13,637 matches
-
și fără acești "repatriați" (care însă nu și-au "pierdut" niciodată patria!), dar cît ar fi fost de folositoare prezența lor în structurile de conducere ale Statului nostru!... Nu mai este vorba, în aceste situații, chiar de o "distrugere a elitelor". Avem de a face mai de grabă cu îndepărtarea lor - premeditată - pentru că, într-un fel sau altul, ei reprezintă fie trecutul (pe care nu voim a-l ține minte), fie o perspectivă nouă, proaspătă, democratică, europeană (de care ne apărăm
"Destrucția elitelor" by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/17103_a_18428]
-
țesutul intern de intrigă individualistă care domnește în țară. 2) Bineînțeles, există dorința "să se revizuiască", dar "să nu se schimbe nimic"! În aceste împrejurări România pare a-și urma drumul unui slogan mai vechi: "oameni dintre noi, pentru noi". Elitele ucise în închisori nu erau dintre cei ce urmau să creeze "omul nou". Românii de pe meleaguri străine (occidentale) nu avuseseră prilejul de "a mînca salam cu soia" (uitîndu-se că traiul în străinătate al exilaților nu a fost deloc ușor) și
"Destrucția elitelor" by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/17103_a_18428]
-
noi"! Rezultatul: rămînem tot mai singuri, în țară, în lume, înaintăm spre Europa tot mai greu, iar vorbele, îndemnurile - chiar ale Anei Blandiana - rostite, cu speranță, din credința sinceră în adevăr - nici acestea nu pot modifica sistemul nostru de gîndire. Elitele - cît sînt active și utile - par a nu avea ce căuta printre noi. Le vom recunoaște și recupera post-mortem! Pînă atunci, rămînă acolo unde sînt ("doar nu le-am spus noi să plece!") sau odihnească-se în pace - români necunoscuți
"Destrucția elitelor" by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/17103_a_18428]
-
vom recunoaște și recupera post-mortem! Pînă atunci, rămînă acolo unde sînt ("doar nu le-am spus noi să plece!") sau odihnească-se în pace - români necunoscuți și uitați - risipiți în zările lumii! P.S.: Pentru cei ce vor să înțeleagă rolul elitelor în viața României, definitiv lămuritoare sînt vorbele doamnei Monica Lovinescu, dintr-un recent interviu: "nu am de ce să mă întorc, din moment ce nu am plecat niciodată". ("Observator cultural", 2, p. 18) Niciodată adevăratele elite nu au părăsit România. Ele au fost
"Destrucția elitelor" by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/17103_a_18428]
-
Pentru cei ce vor să înțeleagă rolul elitelor în viața României, definitiv lămuritoare sînt vorbele doamnei Monica Lovinescu, dintr-un recent interviu: "nu am de ce să mă întorc, din moment ce nu am plecat niciodată". ("Observator cultural", 2, p. 18) Niciodată adevăratele elite nu au părăsit România. Ele au fost distruse, alungate, îndepărtate, exilate - dar în forul lor interior, întotdeauna prezente în România. 1) Bineînțeles, sînt și unele - puține - excepții, în funcție de bunele intenții (sau interese) ale celor din conducerea țării. 2) Regretatul profesor
"Destrucția elitelor" by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/17103_a_18428]
-
viitor. Dar e sigur că dacă, pentru televiziune, neutilizarea lui ar fi o condamnare la subcultură, pentru public, ar fi un divorț definitiv de carte și de lumea ei. Se prea poate să intervină o specializare și criticul (revistă, școală, elită) să nu fie una și aceeași persoană cu acest gazetar cultural (mass-media, talk-show, publicitate) pentru care limba română n-are deocamdată un cuvînt potrivit (critica și gazetăria făcînd dintotdeauna bună casă, la noi, fără a se întreba nimeni care este
Cartea la televiziune by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15850_a_17175]
-
său. Aici Cronicarul se desparte categoric de semnatarul articolului din România liberă, care consideră că premierul a comis o gafă vorbind despre tatăl său și despre fondatorul liceului "Mânăstirea Dealu", Nicolae Filipescu. Acesta din urmă a înființat un liceu de elită, încît elogiindu-și tatăl, premierul Năstase n-a făcut altceva decît să-l înserieze în rîndul absolvenților recunoscuți ai acestei școli cu absolvenți invidiați. Liceul de la Mânăstirea Dealu a fost înființat aici de Nicolae Filipescu tocmai cu scopul de a
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15878_a_17203]
-
a fi răspuns acestei solicitări cu vădită motivație profesională și emoțională, observând relațiile timbrale în ansamblu, echilibrul acestora. Ne bucură faptul că acest lucru este posibil. Un ansamblu ce etalează abordări stilistice anacronice, ansamblu condus de un muzician de supremă elită profesională artistică, este "I Musici di Roma", ansamblu de corzi coordonat de violonista Mariana Sârbu; violonistica domniei sale este uimitoare prin suplețe, finisaje în frazare, fermitate și promptitudine în calitate de conducător al grupului instrumental, în calitate de solist. Ansamblul, celebru în epocă cu decenii
Recepții și concerte by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/15877_a_17202]
-
disimula printre gălăgioșii, ambițioșii, ticăloșii dar și destuii semeni cu alese calități în mijlocul cărora își petrece existența. Întâmplarea, sau evoluția logică a situațiilor, l-au ridicat pe acest "marginal" la un rang social mai important decât s-ar crede, în elita intelectuală clujeană ca și în importantul Consiliu de conducere al Uniunii Scriitorilor, de unde putea observa multe lucruri pentru a le comenta pentru sine în jurnal. Viața de familie - cu multe rude solidare -, cea de vecinătate primează asupra celei de scriitor
Despre jurnalul lui Victor Felea by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15860_a_17185]
-
au ținut conferințe în care i-au uluit pe romani prin virtuozitatea cu care își susțineau ideile. Mai ales Caeneade a lăsat cea mai puternică impresie, deoarece a îndrăznit să argumenteze convingător chiar în centrul imperiului teza nelegitimității imperialismului roman. Elita politică romană a fost fascinată, incapabilă să formuleze vreo obiecție, iar reacția conservatoare promptă: filozofii au fost izgoniți din Roma, deoarece spune Pliniu cel Bătrân, romanii nu mai știau să discearnă adevărul de neadevăr. Cu toate acestea, odată intrați în
Clipa de fericire a lui Marcus Tulius Cicero by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/15905_a_17230]
-
în vederile lui politice." Clișeele stilistice romantice din scrisori sau poemele reproduse aici și sobrietatea administrativă a dărilor de seamă despre cheltuielile legate de nevoile materiale ale poetului, o 'moldovenească' revolută a unor documente sau scrisorile redactate în germană, graiul elitei epocii, recompun, mozaicat, tabloul încă incomplet a biografiei lui Eminescu. Volumul îngrijit de George Muntean e o apariție notabilă în acest moment. Eminescu - 100 de documente noi, Ed. Eminescu, Buc., 2000; Ediție îngrijită de George Muntean, 258 pag., 5000(?) lei
Primăvara halucinantă a lui Miller by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/15883_a_17208]
-
își păstrează valabilitatea și, paradoxal, par a constitui pilonii edificiului umanității și progresului, binemeritate prin muncă, imaginație, stăruință și, în general, unificarea mentalităților, travaliului, existenței de fiecare zi. Modelele de rang înalt propagă - s-ar zice - dreptatea, corectitudinea, principiile alese. Elitele împlinesc foamea de adevăr, ele fiind locomotivele care tractează întreaga garnitură. "Actualitatea" marelui Will e străveche, de neclintit, imuabilă și veșnic dinamică. În străbunul cîntec bisericesc, adevărul răsună astfel: "Și soarta a făcut,/ Și Domnul a știut./ Și mai departe
Hamlet s-a născut acum patru secole by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/15917_a_17242]
-
ajuns și noi în primii ani. Gheorghe Grigurcu era un foarte mare iubitor de carte, un foarte mare cititor de poezie, era el însuși poet, publica în Steaua, una dintre revistele ieșite din comun ale momentului, o revistă elegantă, de elită. Publicau acolo pe atunci, reabilitați sau în curs de reabilitare, Blaga, Adrian Maniu, Ion Vinea, se recuperau texte, se publicau postume de Bacovia, colabora Petru Dumitriu etc. Erau apoi poeții foarte promițători și de bună calitate ai Stelei, Baconsky, Victor
Ion Pop: "Criticul ideal este cel care trăiește textul" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/15952_a_17277]
-
este constrîns să abdice și să părăsescă țara. Odată dispărut și ultimul garant al vechiului sistem democratic, comunizarea României intră în linie dreaptă. în 1948 are loc naționalizarea, începe colectivizarea în agricultură, partidele politice sunt decapitate și apoi dizolvate, iar elitele românești, de la cele politice și pînă la cele militare, ecleziale și culturale sunt supuse unei adevărate exterminări prin închisori și prin lagăre de muncă. Chiar și în această perioadă dramatică, o adevărată apocalipsă a întregii noastre vieți publice, paradoxurile au
Arta românească între 1945-1964 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15971_a_17296]
-
se împletesc, rigoarea este umbrită prin lipsa de caracter, demnitatea profesională și rectitudinea morală aduse în derizoriu prin abdicare și relativism. Dacă în plan politic lupta împotriva vechiului sistem are drept consecință abolirea monarhiei constituționale (1947), decapitarea societății românești de elitele ei abia formate, trimiterea în lagăre de muncă și la canal a cvasitotalității intelectualilor, ofițerilor de carieră, a oamenilor de știință și de cultură, dacă în plan economic și administrativ au loc naționalizările, începînd cu 1948 și colectivizarea agriculturii, începînd
Arta românească între 1945-1964 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15971_a_17296]
-
ne privește direct, de unde și proverbul: de nimic ce nu-i adevărat nu-ți pasă. De ce am scris în franțuzește Venge-toi etc...., nu înțeleg. Cînd se știe că... (e întrerupt). * * * Jefuirea conacului moldovenesc după intrarea trupelor sovietice, niște trupe de elită, întrucît invadatorii mai toți albi, frumoși, ruși - vikingi semănînd cu nemții... Soldații beau tot ce găsesc, unii chiar și spirt denaturat pe care îl confundă cu un lichior fin, violet, după care noaptea în larma armonicelor și în lumina sălbatică
Exerciții by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16003_a_17328]
-
fost de bun augur pentru casa amintită. Sinopoli revenea în acest loc după zece ani; marele regizor Götz Friedrich, fostul intendent al teatrului, se stinsese din viață, la sfârșitul anului precedent, după o grea suferință, la doar câteva luni după ce elita artistică - și nu numai aceasta - a capitalei germane îl sărbătorise la împlinirea celor șaptezeci de ani. În acest an, cu câteva luni în urmă, la sfârșit de aprilie, la intrarea în sala de spectacole, la reprezentația cu opera Aida, Giuseppe
Un stat în stat by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/16021_a_17346]
-
pe drept cuvînt!) d-lui Antohi. D-sa evocă și scandalul din jurul lui Eminescu și consideră că lipsește încă la noi "o piață a ideilor" adevărată și eficace. Societatea românească a devenit o pradă ușoară pentru populiștii de toate spețele. "Elita culturală veritabilă, conchide în mod foarte dur dl Antohi, extrem minoritară, este alienată în raport cu societatea din care provine și pe care ar trebui s-o ajute să se orienteze." Cronicarul se desparte de tranșanța unei atari încheieri. Dl Antohi are
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16024_a_17349]
-
anumită parte a presei românești actuale. În cadrul aceleiași anchete, cu o privire, de data asta asupra trecutului cultural comunist, dar la fel de drastică, vine dl Al. Mușina. D-sa nu crede că a existat în jumătatea de secol comunist o adevărată elită intelectuală, în afară de, cum spune cu amară ironie, "elita securiștilor și activiștilor de partid". Intelectualilor români le-a lipsit curajul și deseori "libertatea" lor era cu voie de la poliție sau cu spate de la unii activiști superiori de partid. Cronicarul ar prefera
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16024_a_17349]
-
anchete, cu o privire, de data asta asupra trecutului cultural comunist, dar la fel de drastică, vine dl Al. Mușina. D-sa nu crede că a existat în jumătatea de secol comunist o adevărată elită intelectuală, în afară de, cum spune cu amară ironie, "elita securiștilor și activiștilor de partid". Intelectualilor români le-a lipsit curajul și deseori "libertatea" lor era cu voie de la poliție sau cu spate de la unii activiști superiori de partid. Cronicarul ar prefera, ca și în cazul d-lui Antohi, mai
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16024_a_17349]
-
nostru constituțional, în cunoscuta scrisoare din 1871, publicată în Augsburger Allgemeine Zeitung. Dimensiunile morală și juridică ale lumii românești intrau în obiectivul cunoașterii, iar diagnosticul cădea implacabil: lipsa virtuților cetățenești la toate palierele, de la țara tăcută începând și până la noile elite politice. Posteritatea va relua și dezvolta în varii forme acest raționament. Soluțiile însă vor fi mereu altele. Deprinse din veacul al XIX-la să caute modele în afară, elitele românești vor traversa ciclic crize de adaptare: soluțiile din afară sunt gata
Eminescu și modernizarea României by Mihai Dorin () [Corola-journal/Journalistic/15589_a_16914]
-
virtuților cetățenești la toate palierele, de la țara tăcută începând și până la noile elite politice. Posteritatea va relua și dezvolta în varii forme acest raționament. Soluțiile însă vor fi mereu altele. Deprinse din veacul al XIX-la să caute modele în afară, elitele românești vor traversa ciclic crize de adaptare: soluțiile din afară sunt gata făcute și nu rămâne decât să le studiezi și cultivi, pe când cele dinlăuntru presupun schimbarea fondului, probă de foc, titanică și mai ales - fatalitate! - de durată lungă. De
Eminescu și modernizarea României by Mihai Dorin () [Corola-journal/Journalistic/15589_a_16914]
-
critic aplicat unei societăți aflate în cumpăna vremii. Liberalismul, tradus direct din surse franțuzești, a propulsat o faună diversă și spectaculoasă, numai bună de țintuit în insectarul său de către Caragiale. La intersecția dintre lumea românească, dinamică, cel puțin la nivelul elitelor, și oferta ideologică occidentală, versatilitatea a devenit o trăsătură a modului românesc al ființei. Ideile noi sunt primite fără rezerve, în vreme ce trecutul este lesne aruncat peste bord ori îmbrăcat în "cămașa lui Nessus". Ambiția europenismului ("care Europă să fie ațintită
Eminescu și modernizarea României by Mihai Dorin () [Corola-journal/Journalistic/15589_a_16914]
-
de final e prea apăsată, prea transparentă. Dar toată această carte micuță, pe care îmi place s-o consider un manifest împotriva cantității și zorzoanelor cu care ies în lume scriitorii români, ascunde în ea mici bijuterii pentru degustătorii de elită. Doina Ioanid, E vremea să porți cercei, Editura Aula, 2001, 40 pag., f.p. Simona Tache, mai tînără decît Doina Ioanid, pare să fie plasată mult mai spre centrul vieții literare. E bine, e rău? Simona Tache a obținut anul acesta
Duduci literare by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15623_a_16948]
-
revelații privind biografia, nu foarte liniară, a scriitorului. La 14 ani, în 1941, a fost arestat după un denunț absurd al directorului Liceului Militar din Iași, ca... legionar. Mareșalul Antonescu dăduse dispoziție ca toate Liceele Militare să devină școli de elită și, după înfrîngerea rebeliunii legionare, toți cei bănuiți de legionarism erau tracasați. Paul Miron a stat un an și jumătate în închisoare. Condamnarea a fost de 15 ani. Era o nebunie, dar se întîmpla. Norocul lui a fost că generalul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15685_a_17010]