1,108 matches
-
alternative în interiorul propoziției: Până la venirea lui Mihai a fost liniște. Până a (nu) veni Mihai a fost liniște. sau în structuri distincte: Rămâne acolo până joi. Conjuncția deși (Deși a ajuns târziu, încă îl mai așteptau.) prezintă uneori, în structuri eliptice, valoare prepozițională: Au ajuns, deși cu oarecare întârziere, la Aroneanu. Conjuncția de: „Tu rămâi la toate rece. De te-ndeamnă, de te cheamă.” (M. Eminescu) „Au de patrie, virtute, nu vorbește liberalul / De ai crede că viața-i e curată
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
enunțuri care se articulează, în realizarea unității semantice, cu alte enunțuri lingvistice. Această categorie de enunțuri caracterizează stilul conversației și implică permanent subînțelegeri: „- A fost pe aici!... Când? $a fost pe aici$$ - Adineaori...” (I.L. Caragiale) $a fost pe aici$$ • enunțuri eliptice; enunțuri care se împletesc, în realizarea unei unități de înțeles, cu factori extralingvistici, situaționali: Casă de bilete, Teatrul Național etc. șAici esteț Intrare studenți, Trecere pietoni etc. șAici esteț Fumatul oprit! Trecerea interzisă! etc. șAici esteț 2500 de lei kilogramul
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
ca un ocean.” (M. Eminescu), „Lumea nu-i cumu-i ci cum o vedem.” (M. Eminescu) • numele predicativ: „Luna pare oricui un element poetic și este.” (G. Călinescu) Elipsa subiectuluitc "Elipsa subiectului" Enunțurile cu predicatul realizat prin verbe apersonale sunt adesea eliptice de subiect. Enunțul „Lui Bozoncea îi plăcea însă, la tiribombe.” (E. Barbu) nu are subiect. Subiectul poate fi „ipotizat”, nu subînțeles: să se ducă, să întârzie, să meargă etc., dar niciuna din aceste „completări” nu a fost gândită ca atare
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
introduce concesive, dacă marchează în același timp un raport de coordonare disjunctivă: „Lacrima e tot atât de limpede și curată, fie c-o produce bucuria, fie c-o produce suferința.” (M. Codreanu, 186) Foarte adesea, conjuncția deși introduce în frază circumstanțiale concesive eliptice de predicat, de un auxiliar din structura predicatului sau, mai ales, de verbul copulativ: „Deși foarte buni prieteni, n-au fost niciodată la el acasă”. (I.L. Caragiale, III, 253), „Deși anunțată la aceeași oră, lumea n-a mai venit în
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de metrou,// Însă / talazuri, iarbă, piscuri, umbrele și mănuși/ retrag pe alt sistem solar/ arcuri crăpate, rupte strune,/ ațe și cabluri încâlcite,/ raze sincopate/ de-s în rețeaua ta de gând.// În junghiuri se zbat tronuri/ și masa marilor cunoașteri/ eliptică și goală/ e cânt de orgă cosmic.// Dar oasele rămân/ cărămizi de morminte/ cetăți sau temple/ aștrilor ce trec1323. Creația materială și creația spirituală prin cercetare sunt cele două direcții prin care omul a stabilit existența sa în realitate, ca
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
este pentru pământ ceea ce este .răsuflarea dulce pentru corpul omenesc, o parte sau un complement al întregului. Dacă încercăm să cuprindem perfect, într-o singură imagine, asediul și răsuflarea, ne găsim în impas. Mișcarea imaginației este rapidă și, de aceea, eliptică. *37 Imaginea radicală - numită așa probabil din cauză că termenii ei se întâlnesc numai la rădăcină, la un nivel logic invizibil, ca o cauză finală, și nu prin alăturarea unor suprafețe dare - este imaginea al cărei termen minor pare "ne-poetic", fie
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
spunem: „Este bine să înveți limba franceză” (1) sau „Este bine să promovezi adevărul” (2). Și mai pregnantă apare semnificația axiologică a propoziției „Binele este valoarea supremă” (3). Prima concretizare este numai aparent o propoziție axiologică, ea fiind o formă eliptică a limbajului natural. Aici cuvântul „bine” are funcție substitutivă - așa cum cuvântul „bun” are în propoziția „Acest cuțit este bun” - pentru un ansamblu de trăsături empirice. Propozițiilor de acest fel (1) li se pot găsi deci, cu relativă ușurință, corespondențele limbajului
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
și ale elitei; viziunea utopică a dispariției grupurilor marginale plasa argoul în categoria "resturilor" burgheze, transmise numai prin canalul insuficient ideologizat al familiei."60 Chiar dacă nu i se poate nega ipostaza de limbaj secret, "tehnic" (de pildă, pentru a prescrie, eliptic, obiectele și fazele unui furt sau ale unei acțiuni ilegale, ferite de indiscrețiile cercetărilor polițienești), argoul are și o altă ipostază, cea de limbaj pur expresiv, folosit din dorința de individualizare a unui grup față de altele, din spirit de frondă
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
în contextele analizate, cele două elemente se asociază direct atunci când verbul (din structurile Vb + N1 + prep. simetrică + (N2 și N3)/N2 pl ori N1 + Vb (participiu adjectivizat) + prep. simetrică + (N2 și N3)/N2 pl) este antepus numelui "simetric" ori este eliptic. Adoptăm această soluție pentru a confrunta exemplele din corpusul nostru cu regula enunțată la începutul articolului (vezi supra, 1.) care pune în legătură utilizarea prepozițiilor dintre și între cu numele (articulat sau nearticulat). 3.2.1. N1 articulat nehotărât + între
[Corola-publishinghouse/Science/85021_a_85807]
-
o unanimitate tulburătoare. Era modul lor tipic de a spune „nu” epocii în care erau siliți să trăiască. Față de colegii de generație (Adrian Popescu, Marta Petreu, Dinu Flămând ori Virgil Mihaiu), H. aduce ceva propriu: o remarcabilă concentrare, aproape de enunțul eliptic. Despre Lecția de anatomie se poate spune că reprezintă o apologie a livrescului, dar o apologie extrem de discretă, conjugată cu o frenezie vitalistă aproape cotropitoare, exprimată la rândul ei cu delicată voluptate. Fundalul poeziei îl constituie Sibiul natal cu tot
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287466_a_288795]
-
natura sunt mobilizate în construcții doar aparent alegorice, menținute într-un vag el însuși expresiv, tocmai prin „opacitatea” pe care o introduce. Predomină evocări abstract liricizate ale spațiului maritim și litoral ori montan și silvestru, crochiuri de atmosferă, pseudopasteluri uneori (eliptice, metaforice, nu vizuale, ci mai degrabă conceptual-sugestive). O anumită obscuritate limitată e caracteristică pentru discursul liric. Poeta nu construiește „tablouri”, nici „perorații”, ci oferă consistență semantică unor trăiri și reflecții, uneori printr-un imagism auster, alteori pe ton baladesc, nu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287644_a_288973]
-
o linie galbenă îngustă. Coloritul corpului asemănător cu a speciei cinereus. În apele din zonele mlăștinoase. l=14-15 mm. ♂ Tarsele mediane dispun de 16-22 ventuze mici, grupate pe 2 rânduri. 4 Graphoderus cinereus Linné (taeniatus Rossi, fasciaticollis Harris) Conturul corpului eliptic, îngustat anterior și lățit posterior, relativ bombat și lucios. Partea dorsală galben-roșcată, prevăzută cu o punctuație rară, cea ventrală dispune de o reticulație deasă. Partea posterioară a capului și o pată frontală în forma literei ”V”, negre. Pronotul cu excepția marginii
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
fiind adesea ± șterse. Marginea posterioară a penultimului tergit abdominal dreaptă sau ușor ondulată..3 Gyrinus L. 1 Genul Orectochilus Lacordaire La noi o singură specie întâlnită în apele stătătoare, printre plantele acvatice. Orectochilus villosus Müller (sibiricus Motsch., involvens Seidl.) Corpul eliptic, comprimat lateral, puternic bombat dorsal până la nivelul treimii posterioare a elitrelor. Negru-cenușiu cu un luciu slab, acoperit cu o pubescență cenușiu-mătăsoasă, orientată spre exterior. Piesele bucale, antenele, picioarele și partea ventrală a corpului galben-roșcate. Pronotul conic-transvers, iar elitrele oval alungite
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
de lângă marginile laterale ale elitrelor ușor carenate. Epipleurele elitrelor și ultimul sternit abdominal galben-roșcate. Este cea mai mică specie a genului. În centrul, sudul și estul Europei. l=4,5-6 mm. 5 Gyrinus natator Linné (mergus Ahr., marginatus Germ.) Corpul eliptic, relativ convex, dorsal mat. Negru-unicolor, uneori cu reflexe metalice albăstrui. Sutura și marginile laterale ale elitrelor arămii. Partea ventrală neagră cu luciu metalic, epipleurele elitrelor și picioarele galben-roșcate. Suprafața elitrelor netedă, lipsită de o punctuație microscopică. Rândurile longitudinale de puncte
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
materii vegetale aflate în descompunere. Suprafamilia Hydrophiloidea este încadrată în Subordinul Polyphaga, și conține 5 familii: Hydrophilidae, Spercheidae, Hydraenidae, Hydrochidae și Georissidae. În prezenta cheie de determinare a fost inclusă și familia Sphaeriusidae din Subordinul Myxophaga. Cheia familiilor 1.Corpul eliptic, puternic convex, de dimensiuni extrem de reduse (sub 1 mm). Antenele alcătuite din 11 articole, cu primele 2 articole bazale îngroșate, iar ultimele 3 formează o măciucă compactă. Aripile membranoase au aspectul unei lamele lățit în jurul căreia se fixează peri lungi
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
ape salmastre. l=5-6,5 mm. ♂ Ghearele anterioare cu un dinte bazal în formă de lob. 4 Enochrus ochropterus Marsham (frontalis Er.) Oval-convex, galbenmaroniu sau maroniu-roșcat. Ultimul articol al palpilor maxilari de culoare deschisă. Marginile laterale ale pronotului cu puncte eliptice greu vizibile, iar discul pronotului este întunecat. Umerii elitrelor uneori negricioși. În bălțile din zonele mlăștinoase. l=4,5-5,5 mm. ♂ Capul negru-unicolor. ♀ Labrumul și partea anterioară a capului galben-roșcate. 5 Enochrus quadripunctatus Herbst (minutus Payk.) Palpii și antenele roșcate
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
situată în jumătatea lor anterioară. Tibiile și tarsele roșcate sau galben-roșcate. Suprafața capului are o punctuație fină și deasă, cu o grupă frontală de puncte mai accentuate. Pronotul cu o punctuație dublă, iar marginile lui laterale prezintă câte o zonă eliptică de puncte. În aceleași locuri cu specia precedentă. l=4,5-5,7 mm. ♂ Cea mai mare parte a clipeului și labrumul gălbui. ♀ Capul negru cu pete oculare galben-roșcate. 6 Enochrus affinis Thunberg ( marginellus Thoms.) Dorsal galben-maroniu. Cea mai mare parte
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
ale pronotului și elitrelor roșcat-maronii. Funiculul antenelor și tarsele roșcat-deschise. Palpii maxilari parțial maronii, cu vîrfurile articolelor 2-4 de nuanță ceva mai deschisă. Baza pronotului este lipsită de o bordură vizibilă, pe marginile lui laterale se află câte o zonă eliptică formată din puncte adâncite. Stria suturală bine conturată, ea lipsește în prima treime a elitrelor. Mezosternul trapeziform. l=3,3-4,3 mm. (PL. V, fig.8) 14 Genul Chaetarthria Stephens Gen monotipic. Se diferențiază de genurile înrudite prin tarsele scurte
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
Eschscholtz (morio Sturm) Oval-scurtat, de dimensiuni ceva mai reduse. Dorsal negru cu luciu metalic accentuat. Sternitul anal prezintă o carenă longitudinală înălțată. Baza antenelor și palpii galben-roșcate. Tarsele anterioare de culoare închisă. l=32-42 mm. 8 Familia Sphaeriusidae (Microsphoridae) Corpul eliptic, puternic bombat dorsal. Capul relativ dezvoltat cu antenele scurte, formate din 11 articole, ce se inseră între ochi. Primele 2 articole de la baza antenelor îngroșate, iar ultimele 3 sunt lățite, formând o măciucă bine conturată. Pronotul și elitrele uniform convexe
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
dintr-o singură tușă, decupajul clar făcut cu ajutorul unui spot de lumină bine dirijat. Cred că așa trebuie pusă Întrebarea Există ceva pe care-l percepem ca necesar și totodată ca firesc În limbajul folosit de haiku? Ceea ce numim stilul eliptic (pe care-l credem specific doar haiku-ului), considerat cel mai adesea doar un mod de exprimare sec, arid, lipsit de acel seducător vino-ncoace caracteristic lirismului exuberant, exihibiționist, ornat cu care ne-a obișnuit poezia occidentală, nu poate fi
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
pornește și ea de la intenția de (re)trezi În mintea cititorului o scenă sau o Întîmplare pe care autorul a trăit-o ca pe o revelație (satori) și vrea să o comunice. Dincolo de trăsăturile limbajului evocativ menționate mai sus, stilul eliptic al textului unui haiku eludează Însă universul discursului, contextul, situația evocării. Laconismul implică În primul rînd faptul că starea de fapt, emoția declanșatoare atît a revelației, cît și a dorinței de a scrie a autorului, nu este pomenită ci, mai
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
a elipsei, la Editura Enciclopedică Română, București, 1973. Ceea ce i-a stîrnit interesul pentru a aborda un asemenea subiect a fost evoluția unei părți a literaturii occidentale, În special a prozei și dramaturgiei, spre un stil pe care-l numește eliptic, Întrebîndu-se dacă a recurge la el este doar o frondă și o Încercare de subminare a codului retoric anterior sau este deja o Întemeiere a unui nou cod retoric. Observațiile pe care le face asupra stilului eliptic, chiar dacă, În analizele
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
care-l numește eliptic, Întrebîndu-se dacă a recurge la el este doar o frondă și o Încercare de subminare a codului retoric anterior sau este deja o Întemeiere a unui nou cod retoric. Observațiile pe care le face asupra stilului eliptic, chiar dacă, În analizele pe care le face, nu amintește În niciun fel de haiku (pe care e posibil să nu-l fi cunoscut), convin Însă de minune și acestei poezii ascetice. O serie de caracterstici ale acestui stil dau la
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
de scriere sînt puse În opoziție. Autorii care preferă stilul augmentativ, retorica amplificării, excesul decorativist și, consecutiv, efectele emfatice obținute astfel sînt numiți putter inners, cei care Încarcă textul cu figuri de stil pozitive. Autorii care preferă stilul reductiv, expresia eliptică, suprimarea expresivă, figurile reticenței, diminuarea și atenuarea, asceza stilistică sînt numiți leaverouters, cei care elimină, lasă pe dinafară (sau, altfel vorbind, folosesc figurile reductive). Vorbind de figurile reductive, autoarea amintește pe cele enumerate de retoricile clasice: litota, elipsa, entimemul, reticența
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
mai curînd către stilul caracteristic al operelor care reprezintă un protest antiretoric (În sens clasic) și promovează o retorică negativă. Conform evoluției firești a lucrurilor orice asemenea protest nu este decît un ocol către afirmarea unei alte retorici. Iar stilul eliptic se mărturisește astfel și În consecințele sale psihologic-existențiale: fiind alb și neutru, devine neemoțional, reticent, flegmatic. . O observație, derivată din concizia stilului eliptic este aceea că el folosește un limbaj oblic, „care implică un sens neproferat, sensul conotativ” și dezvăluie
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]