886 matches
-
ascunse și a raportat cunoștințele în mod sistematic. Însă toate acestea, oricât sunt ele de importante, înseamnă ele ceva în comparație cu erudiția morală a lui Vasile? Cine îl cunoaște din proprie experiență, pentru acela sunt neînsemnați Minos și Radamante pe care elinii i-au învrednici de văile cele cu flori aurite și de câmpiile Elisee (...) În așa grad a agonisit el toate acestea încât era ca o corabie atât de încărcată de erudiție pe cât aceasta este încăpătoare pentru mintea omenească<footnote Ibidem
Viaţa Sfântului Vasile cel Mare. In: Adversus haereses. Filosofie creştină şi dialog cultural (III) by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/178_a_154]
-
a forțelor produce o lipsă de schimbare care poate fi numită destin. Destinul acestui imens corp al nefericiților 1." Cât de puternică este această rivalitate dintre "forța mizeriei" și "forța supraviețuirii"? Este ea atât de atotputernică, asemenea destinului din tragediile eline? Omul secolului al XXI-lea se luptă cu acel destin, încercând să dovedească (și) prin defectologie că soarta poate fi influențată. Influențată, dar încă nu învinsă. Rămâne speranța că omul veacurilor viitoare va ști să încline cu totul balanța luptei
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
Ifigenia, prin voința tatălui său, regele Agamemnon, ar fi trebuit să fie jertfită din rațiuni de stat: vânturile ce țineau pe loc corăbiile aheene pregătite pentru cucerirea Troiei, trebuiau să fie îmblânzite cu orice preț. Pendularea continuă între mit, eposul elin și trăirile în vacarmul absurd al actualității, este o procedură narativă dragă lui Kadare, cu bune efecte în consfințirea eternului uman tipologic în tandem cu reciclarea arhetipurilor Albaniei eterne. Romanul de dragoste (descrierea tandrei și senzualei Suzana, a unor scene
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
la antecesor 3 prezente cu forma de singular masculin: una, substantivizata, apare în titlul fragmentului Din greacă lui Simonide iar o a doua în La nunta surorii Paolina, v. 70: precum spartanii, care, / aminte cu trecutul, / trăiau spre gloria patriei eline. Aici Leopardi subliniază virtuțile educației grecești pe care o prezintă drept model pentru lumea modernă. Următoarea ocurenta se află în cantul Unui câștigător în jocul cu mingea, în cuprinsul unei exhortațio intru regasirea idealurilor antice: spadă și-a-nfipt și-nsemnul de izbândă
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
știi să seduci"519. Modul de dispariție, împreună cu sfidarea, conturează acum profilul seducției. Pentru Herman Parret 520, această fază rituală permite realizarea a numeroase trimiteri către opera grecilor, care abundă în figuri ale metaforei seducției. Mai mult decât atât, epoca elină ar deține, prin excelență, expunerea cea mai adecvată a acestei etape aurorale, deși, precizează Parret, orice text deține un anumit grad de transparență alcătuit din persuasiune, manipulare și seducție, pe care cititorul obișnuit să caute în special argumente, îl omite
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
cunoașterea de oameni, mimica repede, teatralitatea, oratoria. Acestea nu sunt elemente dincolo de sufletul nostru ci numai laterale. De aceea Caragiale ne-a îngroșat o notă pe care noi o aveam de pe vremea întrepătrunderii prin Sciția minor și Tracia cu sufletul elin. Probabil că Mitică getic există la Tomis." Eugen Simion are meritul de a fi descoperit "un alt Caragiale, grav și profetic" cel din articole, note și însemnări, ceea ce i-a grăbit pe unii comentatori să-l promoveze ca... futurolog. Vremea
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
din punct de vedere spiritual bolnavă, a fost înviorată de Hristos. Creștinismul a reînnoit gândirea umană și a deschis orizonturi noi lumii, a izvorât o viață nouă. în Hristos nu mai este rob și slobod, bărbat și femeie, iudeu și elin, ci toți sunt egali și toți sunt chemați la mântuire (Galateni 3, 28). Din aceste învățături, ca din niște învățături dumnezeiești a ieșit întreaga schimbare a concepției și atitudinii lumii față de femeie. De la creație, femeia a fost egală cu bărbatul
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
disprețuia copiii, părinții, păgânii care obișnuiau să-i arunce cu cruzime păgână, Iisus a spus: „cine va primi un prunc ca acesta în numele Meu, pe Mine Mă primește” (Matei 18, 5). Sf. Ap. Pavel zice: „Nu mai este iudeu, nici elin; nu mai este nici rob, nici liber; nu mai este parte bărbătească și parte femeiască, pentru că voi toți una sunteți în Hristos Iisus” (Galateni 3, 28). Din aceste învățături, ca din niște semințe dumnezeiești a ieșit întreaga schimbare a concepției
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
numai aristotelismul din Padova secolelor XV-XVI, la care Franco Volpi face discret aluzie în studiile lui. În al doilea rând, Franco Volpi a crezut cu fermitate în romanitatea filozofiei, în ideea că filozofia romanică nu constituie o degradare a experienței eline a gândirii, la a cărei înălțime, credea Heidegger, romanii nu ar fi fost capabili să se ridice. Dimpotrivă, afirmă Franco Volpi, schimbând însă planul discuției din domeniul metafizicii vizat de Heidegger în domeniul filozofiei practice, romanii au fost creatori de
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
să se ridice. Dimpotrivă, afirmă Franco Volpi, schimbând însă planul discuției din domeniul metafizicii vizat de Heidegger în domeniul filozofiei practice, romanii au fost creatori de concepte fundamentale juridice, politice și religioase, concepte care nu pot fi reduse la experiența elină a acestor domenii. Deși nu pot fi sigur că ar fi acceptat această completare, cred totuși că ar fi reflectat cu atenție asupra următoarei idei confirmată de întreaga lui activitate: în pofida rezervei heideggeriene față de filozofia romanică și în pofida tezei heideggeriene
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
American Eschatogoly", în Temenos, 35-36, 1999-2000. Sadowski, Piotr, From Interaction to Symbol. A systems view of the evolution of signs and communication, Amsterdam, John Benjamins Publishing Company, 2009. Sartori, Giovanni, Homo Videns. Imbecilizarea prin televiziune și post-gândirea, traducere de Mihai Elin, București, Editura Humanitas, 2006. Sartre, Jean-Paul L'imagination, Paris, Presses Universitaires de France, 1963. Sartre, Jean-Paul, L'imaginaire: psychologie phénoménologique de l'imagination, Paris, Gallimard, 1975. Savage-Rumbaugh, Susan, Sevcik, R. A., Hopkins, W. D., Rubert, E., Spontaneous symbol acquisition and communicative
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
Publishers, 2006, p. 79. 26 Martin Lindstrom, Branduri senzoriale. Construiți branduri puternice folosind toate cele 5 simțuri, traducere de Mihaela Sofonea, București, Editura Publica, 2005, p. 24. 27 Giovanni Sartori, Homo Videns. Imbecilizarea prin televiziune și post-gândirea, traducere de Mihai Elin, București, Editura Humanitas, 2006, p. 12. 28 Ibidem, p. 34. 29 Ibidem, p. 46. 30 Ibidem, p. 33. 31 Ernst Cassirer, op. cit., p. 19. 32 Piotr Sadowski, From Interaction to Symbol. A systems view of the evolution of signs and
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
din mitologie sau din istorie. În tragedie ("arta îndepărtării" par excellence), evenimentele se petrec undeva, în culise, iar omul concret rămâne practic "invizibil", ca și "psihologia". Dar istoria teatrului modern nu a urmat preceptele constrângătorului ideal estetic trasat de gânditorul elin, scriindu-se, dimpotrivă, sub semnul "întoarcerii refulatului", adică al acelor forme "vulgare" de expresie făcute să răspundă principiului plăcerii și să satisfacă (imaginar) dorințele cele mai ascunse, fantasmele irepresibile ale inconștientului. Pentru a respecta adevărul istoric, trebuie totuși să-i
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
-ul nu înseamnă identificarea spectatorului cu personajele (cum s-a insistat în atâtea rânduri), ci "purificarea" prin participare (cu sufletul la gură, ca să folosim o expresie populară) la acțiune și la toate celelalte expresii ale imitației, adică la ceea ce gânditorul elin numea, în fond, "tragedie". Dacă acceptăm corecția aceasta, atunci "identificarea" nu ar mai defini catharsis-ul decât cu raportare precisă la tiparul originar al tragediei, și anume la acele piese ancorate în mit și axate fie pe afirmarea sentimentului de
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
cunoașterii de sine; în fine, dacă protagonistul, știind cât de neprețuită e viața, alege ispășirea în locul morții atunci e limpede că exemplul ales de criticul modernist pentru a sublinia eternitatea melodramei nu e deloc întâmplător. Dimpotrivă, se pare că drama elină și-a pus amprenta (e drept, mai degrabă involuntar) atât asupra concepției sale estetice (care condamnă, bovaric, Antichitatea), cât și asupra literaturii sale ficționale, mustind de reminiscențe livresc-clasicizante. Antichitatea l-a urmărit pe Lovinescu precum o "umbră" (vezi și trimiterea
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
intuiește că tragedia (formă "pură") se concretizează/ dramatizează în procesul receptării ca "melodramă", printr-o "lectură" participativ-empatică ce stoarce lacrimi și stârnește mila purificatoare. Într-adevăr, odată pusă în scenă, tragedia coboară în lume și devine melodramă, tot așa cum geniul elin, secătuit, se va răsfrânge ulterior, întrupându-se în fel și chip, în spiritualitatea europeană. De aceea, poate, simțind pericolul declinului inexorabil, Aristotel făcea elogiul textului "prim" și al lecturii ca formă ideală de reprezentare. Speculând puțin, am zice că textul
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
recunoașterii", proces făcut a descoperi omul în "acel ceva care ia naștere între oameni"67. Just. În aceeași ordine de idei, Evanghelos Moutsopoulos 68 definea tragicul și dramaticul drept niște categorii estetice determinative, care, cu toate că își au originea în teatrul elin și într-un ritual magico-religios, și-au dobândit sensul curent abia în secolul al XIX-lea, când au fost opuse una alteia, pe fondul evoluției și fundamentării teoretice a dramei romantice. Esteticianul grec găsește ca element comun, pentru teatru și
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
conștiinței "traduse". Vezi și Maria Vodă Căpușan, Pragmatica teatrului, Editura Eminescu, București, 1987, în special capitolul "Dramatis personae". 56 Hans Robert Jauss, op. cit., p. 171. În același sens, esteticianul nuanțează ideea, sesizând o diferență semnificativă între concepțiile celor doi filozofi elini: "Dacă, după Platon, arta corupe, căci în calitate de mimesis phantasmatos creează doar o imagine înșelătoare a aparenței senzoriale, o imitație a imitației, acest defect ontologic pare să reprezinte pentru catharsis-ul aristotelic, din contra, avantajul unei experiențe estetice, propria ei interesare
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
până în seceriș o pun. Mihai se așezase în fața elegantei mese de scris în stil franțuzesc. — Mă gândeam, deasupra ușii la intrare să fie cioplit în piatră cam așa: „Această sfântă dumnezeiască biserică, care se vede zidită, este făcută de Doamna Elina, fata răposatului bătrân Io Șerban Basarab Voievod, împreună cu ai săi feciori, cu Constantin Vel Stolnicul, cu Mihai Vel Spătarul, cu Matei Vel Agă, cu Iordache Vel Cămărașul, pentru că biserica cea veche care era lângă asta și era făcută de cel
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
EminescuOpIV 367} CALUL TROIAN Și ascultând așa fel de-al unora îndemn, Băgară în cetate pe calul cel de lemn Ș-apoi pe veselie, pe chef se așternură Pîn-ce în miezul nopții pe toții somnu-i fură... Din calul acel mare Elinii se coboară, Cu pază ei prin uliți în pândă se strecoară; Cum văd că mic și mare căzuse-n somn ca morți, Ei gîtue străjerii, ce stau lungiți la porți Ș-aprind făclii în noapte pe-a zidurilor creste. Din
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
flăcări, să nu rămîe viță Și urmă de Troada... Și dând în vistierie Grămezile de aur răpeau cu lăcomie. Trei zile pustiiră cetatea și olatul Împlând cu jale țara lui Priam împăratul. Când oamenii[-s] grămadă uciși în orice loc, Elinii atunci dederă cetății mândre foc {EminescuOpIV 368} De răsărea din ziduri o mare de jeratec Roșind bolta întreagă și crugul singuratec. Ard turnurile-n vânturi - de vaetele mumii Nu se vedea de flăcări nici marginile lumii. {EminescuOpIV 369} ÎNTRE PASĂRI
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
EminescuOpIV 532} III ANA: Povestește chiar din capăt să te văd dacă o știi... MUȚI: E! Achill și Agamemnon își spunea grobienii. Și atunci bătrânul Nestor prinde-a spune la povești, Pe-amîndoi îi probozește cu cuvinte bătrânești. Împrejur sta toți Elinii, steteau preoții și regii Iară Nestor ține una... știi mata cumu-s moșnegii. Iar Achil pe Agamemnon suduindu-l zice "Cîne!, Mi-i lua tu pe Brizeis, dar uitată nu-ți rămâne. Las-tu, lasă măi jupîne, știu eu bine ce-
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
11, 3). Care minte ar putea înțelege cum s-au făcut atunci toate din ce nu era nicidecum, și aceasta numai cu cuvântul? Căci ceea ce înțeleg lucrările minții, desigur că nu le întrece pe acestea. Aceasta înțelegând-o și înțelepții elinilor, și socotind că nimic din cele ce se strică nu trece în nimic și că nimic din cele ce se produc nu vine din nimic, au cugetat lumea ca nefăcută și fără sfârșit. Dar credința depășind ideile născute din privirea
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
însușirea de a se face cunoscută prin ea însăși. Ea numai că nu strigă în fiecare zi prin lucruri și că nu se arată, făcându-se mai strălucitoare ca soarele, prin învățătura lui Hristos”. (Sf. Atanasie cel Mare, Cuvânt împotriva elinilor, I, în PSB, vol. 15, p. 29) „... să vedem ce fel de înțelepciune cere aici Domnul, înțelepciunea șarpelui, ne spune Hristos. După cum șarpele sacrifică totul și nu se împotrivește, chiar de-ar 24 trebui să i se taie trupul, numai
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
de-ai pierde totul, pe toate le dobândești iarăși, cu mai multă strălucire”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Matei, omilia XXXIII, II, în PSB, vol. 23, p. 408) ,,... să ne învățăm cum trebuie să stăm de vorbă cu elinii, ca să nu fim ca vitele și dobitoacele ce pasc pe câmp, ci să fim pregătiți de nădejdea ce o avem în noi”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Comentariile sau Tâlcuirea Epistolei întâi către Corinteni, omilia III, p. 29) ,, Îi vom
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]