1,494 matches
-
Ciurbești să aibă a lucra,... într-o lună câte două dzile, peste toți anii călugărilor la trebele lor”. Tot Gheorghe Duca voievod, la 11 august 1670 (7178) de această dată, este nevoit să pună rânduială în averea mănăstirii, fiindcă „Un egumen ce-au fost mai denainte vreme acolo... au petrecut și altele mai toate de la sfânta mănăstire vândut-au și satul acesta” - Căpotești din ținutul Vasluiului „Danie de la ctitorul ei,... Miron Barnovsche vodă”. Acel sat a fost cumpărat de către Apostolache ce
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
eu Alexandra ce am fost spătăroaie, scriem cu acest... zapis... pentru un sat anume Zărnești, de pe Prut, în ținutul Fălciului, care... înainte au fost... al sfintei mănăstiri Bârnovii, dat de ctitori... însă fiind părintele nostru... logofăt de cinste, venit-au egumenul... de la sfânta mănăstire... și au căzut cu mare smerenie rugându-să părintelui nostru... să priimească acel satu... și să se apuce... să facă această mănăstire să o săvârșească deplin”. Din câte îmi dau seama, sfințite, e vorba de terminarea bisericii Bârnova
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
dau bătut, sfințite. Uite însă ce scrie grămăticul domnesc la <7251> (1742) noiemvrie 19: „O carte s-au făcut mănăstirii Bârnovii”: „Facem știre cu această carte a domnii meli... că, fiindu mănăstire săracă, am făcut... milă cu dânsa, să găsească egumenul păr-la 30 de oameni, să fie oameni streini, ca să fie poslușnici de slujba bisericii. Însă pără... a-și face casă acei oameni să fie în pace... iar după ce li s-a împlini sorocul cărții... mele, își vor da banii pe
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
ești pornit împotriva obiceiurilor acelor vremuri, ia în seamă și ce spune Grigorie Alexandru Ghica voievod la 29 iulie 1766 și pe urmă n-ai decât să strigi cât poți de tare... Ascultă numai: „dat-am carte...rugătorului nostru Ignatie egumen de la mănăstirea Bârnova, ca să aibă a-și lua venitul de pe moșiile mănăstirii di pe Lunca Bârnovii: din Găureni, din Todirel, din Piciorul Lupului, din Ciurea, de pe Ciurbești... din țarini, din toate semănăturile, din fânațe, din pomeți, din vii, din prisăci
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
spus, e mai ușor să apelezi la blesteme decât să ai grijă de bunurile mănăstirii... Curios lucru, părinte. Nu te pot contrazice, fiindcă la 17 iunie 1782 patriarhul trece la fapte: „De vreme ce ne-am înștiințat de cătră cuviosul chir Ignatie, egumenul sfintii noastre mănăstiri Bârnovii,... cum că multe părți de moșie și alte danii de ale sfintei mănăstiri s-ar fi înstreinat și acum s-ar fi stăpânindu și s-ar fi împresurându cu nedreptate de cătră alții” Și patriarhul știe
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
că, furat de grozăvia blestemului, nu mi-a trecut prin cap cum devine treaba asta... Este limpede că mănăstirea Bârnova era închinată Sfântului Mormânt, că altfel patriarhul nu ar fi spus: „De vreme ce ne-am înștiințat de cătră cuviosul chir Ignatie, egumenul sfintii noastre mănăstiri Bârnovii”... Mereu ai dreptate, sfințite! Las-o mai moale cu laudele, fiule. Mai bine ascultă ce spune Lupul Bătog în zapisul său din 27 mai 1783, în care vorbește de vremea ciumei și de faptul că fratele
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
de porunca lui Costandin Mihail Cehan Racoviță, dată la 5 decembrie 1751 (7260), vornicului de poartă Tănasă Meleghe și uricarului Simion Cheșco, în care spune: „Vă facem știre că... au datu jalobă rugătoarele noastri... di la sfânta mănăstire Socola, pe egumenul de Cetățuia... dzicând... că egumenul di Cetățuia trece piste semnile hotară și le împresură moșie și apucă di dijmuiești di pe locul Socolii în tărie lui... Au mai adus hotarnici și pe unde arată oamenii semnele hotarălor, dară igumenul de
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Cehan Racoviță, dată la 5 decembrie 1751 (7260), vornicului de poartă Tănasă Meleghe și uricarului Simion Cheșco, în care spune: „Vă facem știre că... au datu jalobă rugătoarele noastri... di la sfânta mănăstire Socola, pe egumenul de Cetățuia... dzicând... că egumenul di Cetățuia trece piste semnile hotară și le împresură moșie și apucă di dijmuiești di pe locul Socolii în tărie lui... Au mai adus hotarnici și pe unde arată oamenii semnele hotarălor, dară igumenul de Cetățuie ocărăști pe martori și
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
în tărie lui... Au mai adus hotarnici și pe unde arată oamenii semnele hotarălor, dară igumenul de Cetățuie ocărăști pe martori și sare să-i bată”. N-ai spus însă că bietele călugărițe „au și scrisori în semne, hotarnică, dară egumenul di Cetățuie trece piste semnile hotară și le împresoară moșie”. Frumos-îi, părinte, din partea unei fețe bisericești. Și mai mult din partea unui egumen să se zborșască la bieții oameni, care nu făceau altceva decât să spună adevărul? Călugărul așteaptă parcă să
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
sare să-i bată”. N-ai spus însă că bietele călugărițe „au și scrisori în semne, hotarnică, dară egumenul di Cetățuie trece piste semnile hotară și le împresoară moșie”. Frumos-îi, părinte, din partea unei fețe bisericești. Și mai mult din partea unui egumen să se zborșască la bieții oameni, care nu făceau altceva decât să spună adevărul? Călugărul așteaptă parcă să i se limpezească gândurile și apoi, cu o privire oarecum vinovată, îmi spune: Dacă credeai că oricine poartă sutană este și chemat
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
mai 1690 (7198), hopa și o neînțelegere între călugărițele de la Socola și mănăstirea Sfântul Ioan Zlataust - privind hotarul dintre moșiile lor. Atunci Constantin Cantemir voievod trimite pe vornicul de poartă Cârstian pentru a așeza lucrurile la locul lor. Vornicul împreună cu egumenul de la mănăstirea Zlataust și stareța de la mănăstirea Socola au luat „un om bătrân, anume Leca, carile acesta știe hotarăle” și când a terminat treaba, în anafora către vodă spune: „Milostive și luminate doamne, să fii măriia dumitale sănătos! Facim știre
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
și stareța de la mănăstirea Socola au luat „un om bătrân, anume Leca, carile acesta știe hotarăle” și când a terminat treaba, în anafora către vodă spune: „Milostive și luminate doamne, să fii măriia dumitale sănătos! Facim știre mării dumitali pentru egumenul de la Sventî Ioan cau venit cu cinstită carte mării dumitali la noi ca să mergim la Socola și să li luăm sama pentru o bucată de loc ce-au avut gâlceavă egumenul denpreună cu călugărițele de la Socola”. După ce mergând dintr-un
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
fii măriia dumitale sănătos! Facim știre mării dumitali pentru egumenul de la Sventî Ioan cau venit cu cinstită carte mării dumitali la noi ca să mergim la Socola și să li luăm sama pentru o bucată de loc ce-au avut gâlceavă egumenul denpreună cu călugărițele de la Socola”. După ce mergând dintr-un stâlp de piatră în altul restabilește hotarul, la sfârșit scrie: „Păn-aice măriia ta le-au fostu gâlceava și s-au găsit și hotarăle”. Încet-încet, mănăstirea Zlataust începe să primească danii la
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
fie de chiverniseală sfintii mănăstiri și să margă ceva vinit pre an și la acea mare mănăstire de la Sfânta Gora”. Cum bag eu de seamă, părinte, vodă nu spune cât să dea mănăstirii de la „Sfânta Gora”, ci lasă să hotărască egumenul mănăstirii Dancul cât să dea la „Csiropotamo”. Spuneam noi că mănăstirea Dancul era foarte activă. Așa se face că egumenul Ioanichie se plânge lui vodă cum că de pe moșia lor „care se numește Buciumi și Poiana lui Păun... să scoate
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Cum bag eu de seamă, părinte, vodă nu spune cât să dea mănăstirii de la „Sfânta Gora”, ci lasă să hotărască egumenul mănăstirii Dancul cât să dea la „Csiropotamo”. Spuneam noi că mănăstirea Dancul era foarte activă. Așa se face că egumenul Ioanichie se plânge lui vodă cum că de pe moșia lor „care se numește Buciumi și Poiana lui Păun... să scoate piatră ce să cară aice în Iași” și „cei ce scot piatra ieu câte doi lei pe coș și cei
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
să-i lucrați la ce v-ari pune, iar nu mai mult”. Mănăstirea Dancul mai avea în stăpânire și moșia numită Valea lui Pătrașco, dar erau mulți cei care o furau... Atunci Ioan Nicolae Mavrocordat voievod dă carte de volnicie egumenului mănăstirii „să fie volnic... a-și apăra acea moșie despre ierbărit, adică dispre cei carii vin di cosăscu iarba și o aduc în târgu de o vând... pe nimeni să nu lasă... măcar om domnescu de ar fi, sau boierescu
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
dus la această hotărâre. Să auzim! Vodă spune că tatăl său „Nicolae vodă, întru a doua domnie” văzând că mănăstirea Dancu era „pustie, neavând purtătoriu de grijă... a fost dat-o... în sama și epitropie lui Iezechiil ce-au fostu egumen mai pe urmă și la Trieh Svetitele; și când au ieșit Iezechiil din epitropie arătând că i-au rămas datoare mănăstirea Dancul cu optu sute lei din cheltuielele ceau făcut cu trebele mănăstirii”. Drept urmare, Iezechil a oprit opt pogoane de
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
se făcea de o mănăstire care primește danii cu nemiluita să rămână săracă lipită pământului? Lucrurile sunt simple și în același timp complicate... Una din cauzele sărăcirii unei mănăstiri ar fi lipsa de grijă din partea viețuitorilor mănăstirii, în frunte cu egumenul, și apoi însușirea - cum ar fi cazul lui Iezechil și a altora pe care i-am mai întâlnit noi - a unor bunuri ale mănăstirii. Daniile către mănăstirea Dancul nu se opresc însă aici. Numai că acestea au o altă față
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
mai 1753 (7261) mănăstirea intră în stăpânirea casei. Un gest asemănător face și Maria armeanca, care „fiind... fămei săracă”, nu a putut plăti bezmănul timp de 15 ani și în zapisul întocmit la 1 septembrie 1754 (7263) roagă pe Ioanichie egumenul mănăstirii ca pentru îngăduința față de ea să primească „o căzătură de casă” ce se află pe locul mănăstirii. Nici niște țigani robi nu strică la sfânta mănăstire, fiule. Asta o aflăm dintr-un zapis întocmit la 5 decembrie 1758 (7267
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
cu învoirea vechiului stareț al mănăstirii Sinadon, a „cuprins cu gardul o bucățea dintr-acest locu”. Târziu, când gardul a putrezit, dascălul îl reface, dar - ispita diavolului - ia „mai mult cu gardul câtva loc... a mănăstirii,... fără știrea și învoiala egumenului zicându-i... că să va învoi”. Numai că nu s-au mai învoit „și egumenul neputând suferi strâmbătate mănăstirii... prin jaloba ce-au dat la mărie sa vodă ș-au cerut dreptate”. Până aici nu-i nici un motiv de blestem
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
locu”. Târziu, când gardul a putrezit, dascălul îl reface, dar - ispita diavolului - ia „mai mult cu gardul câtva loc... a mănăstirii,... fără știrea și învoiala egumenului zicându-i... că să va învoi”. Numai că nu s-au mai învoit „și egumenul neputând suferi strâmbătate mănăstirii... prin jaloba ce-au dat la mărie sa vodă ș-au cerut dreptate”. Până aici nu-i nici un motiv de blestem, fiule. Asta îi și firesc, dar „spre dovada dreptății și a adevărului” Ieremia, egumenul mănăstirii
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
și egumenul neputând suferi strâmbătate mănăstirii... prin jaloba ce-au dat la mărie sa vodă ș-au cerut dreptate”. Până aici nu-i nici un motiv de blestem, fiule. Asta îi și firesc, dar „spre dovada dreptății și a adevărului” Ieremia, egumenul mănăstirii Dancul, „au cerut... carte de blăstăm asupra tuturor acelora , oricarii vor fi știind și vor fi apucat din bătrâni pentru hotarul acelui loc pe unde au umblat și s-au stăpânit din vechi... De nu vor mărturisi adevărul în
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
pământeni de ai noștri! Știi cumva când se întâmpla aceasta? La 5 iunie 1778, sfințite. În vremurile acelea s-au întâmplat totuși și fapte mai bune. Uite, de pildă, Gavril, vătaful mănăstirii Dancul, pe când s-a însurat, a primit de la egumen un loc de casă în schimbul a treizeci de stupi, din care nu a dat mănăstirii decât cincisprezece din ei. Vătaful și-a făcut casă pe acel loc, dar s-a întâmplat ca un incendiu să-i pârjolească casa și locul
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
călugări de Trei Sfetitele nice dănăoară treabă să n-aibă cu mănăstirea Copoului,... ce să fie osăbite ca dintăi... și să fie închinată la toate mănăstirile de la Svânta Gora”. Și vodă nu se oprește aici, ci spune „am pus și egumen pe popa Izichiil de la mănăstirea de la Svânta Gora”. Cu alte cuvinte, mănăstirea Sfântul Atanasie din Copou a ajuns din lac în puț. Iar prin numirea unui egumen grec vodă a pus lupul să păzească oile... Voievodul „cu bucate de hrană
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Svânta Gora”. Și vodă nu se oprește aici, ci spune „am pus și egumen pe popa Izichiil de la mănăstirea de la Svânta Gora”. Cu alte cuvinte, mănăstirea Sfântul Atanasie din Copou a ajuns din lac în puț. Iar prin numirea unui egumen grec vodă a pus lupul să păzească oile... Voievodul „cu bucate de hrană încă o am miluit; și am miluit-o cu loc de țarină și fânață și cu vii și cu loc de hăleșteu în Valea lui Tătar”. Dar
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]