2,092 matches
-
Fig. 26.1-26.52) DURAMATER are următoarele teritorii vasculare: - al convexității; - al coasei creierului; - al micii aripi a sfenoidului și al fosei temporale mijlocii; - al clivusului; - al cortului cerebelului; - al fosei cerebrale posterioare. Vascularizația acestor regiuni este asigurată prin: - Ramuri elective meningee, provenind din A.C.I., A.C.E. sau din A. V.; - Mai mulți pediculi, cu origini în arterele amintite mai sus. Meningioamele pot avea pediculi provenind atât din A.C.E. cât și din A.C.I. Acești pediculi pot aborda tumoarea
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
concepte, se observă faptul că se referă la medii diferite și care, în unele cazuri pot fi de-a dreptul în opoziție. Democrația și RoL se referă la două sisteme instituționale inegale. Conceptul de democrație se aplică în principal instituțiilor elective, deci executivului și legislativului. Legea, în schimb, acționează și lucrează în special prin tribunale, prin forțele de poliție și judecători. Evident, există intersectări între cele două medii, cum ar fi contactul dintre democrație și sistemul legilor (spre exemplu legislativul prin
Uniunea Europeană și promovarea rule of law în România, Serbia și Ucraina by Cristina Dallara () [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
-
nu față de preopinent, ci față de public. Acest aspect îl vom detalia însă la momentul potrivit. Deseori, în abordările critice ale pamfletului arghezian, se face recurs la antecedente biografice, determinante pentru structura sa afectivă înclinată spre mizantropie (Vianu, Cioculescu ș. a.), afinități elective, Weltanshaunng specific. Incursiunile, mai mult contextuale, în publicistica argheziană întreprinse de Cioculescu surprind o latură semnificativă care se cere studiată în profunzime. E vorba de similitudinile tematice și principiale pe care Arghezi la împărtășește cu Eminescu (critica politicianismului, ostilitate față de
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
multe ori. 3. Textele propuse de noi spre analiză, "Unul din argumentele cele mai obicinuite"(1880)225 și "Cum polemizează domnul Iorga"(1937)226, departe de a fi preferate în exemplificările exegetice, întrunesc, din punctul nostru de vedere, principalele criterii elective, și anume: au o maturitate publicistică, urmând unui consecvent exercițiu al scrisului cotidian (la Eminescu, mai bine de un deceniu, iar la Arghezi, mutatis mutandis, mai bine de trei decenii de gazetărie); ambele fac parte din polemici celebre, în epocă
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
de mare voievod, este stăpânul Întregului pământ, șeful administrației, declară război sau Încheie pace, emite hrisoave, este instanța supremă de judecată. Uneori domnul se consultă cu sfatul domnesc, mai ales În chestiuni de politică externă. Succesiunea la tron era ereditar - electivă, dar nu exista dreptul primului născut, ceea ce a determinat pe unii domni să și asocieze la domnie pe unul din fii Încă din timpul vieții. Fiul său Vladislav Vlaicu (1364-1376) trece cu pricepere peste conflictele militare, politice și religioase cu
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
instituții ale statului medieval românesc sunt: domnia, sfatul domnesc și principalele dregătorii, marea adunare a țării și adunările obștești. Țările Române: Transilvania, Țara Românească și Moldova se constituie În voievodate. Domnia este o instituție centrală, creație politică românească ereditară și electivă. Domnul deținea și titlul de mare voievod adică comandantul Întregii oștiri În timp de război. Apar două dinastii: dinastia Basarabilor În Țara Românească și Mușatinilor În Moldova. Atribuțiile domnitorului: șef al statului, comandantul suprem al oastei, aprobă orice schimbare sau
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
folosință și creșterea oblogațiilor În muncă nartul (norma de muncă pentru o zi). Rusia, acceptă Regulamentul Organic cu scopul de a-și promova interesele, și să slăbească influența turcească. Regimul politic regulamentar Contrar stipulațiilor Regulamentelor Organice, care prevedea o domnie electivă, după Încetarea ocupației ruse, În martie 1834, Rusia și Turcia numeau domni pe Al. Dimitrie Ghica, În Țara Românească și Mihail Sturdza În Moldova, aceștia urmând să guverneze potrivit Regulamentului Organic de unde și denumirea de regim politic regulamentar. În Țara
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
țărani. Deși nu răspundea dorinței de unire deplină, ea nu Împiedica realizarea acesteia de către poporul nostru, prin propriile sale forțe. Puterile, trebuiau puse În fața faptului Împlinit. În aceste condiții, viața politică din Principate, s-a concentrat, În jurul alegerilor pentru Adunările Elective. Adunarea din Moldova l-a ales drept candidat unic pe Al. I. Cuza, 5 ianuarie 1859. Adunarea Electivă munteană, era dominată de forțele conservatoare. În aceste Împrejurări, liberalii au făcut apel la presiunea maselor, pentru a contracara această majoritate. Cele
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
sale forțe. Puterile, trebuiau puse În fața faptului Împlinit. În aceste condiții, viața politică din Principate, s-a concentrat, În jurul alegerilor pentru Adunările Elective. Adunarea din Moldova l-a ales drept candidat unic pe Al. I. Cuza, 5 ianuarie 1859. Adunarea Electivă munteană, era dominată de forțele conservatoare. În aceste Împrejurări, liberalii au făcut apel la presiunea maselor, pentru a contracara această majoritate. Cele două tabere, au acceptat candidatura lui Al. I. Cuza care, În 24 ianuarie 1859, a fost ales domn
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
Iași, 2004). În jurul solidarității se înlănțuie resposabilitatea individuală și responsabilitea colectivă, responsabilitatea morală și responsabilitatea socială. A defini solidaritatea nu este deloc ușor fiindcă noțiunea are accepții multiple: solidaritate impusă de constrângerile mediului, de războaie, de nevoi, de obiceiuri; solidaritate electivă, bazată pe afirmarea sinelui; solidaritate naturală, ce exprimă "ordinea lucrurilor"; solidaritate contractuală, care exprimă voințele individuale; solidaritate pe termen scurt, cu caracter impersonal; solidaritate pe termen lung, care unește oameni ce nu se cunosc; solidaritate expresivă ca urmare a sentimentelor
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
determină și afinitățile ei tinctoriale. Metodele de colorare a bacteriilor sunt numeroase și variate. În general, se folosesc două tipuri de metode: - metode de colorare simple, de orientare (colorația cu fuxină diluată sau cu albastru de metilen); - metode de colorare elective, diferențiale, care scot în evidență particularitățile chimice și structurale ale bacteriilor (colorația Gram, Ziehl-Neelsen, sau colorații pentru capsulă, spori etc.). Pătrunderea soluției colorate în celulă este un fenomen fizico-chimic și constă în fixarea colorantului, combinarea acestuia cu materia celulară, în
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
celulele bacteriene au o afinitate mai mare pentru coloranții bazici, față de cei acizi. De aceea, în practica microbiologică se folosesc mai mult coloranții bazici. O serie de substanțe existente în învelișurile celulei împiedică pătrunderea soluției colorate în interiorul celulelor bacteriene. Metodele elective de colorare se bazează pe diferențele de afinitate dintre substratul analizat și soluția de colorant. Metoda de colorație Gram, perfecționată în timp, a permis gruparea tuturor bacteriilor în două subdiviziuni distincte: bacterii Gram pozitive și Gram negative. Mecanismul colorației Gram
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
lui Dumnezeu “, (Io - fiind prescurtarea de la Ioannes cel ales de Dumnezeu); o prin ceremonia ungerii cu mir de către mitropolit, domnii deveneau conducătorii politici “din mila lui Dumnezeu”, ceea ce le conferea întreaga putere și le asigura sprijinul divinității; -avea caracter ereditar electiv, domnii fiind aleși din rândul unor dinastii: o dinastia Basarabilor în Țara Românească; o dinastia Mușatinilor și Bogdăneștilor în Moldova. caracter ereditar fiind transmisă din tată în fiu; caracter electiv deoarece boierii și sfatul aveau dreptul de a alege pe
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
întreaga putere și le asigura sprijinul divinității; -avea caracter ereditar electiv, domnii fiind aleși din rândul unor dinastii: o dinastia Basarabilor în Țara Românească; o dinastia Mușatinilor și Bogdăneștilor în Moldova. caracter ereditar fiind transmisă din tată în fiu; caracter electiv deoarece boierii și sfatul aveau dreptul de a alege pe domn dintre membrii familiei domnitare (putea fi ales chiar dacă nu era rodul unei căsătorii legitime dacă era de „os domnesc”). o unii domni și-au asociat la domnie din timpul
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
de la Paris din 1856 (Franța, Anglia, Austria, Rusia, Turcia, Prusia și Sardinia) stabilește statutul politic, juridic, administrativ și social al Țărilor Române. Acestea se vor numi Principatele Unite ale Moldovei și Țării Românești și vor avea fiecare domn, adunare legislativă (electivă) și guvern propriu, reprezentat la Constantinopol de agenți diplomatici agreați de Înalta Poartă. Convenția abroga privilegiile boierești și reglementa juridic relațiile dintre marii proprietari și țărani. Convenția va constitui baza legală a funcționării Principatelor pînă în 1864, dar după Unirea
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
pot fi negate drepturile care sînt accesibile altora și necesare celor cinci instituții politice pe care tocmai le-am enumerat. Acestea includ drepturile de a vota în desemnarea oficialilor prin alegeri libere și corecte; de a candida pentru funcții publice elective; de liberă expresie; de a forma și de a participa în organizații politice independente; de a avea acces la surse de informare independente; și drepturi la alte libertăți și oportunități care pot fi necesare pentru funcționarea instituțiilor politice ale democrației
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
o încercare de a instaura un monarh ca șef al statului s-ar situa în dezacord cu convingerile republicane larg răspîndite. De aceea în cadrul convenției din 1787 propunerea lui Alexander Hamilton de numire pe viață a șefului executivului o "monarhie electivă" a fost respinsă fără a fi măcar discutată. După cum remarca un alt delegat, Elbridge Gerry, "Nu există nici măcar unul într-o mie, dintre concetățenii noștri, care să nu se împotrivească oricărui pas către monarhie".5 CÎT DE MULT CONTEAZĂ ACESTE
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
exacte ale reglării motricității căilor biliare, ceea ce se detașează cu siguranță este acțiunea lor coordonată. De importanță deosebită în controlul evacuării bilei este reglarea endocrină, dovadă fiind faptul că denervarea colecistului nu împiedică deversarea bilei în duoden. Hormonul cu acțiune electivă este colecistokinina, eliberat de mucoasa duodenală. Acest hormon, identic de altfel cu pancreozimina (CCK-PZ), are și acțiune stimulatoare asupra secreției pancreatice, dar doza de CCK necesară pentru a produce contracția veziculei biliare este 7-8 ori mai mare decât cea necesară
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
de Raabe și Călărețul lui Storm. Probabil că de O luptă pentru Roma a lui Dahn se rezema acel volum ilustrat purtând titlul Rasputin și femeile, pe care mai târziu l-am atribuit pe nedrept, ca lectură constrastantă la Afinitățile elective de Goethe, cuiva care era înnebunit după cărți din motive cu totul altfel stratificate, pentru ca, pe baza unei asemenea mixturi explozive, să-și însușească micul și marele alfabet. Toate astea și altele încă îmi potoleau foamea de lectură. Oare din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
Nu o face, preferînd să vegheze, golem melancolic, desăvîrșirea vocației lui tîrzii de învățător: micul paj nu reține doar versuri și pasaje, gînduri despre ce merită și ce nu, dincolo de orice profit, ci află, în lumea intereselor schimbătoare, gustul afinităților elective. Gustul prieteniei, care face să merite libertatea. Convins că a lăsat în urmă o clonă care-și va ispăși complicitatea cu tristul cititor evadat, Anibal Lector dispare undeva în mare. Ucenicul lui îi devine dublul nedespărțit, scriitorul. Nu se vor
Cărți pe apă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8344_a_9669]
-
prietenie închegată printre rînduri. În lumea lui captatio benevolentiae, mai mult decît o formulă retorică, "marea înțelepciune e să-ți alegi prietenii care nu te vor sili la compromisuri." Că ei există, deși răuvoitorii îi vor nega, dovedește că "afinitățile elective nu sînt, probabil, o formulă goală." În anul cel mai bun pentru roman, nu se trece ușor peste o carte. În numărul următor, Petru Comarnescu scrie despre Femei, și se publică un dosar de presă pentru Patul lui Procust. Și
Cîteva instantanee by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8715_a_10040]
-
asupra deciziilor guvernamentale este acordat prin constituție oficialilor aleși. 2. Oficialii sînt selectați în urma unor alegeri libere, corecte, organizate în mod frecvent. 3. Practic, toți adulții posedă dreptul de vot. 4. Practic, toți adulții au dreptul să candideze pentru funcții elective. 5. Cetățenii au dreptul să-și exprime liber opiniile în chestiuni politice. 6. Surse alternative de informare sînt puse, în mod liber, prin lege, la dispoziția tuturor. 7. Oricine are dreptul să formeze partide, grupuri de presiune sau alte asociații
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
găsește o primă materializare. Cascada de reforme lansate de Cuza, prin care a semănat "schimbarea la față a României" în sensul modernizării unei societăți cvasi-feudale, a lovit frontal în interesele latifundiarilor conservatori. În același timp, dizolvarea de către Cuza a Adunării Elective prin lovitura de stat din 2 mai 1864 i-a nemulțumit pe liberalii radicali, care s-au aliat cu conservatorii în ceea ce a rămas în conștiința colectivă sub numele de "monstruoasa coaliție" care l-a forțat pe Cuza să abdice
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Particularitatea ireductibilă, determinată istoric, cultural și etnic a fiecărui Volk reclamă autodeterminarea politică, fiecare etnie dispunând de un mandat legitimat istoric, cultural și etnic de autoorganizare a propriilor cadre politice. Spre deosebire de modelul francez, renanian, al naționalității, întemeiat pe principiul apartenenței elective la comunitatea civică națională, modelul german, de inspirație herderiană, este fundat pe principiul apartenenței fatale în organismul națiunii. Ca ultimă remarcă asupra acestei noțiuni de naționalism etnic herderian pe care o contrastăm concepției renaniene a naționalismului civic, se impune menționarea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
introduce religia pe durata întregului învățământ preuniversitar: "Planurile învățământului primar, gimnazial, liceal și profesional includ religia ca disciplină școlară". În ciclul primar religia este obligatorie, în ciclul gimnazial opțională, iar în cel liceal și profesional facultativă. Legea mai precizează libertatea electivă în materie confesională, specificând faptul că elevul, cu acordul părintelui sau al tutorelui legal instituit, alege religia și confesiunea pe care dorește să le urmeze în procesul educativ. Cum marea majoritate a populației României este de religie ortodoxă (conform Recensământului
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]