1,186 matches
-
de paradoxuri, generată prin sincoparea fluxului gândirii, evidențiind o intuiție a unor tehnici de execuție literară ce vor face carieră mai ales în perioada interbelică. Iată cum este redată, de pildă, starea de anxietate crescândă a lui Zibal, în rânduri eliptice de predicat, cu nimic mai prejos decât cele ale unor contemporani ai lui Caragiale, precum Knut Hamsun sau Éduard Dujardin: Și oamenii sunt răi și pricinași în Podeni!... Ocări... batjocuri... suduituri... acuzări de otrăvire prin vitriol... Dar amenințările!". Introdus printr-
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
a unității, mișcării de sens contrar față de suspensia schizoidă a celor două naturi ireconciliabile apropiate artificial, ostentatoriu, de gestul sacrileg al sărutului. Cele două ovale care reprezintă chipurile Salomeii și a Sfântului Ioan tind în această pictură spre o mișcare eliptică, prin care este refăcut centrul gravitațional al comuniunii. Capul sfântului nu mai devine un trofeu oferit privirii celorlalți sau obiectul unei dorințe inavuabile, aprop(r)iat cu forța și, prin aceasta menținând o polarizare negativă, de respingere. Există alte două
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
mă privea uimit și decolorată, Gh. N. Dragomirescu apreciază că „adjectivul uimit, invariabil, are valoare de adverb și determină exclusiv verbul privea; adjectivul decolorată determină același verb, raportându-se însă, în același timp, prin acord, și la pronumele ea, subiect eliptic al propoziției: este un adjectiv cu funcție adverbială” (art. cit., p. 100). După ce constată că adjectivele de tipul celor de mai sus au fost privite în diverse feluri în gramatica românească, Gh. N. Dragomirescu arată că „numele consacrat, în gramatica
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
ea este descrisă după modelul definiției metaforice: (6) Altarul morților, scris la Londra în 1894, evocă un eveniment determinant din viața lui James. Prezentarea celei de-a doua povestiri, În cușcă, dezvoltă mai mult un rezumat orientat al întîmplării (rezumat eliptic, deoarece întrebarea finală va rămîne fără răspuns). Rezumatul este o practică scripturală foarte obișnuită pentru ultima copertă: are o logică descriptivă prin faptul că spune totul pas cu pas. De regulă, el este scurt, niciodată "pur" (remarci evaluative...), centrat pe
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
argumentativă superioară celei prezentate în primul paragraf. Ea este oferită de punctele de suspensie și de auxiliarul de aspect la forma negativă, marcînd începutul procesului (propoziția narativă 2: complicarea): "nu întîrzie să" = "începe să" (începerea procesului). Această concluzie superioară este eliptică și inferențele care ar putea fi formulate sînt legate de cod (un stereotip al romanului sentimental) și de imaginea de pe prima copertă (contextul). Modalitatea de a descrie funcționarea unui text introduce nu doar o abordare dinamică atentă la progresie, ci
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
ani "în acele zile eram în toată plenitudinea puterii mele de invenție și preocupat de matematică și filosofie mai mult decât în oricare altă perioadă a vieții mele". Marile sale descoperiri le-a făcut până aproape de patruzeci de ani ("orbita eliptică" la 37 de ani) după care, însă, nu a mai făcut decât să cizeleze și să perfecționeze. Galois a murit la 21 de ani, Abel la 27, Ramanujan la 33, Riemann la 40. Pentru unii matematicieni, realizările au venit mai
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
avut de făcut a fost să redactez rezultatele, ceea ce mi-a luat doar câteva ore. Am vrut apoi să reprezint aceste funcții prin câtul a două serii; această idee era perfect conștientă și gândită; mă ghidam după asemănarea cu funcțiile eliptice. Mă întrebam care ar fi proprietățile acestor serii, în cazul în care ele existau, și am ajuns fără dificultate să formez seriile pe care le-am numit teta-fuchsiene. În acel moment, tocmai părăseam Caen, unde locuiam pe atunci, pentru a
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
acord asupra contururile și interconexiunilor sale. Oricare ar fi originea călătoriei cuiva, într-o bună zi, dacă merge suficient de departe, va ajunge să se poticnească chiar și într-un oraș pe care-l cunoaște foarte bine: de exemplu, funcțiile eliptice, formele modulare sau funcțiile zeta. "Toate drumurile duc la Roma", iar lumea matematică este "conectată". Bineînțeles, asta nu înseamnă să spunem că părțile matematicii sunt toate la fel, și merită să amintim ceea ce spune Grothendieck (în Culturi și semințe 12
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
acestea îl constituie; o entitate relativ autonomă, care cunoaște propria organizare internă, aflată în relație de dependență / independență cu ansamblul mai vast din care face parte. Ca structură secvențială, un text (T) cuprinde un număr n de secvențe complete sau eliptice. O mie și una de nopți, Legenda Sfântului Graal, un poem, o scurtă conversație sau un discurs politic, toate sunt, în egală măsură, structuri secvențiale. Este ceea ce Bahtin numește eterogenitatea compozițională a enunțurilor: Unul din motivele pentru care lingvistica nu
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
a se ține seama, la modul, pe cât posibil, economic și general, de ceea ce este, înainte de toate, experiența comună a subiecților vorbitori. Propun deci să lucrez pe baza următoarei definiții: Un TEXT este o structură ierarhică complexă care cuprinde n secvențe eliptice sau complete de același tip sau de tipuri diferite. Înaintea definirii tipurilor de secvențe, am putea enunța o astfel de ipoteză dacă și tocmai la acest nivel vorbesc de teoria de ansamblu oricare ar fi acestea, unitățile desemnate prin noțiunea
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
S1 și pacient S2, predicatele (a lua) și (a mânca) sunt completate printr-o localizare spațială: "în fundul pădurii". Versul 29 poate fi considerat o propoziție evaluativă a lui Pn4. Conform modelului prescris mai sus, putem spune că Situația finală Pn5 (eliptică aici) poate fi dedusă cu ușurință din Pn4, un final care inversează practic predicatul inițial [S1 viu] și [S1 mort]. În Pn4, lipsa (foamea din S2) introdusă în Pn2 drept declanșator-Complicație se rezolvă conform așteptărilor. Ne mai rămâne să analizăm
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
la început și reluată sau nu de o concluzie la sfârșit de secvență, iar teza anterioară (P.arg.0) poate fi subînțeleasă. Este similar cu ceea ce intervine în cazul topicii macro-propozițiilor și în cel al caracterului mai mult sau mai puțin eliptic, în cazul secvenței narative. 4. Analizele secvențiale 4.1. Respingerea și elipsa concluziei-teză nouă Fără a aduce prejudicii lizibilității mișcării argumentative, în anumite condiții, concluziateză nouă (P.arg.3) poate fi subînțeleasă. Acest poem scurt de Raymond Queneau, pe care de
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
observații arată că abordările textual-secvențiale și discursive pot să se completeze reciproc, mai subliniez aici doar că nu îmi pare necesar să le situăm într-o opoziție radicală și nici să le confundăm. Ar fi potrivit acum să subliniem caracterul eliptic al majorității textelor explicative. J.-BGrize (1990: 17) citează un exemplu care nu presupune prezența unei macro-propoziții concluziv-evaluative [P. expl. 3] și care nu dă explicit operatorii [De ce?] și [Pentru că]. Apare doar în două paragrafe care corespund exact primelor două
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
explicație insuficientă. Urmează apoi ipoteze prezentate în mod explicit ca răspunsuriP. Expl.2 posibile: "trebuie să fie", "ar veni fie să...fie să". Nici aici nu există nicio conluzie-P. Expl. 3 care să evalueze caracterul complet al răspunsului adus. La fel de eliptic, și totuși construit după modelul secvenței explicative, este poemul din volumul Ziaux al lui Raymond Queneau, intitulat " Explicația metaforelor", citat mai jos. Nu dau decât primele patru strofe, deoarece două blocuri a câte patru strofe reiau mai apoi în două
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
unei scuze, încearcă foarte clar să deschidă o interacțiune, atenuând efectul de invadare a lui A pe "teritoriul" lui B. Intervenția [B1] este, de altfel, o reacție violentă de netăgăduit care răspunde violenței inevitabile a invaziei. Închiderea este de asemenea eliptică. Am fi putut foarte bine imagina că b vine să închidă la rîndul său schimbul, compensând reacția de enervare inițială printr-un "Nu aveți pentru ce". Această absență a închiderii fatice reciproce confirmă dezechilibrul inițial. Cu alte cuvinte, putem observa
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
de calm! Un copac, deasupra acoperișului, Dulce își leagănă al său ram. scria Verlaine în Înțelepciune, conferind astfel un statut secvențial poetico-auto-telic propoziției (5). D. Textul ca structură secvențială Un text este o structură secvențială de n secvențe (complete sau eliptice), iar lingvistica textuală are drept obiectiv să descrie cum se constituie un efect de secvență, în cazul nostru, descriptiv. Operațiile care conduc un anumit subiect la identificarea unui text (sau a unei secvențe într-un text mai amplu) reprezintă scheme
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
descriptorului, o bună cunoaștere a lexicului, iar de partea descriptarului studentului la medicină o memorie și cunoștințe comparabile, ce urmează a fi dobîndite). Pentru a ilustra, dăm un citat dintr-un Tratat de fiziologie 4: (21) Timpanul este o membrană eliptică de 9 × 10 mm, avînd grosimea de o zecime de milimetru. Este format din fibre radiale și circulare întinse pe un cadru osos, deschis în partea de sus de segmentul lui Rivinius, ceea ce îi conferă aspectul de semilună. La fiecare
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
între adevăruri niciodată spuse până la capăt și minciuna propagandistică. De aici derivă, în ultimă instanță, o întreagă producție culturală de mare succes: seria de romane dezvăluind fața întunecată a "obsedantului deceniu", spectacole de teatru aluzive, filme "de epocă" cu trimiteri eliptice la prezent etc. La limita între permis și interzis, aceste creații tipice ale ceaușismului inaugural erau de fapt controlate și chiar stimulate de puterea politică (câțiva dintre autorii de vârf ai acestui nou val ajung repede membri ai Comitetelor de
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
Nu împărtășim această analiză (secțiunea a patra a capitolului de față). În contrast, Panayotis Soldatos nu le denumește confederații, ci chiar protopartide. Pe de o parte, ele nu sînt "partide politice europene" deoarece profilul lor de partid este restrîns și eliptic. Pe de alta, Soldatos specifică o serie de șapte elemente care permit o mai bună definire a protopartidelor: "programele lor europene rămîn foarte generoase; relațiile cu alegătorii au un caracter discontinuu, mai degrabă ocazional, desfășurîndu-se mai ales cu ocazia alegerii
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
Mish-Judy; -osteoporoză, asociată cu creastă reziduală atrofică la mandibulă; -mandibulă cu atrofie și fracturi asociate; -după eșecuri cu diferite tipuri de implanturi. Procedeul se desfășoară sub anestezie generală sau locală, după o prealabilă sedare i.v. Se practică o incizie eliptică în regiunea mentonieră, de-a lungul marginii bazilare (2,5-3,5 cm), urmată de hemostază și disecția regiunii până când se evidențiază marginea inferioară a corpului mandibulei, în regiunea premolară. Scheletul perforat dintr-un aliaj special se fixează cu un șurub
Modulul 3 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (protetică şi tehnologia protezelor) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101014_a_102306]
-
chinul. Lumea s-a rătăcit pentru că futurologii nu au stofa de profeți. Omul modern a venit cu admirația bigotă a kitsch ului. În fața artiștilor geniali, epoca lor a înălțat munți de stres și de brutalitate. Uneori viața este o glumă eliptică de poantă. Unele creații artistice îmbină admirabil inutilul cu dezgustul. Omul a ajuns pe Lună, trecând prin Hiroșima și Cernobâl. Sunt prea multe socluri și prea puține valori. Ratarea poate fi un eșec al meu, ori o victorie a limitelor
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
mental? Dar greșelile de pronunție ale crainicilor TV- Ei!? Și nimeni nu-i bănuiește de „minte plecată în vacanță!” Sigur, e o mică diferență... Ei au 25-30 de ani, și eu 82! Poate din această cauză doctorul Hurjui a plecat eliptic! N-a vrut să-mi strice „vacanța”! Care vacanță? A mea, cea subvenționată, sau aceea diagnostica de dl. Bogdan Crețu? Până la aflarea adevărului - eu „cu cine votez?” Cu părerea dlui Bogdan Crețu sau că tăcerea doctorului Ion Hurjui? Știu și
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93057]
-
dintr-o singură tușă, decupajul clar făcut cu ajutorul unui spot de lumină bine dirijat. Cred că așa trebuie pusă Întrebarea Există ceva pe care-l percepem ca necesar și totodată ca firesc În limbajul folosit de haiku? Ceea ce numim stilul eliptic (pe care-l credem specific doar haiku-ului), considerat cel mai adesea doar un mod de exprimare sec, arid, lipsit de acel seducător vino-ncoace caracteristic lirismului exuberant, exihibiționist, ornat cu care ne-a obișnuit poezia occidentală, nu poate fi
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
pornește și ea de la intenția de (re)trezi În mintea cititorului o scenă sau o Întîmplare pe care autorul a trăit-o ca pe o revelație (satori) și vrea să o comunice. Dincolo de trăsăturile limbajului evocativ menționate mai sus, stilul eliptic al textului unui haiku eludează Însă universul discursului, contextul, situația evocării. Laconismul implică În primul rînd faptul că starea de fapt, emoția declanșatoare atît a revelației, cît și a dorinței de a scrie a autorului, nu este pomenită ci, mai
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
a elipsei, la Editura Enciclopedică Română, București, 1973. Ceea ce i-a stîrnit interesul pentru a aborda un asemenea subiect a fost evoluția unei părți a literaturii occidentale, În special a prozei și dramaturgiei, spre un stil pe care-l numește eliptic, Întrebîndu-se dacă a recurge la el este doar o frondă și o Încercare de subminare a codului retoric anterior sau este deja o Întemeiere a unui nou cod retoric. Observațiile pe care le face asupra stilului eliptic, chiar dacă, În analizele
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]