1,905 matches
-
Nu îngădui decât Poemul...). Desigur, nouă atitudine de Mandarin Valah. După acest preludiu metapoetic, Ion Pachia-Tatomirescu își construiește, mai departe, cartea pe o simetrie septenară, holonică: urmează cinci cicluri de elegii ale elementelor primordiale (Elegiile elementului Aer, Elegiile elementului Apă, Elegiile elementului Foc, Elegiile elementului Lemn, Elegiile elementului Pământ), pentru ca a șaptea secvență să fie împlinită în „clipa suspendată“ a Erei Arheopterix, care dă și titlul volumului. Altfel spus, întregul ființei-ca-ființare într-o „ele gie“ a elegiilor, căreia poetul îi spune
Editura Destine Literare by Theodor Codreanu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_205]
-
Poemul...). Desigur, nouă atitudine de Mandarin Valah. După acest preludiu metapoetic, Ion Pachia-Tatomirescu își construiește, mai departe, cartea pe o simetrie septenară, holonică: urmează cinci cicluri de elegii ale elementelor primordiale (Elegiile elementului Aer, Elegiile elementului Apă, Elegiile elementului Foc, Elegiile elementului Lemn, Elegiile elementului Pământ), pentru ca a șaptea secvență să fie împlinită în „clipa suspendată“ a Erei Arheopterix, care dă și titlul volumului. Altfel spus, întregul ființei-ca-ființare într-o „ele gie“ a elegiilor, căreia poetul îi spune „globalizare paradoxistă“ (Despre
Editura Destine Literare by Theodor Codreanu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_205]
-
atitudine de Mandarin Valah. După acest preludiu metapoetic, Ion Pachia-Tatomirescu își construiește, mai departe, cartea pe o simetrie septenară, holonică: urmează cinci cicluri de elegii ale elementelor primordiale (Elegiile elementului Aer, Elegiile elementului Apă, Elegiile elementului Foc, Elegiile elementului Lemn, Elegiile elementului Pământ), pentru ca a șaptea secvență să fie împlinită în „clipa suspendată“ a Erei Arheopterix, care dă și titlul volumului. Altfel spus, întregul ființei-ca-ființare într-o „ele gie“ a elegiilor, căreia poetul îi spune „globalizare paradoxistă“ (Despre o neliniște în
Editura Destine Literare by Theodor Codreanu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_205]
-
Aer, Elegiile elementului Apă, Elegiile elementului Foc, Elegiile elementului Lemn, Elegiile elementului Pământ), pentru ca a șaptea secvență să fie împlinită în „clipa suspendată“ a Erei Arheopterix, care dă și titlul volumului. Altfel spus, întregul ființei-ca-ființare într-o „ele gie“ a elegiilor, căreia poetul îi spune „globalizare paradoxistă“ (Despre o neliniște în jocul „de-a galaxia“...). Se observă o insolitare a celor cinci ele mente alcătuitoare ale universului, căci al cincilea element, eterul, pare substituit de Lemn, conținător al tuturor celorlalte, deși
Editura Destine Literare by Theodor Codreanu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_205]
-
să ne mântuiască neamul (în ce sens curge durerea...). în sfârșit, elementul Pământ încorporează, ca al cincilea, muntele sfânt Cogaion, poetul reușind, probabil, după Eminescu și Ion Gheorghe, cea mai rafinată și originală lirică a originilor dacopelasge, trăgând arcul dintre elegie și imn, în poeme precum Raiul meu cât o sprânceană, cât o pleoapă..., Sfânt prag la vidul acvilin... - poem subintitulat chiar holopoem - etc. Iubirea e văzută ca imperială vânătoare între leu și gazelă, El și Ea, El soț în „purpura
Editura Destine Literare by Theodor Codreanu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_205]
-
8 septembrie 1926, comuna Făcăeni, județul Ialomița - d. 25 mai 1998, București) a fost un scriitor român. a fost al optulea fiu dintre cei unsprezece ai plugarilor Ion și Elena Bănulescu. O evocare a copilăriei se găsește în ciclul memorialistic "Elegii la sfarșit de secol" (în prozele Locuri misterioase, Șlepul, Troienele, Moara lui Fuierea, Tabăra, din capitolul "Călărețul de argint"). Biblioteca județeană din Slobozia și un colegiu național din Călărași sunt numite în cinstea lui.
Ștefan Bănulescu () [Corola-website/Science/297694_a_299023]
-
mai există o autoritate care să poată institui noi zile de doliu colectiv pentru generațiile următoare, așa cum a fost în antichitate. Câțiva rabini ultraortodocși că Michael Dov Ber Weissmandl, Shlomo Halberstam (al treilea rabin din Bobov), Shimon Schwab, au scris elegii religioase - kinnot- închinate martirilor Holocaustului, care au fost intercalate în ceremonialul postului de 9 Av. Alți evrei ortodocși, mai ales ultraortodocși, din obști haredim, inclusiv hasidim au stabilit zile de comemorare proprii. Alții din rîndurile lor s-au pronunțat pentru
Yom Hashoa () [Corola-website/Science/334427_a_335756]
-
întemeietorii Academiei Mihăilene. A publicat prima gazeta românească din Moldova, Albina Românească (1829). A organizat primele reprezentații teatrale în limba română (1816) și Conservatorul filarmonic dramatic (1836). Traduce și adaptează piese de teatru străine. În poezie, abordează toate speciile: ode, elegii, sonete, imnuri, fabule, meditații, balade. Versifica legendele istorice Dochia și Traian, Ștefan cel Mare înaintea Cetății Neamț. A scris și nuvele istorice (Dragoș, Petru Rareș, Rucsandra Doamna ș.a.), care au constituit sursă de inspirație pentru nuvelele lui Costache Negruzzi. În
Gheorghe Asachi () [Corola-website/Science/297627_a_298956]
-
amintește adesea de Marin Sorescu, neabandonând nici poza inițiatului orfic sau tentația rostirii aforistice. Criticul literar Alexandru Cistelecan consideră că Ionuț Caragea merge pe drumul pozitiv și exemplar al poeziei, de la suferință la extaz, de la angoasă la iluminare și de la elegie la imn. Ionuț Caragea își petrece primii 28 de ani din viață la Constanța. Face studiile primare la Școala Generală nr. 38, apoi termină Liceul Industrial Energetic. Urmează cursurile Facultății de Educație Fizică și Sport din cadrul Universității Ovidius Constanța și
Ionuț Caragea () [Corola-website/Science/334112_a_335441]
-
produc acolo unde temperatura afectivă a discursului anamnetic și introspectiv pus pe două voci se ridică și e nevoie de o sublimare a lui. Într-un final, criticul conchide că de la suferință la extaz, de la angoasă la iluminare și de la elegie la imn ar fi drumul pozitiv și exemplar al poeziei, un drum pe care merge și Ionuț Caragea. Fragmente din romanul lui Ionuț Caragea au apărut și în presa românească din țară sau din diaspora: Actualitatea literară, Clipa din S.U.A.
Ionuț Caragea () [Corola-website/Science/334112_a_335441]
-
Scrie ""Images à Crusoé""(Imagini pentru Crusoe) în 1904. Studiază la facultațile de drept, științe și litere din Bordeaux, interesându-se cu precădere de filozofii presocratici și de dreptul roman. Publică sub numele de Saint-Léger Léger volumul de versuri ""Éloges"" (Elegii, 1911). După călătorii în Spania, Germania și Anglia, se stabilește la Paris, pregătindu-se pentru cariera diplomatică (1914). Ca secretar de ambasadă la Peking, călătorește prin China, Coreea, Japonia, Mongolia. În aceeași perioadă compune ""Anabase"" (1916-1920), volum de poeme pe
Saint-John Perse () [Corola-website/Science/303673_a_305002]
-
latină. A obținut o slujbă de meditator în familia unui bogat negustor francez din Leipzig, ceea ce i-a permis să-și continue studiile. În 1752, profesorul de drept Johann August Bach i-a acordat lui Heyne diploma de masterat. O elegie scrisă de el în latină, la moartea unui prieten, i-a atras atenția a contelui Heinrich von Brühl, prim-ministrul regatului Saxoniei, care și-a exprimat dorința de a îl vedea pe autor. În consecință, în aprilie 1752, Heyne s-
Christian Gottlob Heyne () [Corola-website/Science/319724_a_321053]
-
soarelui"; Constanța Buzea - Note bio-bibliografice, "Golgota", "Dorul de veghe"; [[Ioan Alexandru]] - Note bio-bibliografice, "Omul"; [[Ana Blandiana]] - Note bio-bibliografice, "Legături", "Ochiul închis", "Ar fi trebuit", "Limita", "Torquato Tasso"; [[Adrian Păunescu]] - Note bio-bibliografice, "Mor substantivele", " Spre plus infinit"; George Alboiu - Note bio-bibliografice, "Elegie pentru părinți"; Lucian Avramescu - Note bio-bibliografice, "Și gata", "Duel", "Ora închiderii" Interviuri [[Categorie:Nașteri în 1958]] [[Categorie:Autori români]] [[Categorie:Traducători români]] [[Categorie:Eseiști români]] [[Categorie:Lingviști români în viață]] [[Categorie:Filologi români]] [[Categorie:Profesori universitari români]] [[Categorie:Orientaliști români
George Grigore () [Corola-website/Science/303206_a_304535]
-
-l redau în continuare: Lucreția Berzintu: Dragă Cezar Ivănescu, relatează-ne, te rog, cum a început conflictul cu Mircea Dinescu? Cezar Ivănescu: Mircea Dinescu a intrat în literatură ca un discipol al meu, chiar titlul primului său volum de versuri, Elegii de cînd eram mai tînăr, preia un vers din poemul meu, Amintirea Paradisului, „Cînd eram mai tînăr și la trup curat...” În continuare se poate citi răspunsul la această întrebare pe Blogul meu ce l-a făcut fiica mea, Clara
Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_223]
-
în Franța din 1918. Întors la Moscova întemeiază împreună cu Osip Brik în 1923 gruparea literară dadaistica LEF (Levii front iskusstva - Frontul de stânga al artei) pe care o va conduce până în 1928, unde va publica Pro Eto. În 1924 scrie elegia morții lui Vladimir Lenin care-l va face cunoscut în toată Rusia. Călătorește în Europa, Statele Unite, Mexic, Cuba ; Maiakovski fiind unul din puținii scriitori cărora li s-a pe permis sa călătorească liberi în străinătate. Frustrat în dragoste, îndepărtat de
Vladimir Maiakovski () [Corola-website/Science/304503_a_305832]
-
descriu frumusețile din țările locuite de macedoneni și ne povestesc întâmplări din viața lor. În general personajele sunt păstori și păstorițe. Cele mai însemnate: "Românele din Cavala" - "Samarina". Sub numele de "Reverii" a adunat poeziile sale pur lirice și anume elegiile sale, care prin frumusețea versurilor și prin sentimentele triste ce inspiră au fost foarte prețuite. Din acestea fac parte: "O fată tânără pe patul morții" - "Plângerile poetului român" - "Scopul omului" - "Un tânăr român mort în străinătate" și altele. Aceste diferite
Dimitrie Bolintineanu () [Corola-website/Science/298949_a_300278]
-
italiană, ci prin "Cartas" și egloga (mic poem pastoral) "Basto", scrise în formă tradițională "redondilha", în care se reflectă personalitatea să puternică și originală, închisă într-un individualism aproape feroce. Cu toate ca Sá de Miranda, care a dat primele poeme pastorale, elegii și sonete în limba portugheză, a rămas credincios formei naționale "redondilha" și spiritului peninsular tradițional, el a creat totuși o școală de poeți italieniști dintre care primul și cel mai de seamă este Don António de Ferreira, magistrat (1528-1569). Sá
Literatura portugheză () [Corola-website/Science/308701_a_310030]
-
stăpânit și a practicat toate genurile și stilurile că niciun alt poet portughez. A scris versuri în maniera tradițională, în "redondilha", si a cultivat toate genurile clasice: egloga (mic poem pastoral asemănător idilei) virgiliană, oda horațiană, cântecul și sonetul petrarchian, elegia și altele. A cultivat, de asemeni, comedia clasică și "auto-ul" vicentin. În sfârșit, a fost primul poet portughez care s-a încumetat să scrie o epopee clasică, visul neîmplinit al italieniștilor dinaintea lui. A avut o viață asemănătoare vieții
Literatura portugheză () [Corola-website/Science/308701_a_310030]
-
expediție navală poetul își pierde un ochi). După care se îmbarca pentru India, ținuturi unde va rămâne timp de 17 ani, si de unde - dupa numeroase peripeții- se va întoarce aducând manuscrisul Lusiadei, capodoperă să (în afara celor vreo 500 de ode, elegii, sonete etc). Opera să însă nu-i va putea asigura o viață liniștită, încât marele poet va trăi în sărăcie și va muri, bolnav de ciumă, la vârsta de 55 de ani. Compozițiile lirice ale lui Camões oscilează între următorii
Literatura portugheză () [Corola-website/Science/308701_a_310030]
-
Poezia “Plumb” este o poezie simbolistă, nu numai prin corespondente din lumea minerală ci și prin muzicalitatea versurilor realizate cu ajutorul cezurei.<br> Versul este iambic în exclusivitate, iar tonul este elegiac. Prin repetiția obsedantă a cuvântului cheie, poezia devine o elegie asemănătoare cu bocetele populare.<br> Structura poeziei este armonioasă, prima strofă se repetă în afară de versul al doilea, astfel încât versul 1 este în relație cu versul 5, 3 cu 7 și 4 cu 8.<br> Ca mijloace artistice întâlnim, pe lângă simbol
Plumb (George Bacovia) () [Corola-website/Science/302262_a_303591]
-
Lipan Țăndărică - „Renașterea”, Dinu Olărașu - „Vis-a-vis”, Stepan Project - „Sensul vieții”, Compact - „5.Compact”. În luna iunie a anului 2001 este cooptat în grupul "Pasărea Colibri", formație alături de care lansează albumul „Încă 2000 de ani” și se remarcă prin melodii ca „Elegie”, „2000 de ani” și „Cântec șoptit”. După perioada "Pasărea Colibri" a participat la diverse spectacole alături de Ducu Bertzi, Florian Pitiș și alți artiști. La sfârșitul anului 2007, după o pauză de mai bine de 10 ani și la 30 de
Marius Bațu () [Corola-website/Science/314046_a_315375]
-
letterari", Romă, Bulzoni, 1986; "Nuovi poeți romeni," în collaborazione con Marco Cugno, Firenze, Vallecchi, 1986; "Mircea Eliade e l’Italia", în collaborazione con Robrto Scagno, Milano, Jaca Book, 1987; "Dizionario degli autori" (parte romena), Milano, Bompiani, 1987; Nichita Stănescu, "11 elegie", a cură di..., Milano, editore Vanni Scheiwiller, 1987; "Fiabe romene di magia", colecția Tascabili Bompiani, 1989; Lucian Blaga, "Ipoemi della luce", a cură di..., în collaborazione con Sauro Albisani, Milano, Garzanti, 1989; Mihai Eminescu, "Lucifero", în collaborazione con Sauro Albisani
Marin Mincu () [Corola-website/Science/297596_a_298925]
-
Ovidiu continuă tradiția poeziei elegiace romane de exaltare a sentimentului de dragoste, pregătită de Catullus și de neoterici în perioada republicană și dezvoltată de Sextus Propertius și Albius Tibullus în epoca lui Augustus. Sentimentul de dragoste este tratat în maniera elegiei erotice alexandrine. Poetul cântă iubirea efemeră, ușoară, după cum însuși se autodefinește "tenerorum lusor amorum" („cântărețul glumeț a dragostei ușoare”), dar și dragostea nefericită, înșelată sau neîmpărtășită, practicând o distanțare față de propriile sentimente. Poeme mitologice Tragedia "Medeea", de mare renume în
Publius Ovidius Naso () [Corola-website/Science/297061_a_298390]
-
lusor amorum" („cântărețul glumeț a dragostei ușoare”), dar și dragostea nefericită, înșelată sau neîmpărtășită, practicând o distanțare față de propriile sentimente. Poeme mitologice Tragedia "Medeea", de mare renume în antichitate, s-a pierdut aproape în întregime. Ambele opere sunt culegeri de elegii personale sub forma unor scrisori trimise din Tomis și adresate lui Augustus, soției sau prietenilor cu rugămintea de a fi iertat și de a i se permite revenirea la Roma. Ovidiu prezintă situația nefericită a propriei persoane, exprimarea directă a
Publius Ovidius Naso () [Corola-website/Science/297061_a_298390]
-
o funcție diplomatică din partea conducerii orașului, printre care la curtea lui Ostasios da Polenta în Ravenna (1346) și pe lângă Francesco Ordelaffi în Forli (1348). Compune noi opere poetice și în proză: "Ninfale d'Ameto" sau "Commedia delle Ninfe fiorentine" (1341-1342), " Elegia di madonna Fiammetta" (1343-1344), "Ninfale fiesolano" (1344-1346). În 1350 se întâlnește pentru prima dată cu Francesco Petrarca, după ce mai înainte îi scrisese epistola în limba latină ""Mavatores Miles"" (1339). De Petrarca îl leagă o trainică prietenie până la moartea acestuia în
Giovanni Boccaccio () [Corola-website/Science/298681_a_300010]