527 matches
-
aluzia la hegemonie din fraza "ca să terminăm cu sistemul celor două blocuri formate în jurul a două hegemonii". Evident, președintele român (de fapt, Ceaușescu va deține această funcție abia din 1974, n.m.) nu dorea să riște să-i indispună pe sovietici. Elocvența generalului și efectul cuvintelor sale începuseră să-l neliniștească. Se temea poate ca Generalul să nu lanseze un "Trăiască România...liberă"! (așa cum procedase la încheierea unui discurs în partea franceză a Canadei, când afirmase răspicat "Trăiască Quebec-ul liber" (Stolojan: 1994
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
în cap. IV. ... 4.2. Fiecare element obligatoriu prezentat în situațiile financiare anuale ale unei entități conform pct. 4.1 poate fi prezentat mai detaliat decât se cere în formatul adoptat, dacă aceasta detaliere concura la prezentarea unei informații mai elocvențe pentru utilizatorii de informatie. 4.3. Bilanțul unei entități și contul de profit și pierdere al acesteia pot fi dezvoltate cu orice element de activ sau pasiv, venit sau cheltuiala, care nu este prevăzut în formatul adoptat (4.10.1
EUR-Lex () [Corola-website/Law/174758_a_176087]
-
faim? , ca G. B�l�ni ? i Jen� G�m�ri, ba chiar a primit scrisori ? i de la șo? iile acestora 177. Rela? iile lui Iorga cu Italia �nainte de măr? ul spre Romă al lui Mussolini (? i dup? aceea) s�nt elocvențe. Evolu? ia acestor rela? îi prezint? interes mai ales prin prisma felului �n care vor evolua acestea �n deceniul urm? tor. Se ? ție c�ț de mult conta pentru el fr?? ia latin?. Nu exist? �n scrierile lui Iorga nici o men? ionare a mediului din
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
care o nutrea Iorga fă?? de Italia, el a recunoscut �ntotdeauna c? ?? rmul de est al Adriaticii este locuit de slavi ? i albanezi, care erau deosebit de nemul? umi? i de preten? iile italienilor. A oferit �n cartea să c�teva mostre elocvențe ale �zigzagurilor�, naivit?? îi ? i visurilor sale. �i sf? tuia pe albanezi că, �dat? fiind lipsa populă? iei, s? se inspire din vitalitatea arom�nilor vecini cu ei� ? i �s? opteze pentru protectoratul Italiei�, care nu avea s? fie at�ț de abuziv
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
iar buzele, ce-i drept, marcat senzuale, configurau o gură vulgară. Subalternii buzelor, sînii, erau de-o proeminență ieftin gonflată. Mersul de manechin, un manechin dezordonat, divulga proveniența modestă, lipsită de codul gustului și al eleganței. Mîini mici, inexpresive, fără elocvență. Ce-ar mai fi fost? A, părul. Generos, cu adevărat, dar supus unui tratament îndoielnic, de parcă ar fi ieșit permanent de sub cască. Privirea însă... Da, de aici trebuie să înceapă depistarea enigmei. E o privire a cărei putere hipnotizează unanim
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
căreia a făcut pușcărie grea (nu lipsită de recitativele lui șoltic-savante în fașa elitei încarcerate). Tragic, desigur, dar în numerele lui filmate, în 1990, Parkinson-ul îi augmenta emisiile sincopate regaluri de subțiri paradoxuri și de mustoase parimii acompaniate de elocvența în spasme a mîinilor și articulate de buzele în pareză; ar fi fost, în ultimă instanță, groaznic de triste, dacă ochii n-ar fi rămas aceiași din anii flanărilor cu Cioran, pline de sapiențiale farse. Triste, dacă ochii aceștia n-
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Uniunii Europene. În acest fel, Uniunea Europeană a devenit liderul indiscutabil În lupta pentru noi drepturi umane printre diversele guverne ale lumii. Constituția Uniunii Europene este o noutate În istoria umană. Cu toate că este adesea importantă - chiar greoaie - și nici nu are elocvența constituției franceze sau a celei americane, este primul document de acest gen care să extindă drepturile cetățenești la nivelul conștiinței globale, cu drepturi și responsabilități care cuprind totalitatea existenței umane de pe Pământ. (În timp ce Carta ONU și următoarele convenții ale ONU
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
pe astea de aici. Case, palate boierești. Sunt și la noi. Sunt și o să fie din ce în ce mai multe palate boierești la care o să ai dreptul... să te uiți... Îți spun eu sigur. E clar? Ștefan: (toți au rămas neclintiți, muți în fața elocvenței lui Ilie) Mă, așa cum le spui tu, apar cam clar, ce mai! Ilie: Sigur că e clar. (savurînd) Așa că la banii mei nu-mi pot permite decît un cavou cu două locuri. Suprapuse. Nu costă mult, nu mi-l ia
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
În ce ne privește, o situăm, totuși, pe aceeași treaptă cu prezența sa din Ciocîrlia lui Anouilh. Violeta Popescu îi răspunde cu subtilitate, cu o poezie sobră, reținută, a alunecărilor și încetinirilor de ritm, cu o mimică de ciudată, uneori, elocvență, în rolul femeii care, prin evoluția ei, pare că dezvoltă și un subțire comentar de subtext acțiunii din piesă. Acordat ambianței, cu abordarea unui surîs al suficienței, Florin Mircea joacă cu aplomb rolul inginerului Ștefan, cumnatul lui Ilie, iar Liana
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
de credință, cum să promoveze binele și cum să evite răul; b) magistrul trebuie să-și structureze discursul la nivelul auditoriului și să-și sprijine afirmațiile de argumente solide; c) magistrul trebuie să vorbească mai degrabă cu înțelepciune decât cu elocvență; d) claritatea și stilul plăcut al cuvintelor sunt importante în atingerea scopului, reușind să emoționeze și să câștige adeziunea ascultătorilor, e) magistrul va fi tot timpul conștient de etapele și de regulile învățării; f) stilul expunerii trebuie să fie variat
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
Dvs. și unele lucruri trăite și îngrijorătoare, ceva așa, ca să mă exprim în mod simbolic - precum ar fi rugina pe moneda circulatorie a limbii, precum și pe strunele de harfă ale sufletului nostru; și atunci Dvs. ați fost acela care prin elocvența cifrelor și a cercetărilor făcute la fața locului ați deschis ochii guvernanților noștri vremelnici - arătându-le în ce direcțiune trebuie să-și îndrepte atenția lor de oameni de stat și de conducători de norod. Cu aceste considerații generale, fie-mi
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
devine obiect sonor și mijloc de comunicare. Această realitate muzicală are nevoie pentru concretizare de participarea interpretului. Acesta este obligat de a parcurge fluxul sonor, realcătuind muzica, punându-se în slujba compozitorului, ca imperativ fundamental, retrăind chiar, procesul creator cu elocvență, originalitate și diversitate în același timp. Dacă interpretul este o verigă importantă și continuă a creației, receptorul (publicul) este supus unei activități de înțelegere a fluxului sonor, urmărind expresivitatea și ideea, mesajul și construcția, sensul și sonoritatea, adevărul și frumusețea
IMPLICAȚIILE MATEMATICII ÎN CREAȚIA MUZICALĂ CONTEMPORANĂ ROMÂNEASCĂ by Gabriel Pașca. Eugenia Maria Pașca () [Corola-publishinghouse/Science/1214_a_2100]
-
în cap. IV. ... 4.2. Fiecare element obligatoriu prezentat în situațiile financiare anuale ale unei entități conform pct. 4.1 poate fi prezentat mai detaliat decât se cere în formatul adoptat, dacă aceasta detaliere concura la prezentarea unei informații mai elocvențe pentru utilizatorii de informatie. 4.3. Bilanțul unei entități și contul de profit și pierdere al acesteia pot fi dezvoltate cu orice element de activ sau pasiv, venit sau cheltuiala, care nu este prevăzut în formatul adoptat (4.10.1
EUR-Lex () [Corola-website/Law/221746_a_223075]
-
uz școlar, va cunoaște o reeditare revizuită și amplificată în 1995. Elaborată mult mai târziu, se vrea a fi o „privire sintetică” curățată de clișee, urmărind să schițeze liniile de evoluție ale fenomenului teatral autohton. Lucrarea, utilă, contează mult pe elocvența cifrelor („indicatorii cantitativi”), a înșiruirilor de nume și de titluri care pot da seama despre „avatarurile” creației dramaturgice și scenice la noi. „Povestea”, astfel condensată, este plasată în contextul unei spiritualități specifice, în care, etapă de etapă, pulsează spiritul timpului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290460_a_291789]
-
care traversează orașul, indiferent de ocazie. Aceste cortegii dau o idee exactă, vizuală, asupra stării unui grup și a coeziunii sale” (J. Heers, 1983, p. 194) În al doilea rând, amploarea sau, În formularea lui Oliver Ihl (1996, p. 349), „elocvența numerelor”: paradele și procesiunile pun În mișcare mase de spectatori și numeroși „performeri”: reprezentanți ai clerului și ai instituțiilor Puterii, unități militare, grupuri de sportivi, alte categorii implicate În defilare (pompieri, poliție, elevi etc.), artiști (cântăreți, dansatori, muzicieni, oameni de
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
ale universului copilăriei, teritoriu îndeobște înseninat de veselie și vitalitate plenară. Biografia "guignolescă"193 din eseul cu titlu semnificativ, dar ironic, Viața grotescă și tragică a lui Victor Hugo (1935-1936), sublimează în manieră caragialiană din Câteva păreri, repulsia pentru retorica, elocvența, emfaza și artificialitatea poeziei romantice și expune ridicolul imposturii hugoliene în narația persiflatoare și demitizantă, asezonată cu scene al căror comic malițios rezultă din caricatura "naiv grosolană" de un grotesc benign: Victor Hugo recita atât de frumos: O coteaux, o
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
așa prostit, odată te-ai și pomenit, că te-a cuprins... te zbați... ea te potopește cu gura și se împinge în tine și te împinge (Băiatu arată către pat) că om ești [...] Ce să facă acum bietul băiat ?...110 Elocvența se dovedește izbăvitoare și în cazul lui Mihnea, așa cum se întâmplase cu "junele Ziței". Totuși, în acest episod, Băiatu și Bănică Nisipoiu par a fi replici în oglindă ale lui Rică Venturiano și, respectiv, Titircă Inimă Rea. În timp ce "bagabontul" intră
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
topescă argumentele, căci ele nu au absolut nici o valoare în sine, ci în armura, în incandescența, în zgomotul bătăliei care trebuie să-l aiurească și să-l asurzească pe cititor [...] Am obrăzniciile mele, florile mele de stil, elanurile mele de elocvență, absolut goale în care mă încred perfect, fără nici o teamă"181. Astfel de extrase demonstrează că și această componentă a expresiei caragialiene falsul denunț autocritic este prezentă în textul celui care, devenit celebrul dramaturg al absurdului, își va dovedi cu
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
să fie destul de frecvent, dar motivele invocate sunt de ordin practic, economic, juridic: fixare, memorizare, consacrare, literatura constituie un corpus de scrieri, de scrieri literare. Disputa oral/scris caracterizează întreaga viață spirituală a antichității. Elogiul cuvântului, superioritatea oralității și a elocvenței stau mult timp în prim plan. Retorica are o importanță deosebită în această perioadă, iar poezia e percepută ca vorbire metrică, de unde accepția retorică a poeziei și confuzia dintre retor și poet. Definiția retoricii ca artă a vorbirii orale sau
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
tradiția retorică și cultivă procedeele sale, Rabelais mimează sau dă curs impulsului de povestitor oral. Oralitatea rămâne mijlocul natural, tradițional, fundamental și permanent de expresie. Conștiința literară a vremii continuă să vadă în scriere, redactare, o formă de vorbire. Prestigiul elocvenței rămâne în continuare extrem de mare, idealul estetic bine codificat retoric. Se face însă disocierea, tot mai netă, a conceptelor, a celor două tipuri de literaturi. Se produce despărțirea definitivă dintre limba scrisă și cea vorbită și totodată și teoretizarea acestei
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
însă disocierea, tot mai netă, a conceptelor, a celor două tipuri de literaturi. Se produce despărțirea definitivă dintre limba scrisă și cea vorbită și totodată și teoretizarea acestei disocieri, cu tendința diminuării valorii expresiei orale. Poeticienii epocii fac disocieri între elocvență și litere. Recunoașterea existenței limbilor naționale, fenomen vizibil încă din Evul Mediu, continuă cu o intensitate sporită în perioada Renașterii, ceea ce va duce la conceptul de literatură națională, inițial lingvistic, nu literar. Literatura reprezintă suma scrierilor într-o limbă națională
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
Sibiu și era un jurnal național românesc ce a exprimat poziția activismului 311. Tipăriturile cu caracter preponderent religios au fost editate în centre precum Oradea, Blaj, Cluj, Gherla, Satu Mare etc;de exemplu, publicația Amvonul (1871-1881) a fost o revistă de elocvență religioasă, fondată și condusă de preotul Justin Popfui, ce a apărut la Oradea. Gazeta Amicul familiei (1870-1890) a fost înființată și condusă de canonicul Nicolae Fekete Negruțiu și publicată la Cluj . La Blaj au apărut următoarele publicații periodice: Foaia administrativă
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
ars scribendi = ars moriendi. Esența poeziei lui Dan Laurențiu - ca și aceea a poeziei lui Emil Botta - o constituie un romantism livresc și sumbru, teoretic demodat, dar reușind totuși să se impună unui cititor de azi. Dan Laurențiu nu are elocvența demonică a lui Emil Botta și nici curajul acestuia de a fi ridicol la scenă deschisă. În schimb, el își calculează atent efectul fiecărei combinații de cuvinte. Cu o generozitate care, în fond, nu-l costă, presară în aproape toate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287754_a_289083]
-
de stări sufletești, mitropolitul se comunică și pe sine, cu spiritul său neliniștit, tumultuos, dar și contemplativ, pătimaș și duios, frământat și capricios. A.I., cel mai de seamă orator bisericesc la noi, a dat prin suita de didahii străluciri literare elocvenței sacre. Spontaneitatea exordiilor, trecerea firească de la planul material la cel alegoric, reintrările familiare în chestiune, indignările, întristările, mustrările, interogațiile retorice, curmate la timp înainte de a deveni bombastice, pasiunea ce echilibrează toată exacta mașinărie a cazaniei destăinuie un orator excelent și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285382_a_286711]
-
rîndul conservatorilor speriase conducerea de la Teheran pînă într-atît încît aceasta eliberase prizonierii. Conducerea de la București era mulțumită de alegerea lui Reagan. Românii credeau că republicanilor le place România. Atît Nixon, cît și Ford le vizitaseră țara, pe cînd Carter nu. Elocvența lui Reagan îl atrăgea pe Ceaușescu. El credea că poziția dură a președintelui american față de Uniunea Sovietică este de natură să îmbunătățească relațiile între România și Washington, ca o răsplată a desprinderii Bucureștiului de Moscova. Ceaușescu era receptiv la cuvintele
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]