuși, că Perpessicius, numai el, face o sumă amiabilă, rezonabilă a edițiilor anterioare - în sensul că inovează puțin și, de regulă, inovațiile sale se
Cu Nicolae Georgescu despre reeditarea antumelor lui Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93768_a_95060]
-
acceptîndu-l pe Maiorescu sau propunînd formule proprii. Sînt chestiuni care țin, ca să zic așa, de interpretare, dar nu a textului originar, al lui Eminescu, ci a interpretărilor lui. Repet: nici un editor nu precizează însă nicăieri unde pune virgula cutare alt editor, el restabilește textul, și-atît. Trebuie spus, totuși, că Perpessicius, numai el, face o sumă amiabilă, rezonabilă a edițiilor anterioare - în sensul că inovează puțin și, de regulă, inovațiile sale se regăsesc în edițiile dinaintea sa, deci el încearcă să-i
Cu Nicolae Georgescu despre reeditarea antumelor lui Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93768_a_95060]
-
etc. Sensul general al punctuației maioresciene este unul pozitivist, logicist - care transformă mistica lui Eminescu în simplă psihologie. Fiorul religios al poeziei eminesciene este netezit, prin punctuație, adus la o logică a înțelegerii comune ce se supune imperativului pedagogic. Toți editorii lui doresc accesibilitate, se adresează unui cerc cît mai larg de cititori, mai ales tinerilor școlari sau studenți în formare. În această ediție a mea, am scos vreo mie și ceva de virgule puse de-a lungul timpului în textul
Cu Nicolae Georgescu despre reeditarea antumelor lui Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93768_a_95060]
-
manuscrisă apropiată de versiunea finală: „Ce-ți pasă ție, din pămînt / Dac-oi fi eu sau altul.” Cât de departe sîntem astfel de acea trâmbițată culpabilizare a femeii... Vocativul este instituit, așadar, de Maiorescu - și păstrat în serie de toți editorii... săi. Dar Hyperion descoperă că dacă ar coborî în chip de lut, dacă ar accepta să se nască din păcat („Da mă voi naște din păcat...”), nu ar putea fi deosebit de un altul. Sau, un alt loc controversat, unde editorii
Cu Nicolae Georgescu despre reeditarea antumelor lui Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93768_a_95060]
-
editorii... săi. Dar Hyperion descoperă că dacă ar coborî în chip de lut, dacă ar accepta să se nască din păcat („Da mă voi naște din păcat...”), nu ar putea fi deosebit de un altul. Sau, un alt loc controversat, unde editorii schimbă, dînd diferite explicații: „S-a rupt din locul lin de sus” a devenit „S-a rupt din locul lui de sus”. Dar urmează imediat: „În vremea asta Cătălin...”, iar reluarea lin - Cătălin este semnificativă. Opoziția dintre Hyperion și Cătălin
Cu Nicolae Georgescu despre reeditarea antumelor lui Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93768_a_95060]
-
literară, i s-ar recunoaște autoritatea, ce ar fi de făcut pentru ca ea să atragă schimbările cuvenite și în edițiile „populare”, în manualele școlare și, eventual, în recitare, dacă va mai recita cineva poezie? Mai întîi ar trebui ca fiecare editor să declare ce ediție urmează, să ofere un aparat critic în care să arate ce anume preia de la predecesori, ce anume respinge, așa cum sper că am reușit eu să fac. Așa, poate că treptat s-ar decanta lucrurile. Apoi ar
Cu Nicolae Georgescu despre reeditarea antumelor lui Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93768_a_95060]
-
se afla internat la Odesa, pentru tratament. Aceste povești au fost trimise prietenului său prof. Novleanu, la Iași, în vederea publicării. În ediția a doua a cărții, Octav Minar adaugă o poveste, purtând numele ”Comoara misterioasă”, atribuită lui Eminescu, despre care editorul spune că este o prelucrare după povestirea ”Gold Bug” (”Cărăbușul de Aur”) a lui Edgar Allan Poe. Această ”adaptare și localizare”16 ar putea fi prelucrată după textul lui Ch. Baudelaire (1856), cu titlul ”Histoires Extraordinaires”. Eminescu schimbă numele unor
În jurul unei traduceri eminesciene din Samuel Langhorne Clemens [Corola-blog/BlogPost/93816_a_95108]
-
tehnica decriptării unui text. În traducerea lui Eminescu, se descrie doar partea finală a decriptării (transpoziția unor litere și cuvinte), omițându-se din varianta scriitorului american faza substituției literelor prin cifre. S-a spus despre Octav Minar că este un editor lipsit de credibilitate, astfel încât criticii literari au ocolit aceste creații. Numai că, ulterior, s-a publicat o scrisoare trimisă de Eminescu profesorului P. Novleanu, cea de-a opta, pe care o reproducem 17, din care rezultă că Eminescu îi amintește
În jurul unei traduceri eminesciene din Samuel Langhorne Clemens [Corola-blog/BlogPost/93816_a_95108]