1,706 matches
-
români care Își iau lumea În cap”. Particularitățile acestei stări de fapt rezidau În circumstanța că provinciile amintite, de unde emigrau, la acea dată, românii, erau Înglobate Între granițele Imperiului Austro-Ungar, deci oficialitățile care ar fi trebuit să se ocupe de emigrația română nu aveau interesul de a se implica În această problemă, În vederea soluționării ei. Nici În România lucrurile nu stăteau mai bine, dar emigrația către America, din acest spațiu, nu era semnificativă. La București se tot repeta afirmația că „românul
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
erau Înglobate Între granițele Imperiului Austro-Ungar, deci oficialitățile care ar fi trebuit să se ocupe de emigrația română nu aveau interesul de a se implica În această problemă, În vederea soluționării ei. Nici În România lucrurile nu stăteau mai bine, dar emigrația către America, din acest spațiu, nu era semnificativă. La București se tot repeta afirmația că „românul nu Își părăsește țara, nesuportînd să trăiască În alt mediu; chiar În momentul cînd, pe la 1900, românii ardeleni Începuseră să emigreze masiv În Statele Unite
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
aci acasă! Căci aci-s lucrurile pe dos”. În același timp, românii transilvăneni care intenționau să emigreze erau avertizați de presa locală că greșeau toți cei care credeau că „America e dunga raiului pămîntean”. Indiferent Însă de toate aceste avertismente, emigrația română spre America nu a putut fi oprită și nici nu a devenit o preocupare a oficialităților guvernamentale. De altfel, „exodul” către Lumea Nouă, de la sfîrșitul secolului al XIX-lea și Începutul secolului XX, depășea, din multe puncte de vedere
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
continentului european, cu puțini englezi și francezi, dar nu din clasa avută, și din contra cei mai săraci și mai puțini competenți de a-și cîștiga viața la dînșii”. Deși autorul respectiv Își publica lucrarea În România, cunoscînd deci chestiunea emigrației transatlantice, el nici nu amintea măcar de o posibilă „transfuzie românească”, indiferent de dimensiuni, dincolo de Ocean. În 1928 Însă, René Gonnard enumera România, alături de Spania, Portugalia, Norvegia, Suedia și Grecia, printre țările care furnizau imigranți, precizînd chiar că „les Roumains
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
din alte zone, dar acest transfer uman era constant și lipsit de complicații pentru New York. În plus, românilor plecați din Vechiul Regat li se adăugau cei din Transilvania, Banat și Bucovina, care luau drumul Americii din cauza asupririi imperiale vieneze. Oricum, emigrația română În direcția Americii a devenit Înainte și imediat după Primul Război Mondial o realitate acceptată, chiar dacă nu era una frecventă, și nu mai surprindea pe nimeni că, la un moment dat, cineva scria că „Marele transatlantic se apropie de
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
ei acasă; nu numai portughezii, spaniolii, francezii, nemții și olandezii, din sîngele cărora s-a plămădit poporul american de astăzi; nu numai rușii, italienii și slovacii, care emigrează de vreo cincizeci de ani, ci chiar și țăranii noștri”. Prin urmare, emigrația română transatlantică, adică aceea care avea În vedere Statele Unite ale Americii și Canada, ajunsese a fi considerată - la Cluj-Napoca, Sibiu, Timișoara și Suceava, dar și la București -, dincolo de ineditul și exotismul ei de Început, ca fiind o stare de fapt
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
de plecare al prezenței românești transatlantice a fost marcat de acel personaj, deși, neîndoielnic, Începutul a fost cu mult mai devreme, lucru, din nefericire, imposibil de demonstrat. Indiferent cînd a ajuns primul român pe pămîntul dintre Atlantic și Pacific, despre emigrația română În America nu putem vorbi decît mult mai tîrziu. Un timp Îndelungat, românii descinși pe țărmul vestic al Atlanticului ajunseseră acolo mai mult sau mai puțin Întîmplător și nu putea fi vorba despre o mișcare de populație pe care
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Atlanticului ajunseseră acolo mai mult sau mai puțin Întîmplător și nu putea fi vorba despre o mișcare de populație pe care să o acceptăm că preceda o decizie conștientă a unei etnii care nu se constituiese Încă Într-o națiune. Emigrația a fost un proces complex, care a evoluat În timp, astfel Încît cea care a stat la baza constituirii Americii de Nord, adică a Statelor Unite și a Canadei, nu este identică, desigur, cu cea din primul mileniu al erei noastre. În plus
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
să lipsească”. Așadar, opiniile specialiștilor converg către convingerea că, la sfîrșitul secolului al XIX-lea, românii, care nu erau constituiți Într-o comunitate etnică, ilustrau o prezență sesizabilă În spațiul Lumii Noi, deși Încă nu putea fi vorba despre o emigrație, ci despre faptul că „terenul pentru emigrație era deja temeinic pregătit”. Un alt cercetător se arată convins că „by one definition of immigration, then, many if not most, of the Romanians immigrating in the first two decades of the twentieth
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
convingerea că, la sfîrșitul secolului al XIX-lea, românii, care nu erau constituiți Într-o comunitate etnică, ilustrau o prezență sesizabilă În spațiul Lumii Noi, deși Încă nu putea fi vorba despre o emigrație, ci despre faptul că „terenul pentru emigrație era deja temeinic pregătit”. Un alt cercetător se arată convins că „by one definition of immigration, then, many if not most, of the Romanians immigrating in the first two decades of the twentieth century were not immigrants at all, for
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
all, for they had little intention of staying in America permanently. It was the phase known in Romanian parlance as Mia și drumul, a thousand dollars and home again”. Deși problema comportă Încă discuții, considerăm că putem vorbi despre o emigrație a românilor În SUA În deceniul ce precedă izbucnirea Primului Război Mondial, chiar dacă mulți transilvăneni, bucovineni și bănățeni se Întorceau În țară. O deplasare permanentă de populație, constantă chiar numeric, din această regiune a Europei către America nu poate fi pusă la
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
care condamnau tratamentul aplicat țăranului transilvănean, de care erau răspunzători și politicienii de dincolo de munți, declarîndu-se că, „pe cînd țăranul ardelean emigrează În America, țăranul din regat stă pe loc. Nici un sătean din Vechiul Regat nu pornește din țară”. Așadar, emigrația din România de dinainte de 1918 nu includea și țărănimea, situație neschimbată după Încheierea războiului și, mai ales, după adoptarea reformei agrare. Cei ce luau totuși drumul Americii din această țară proveneau din alte categorii sociale și aveau o altă pregătire
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
compoziția socială a acestui grup etnic, cît și mentalitatea lui. Chiar dacă la un moment dat românii au ajuns a fi prezenți În toate marile centre americane, aria inițială a stabilirii lor era circumscrisă statelor estice, așa cum se Întîmpla și cu emigrația provenită, În general, din estul, sudul și centrul Europei. Realizînd această circumstanță, Ioan Podea arăta că, la Începutul secolului XX, „cei mai mulți s-au așezat În statele New York, Pennsylvania, Indiana, Illinois și West Virginia”. Paisprezece ani mai tîrziu, Șerban Drutzu și
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Vestului «sălbatic» mai existau În zone periferice, dar ceea ce era considerat progres se concentrase În industrie. În aceste condiții, posibilitatea de a se apuca de agricultură era aproape inexistentă pentru noii emigranți”. Radu Toma, la rîndul său, referindu-se la emigrația românească În Canada, conchidea că majoritatea românilor, sosiți aici după 1900, s-au instalat În provinciile centrale, adică În Alberta, Manitoba și Saskatchewan, dar și În Ontario sau British Columbia. Înainte de a continua Încercarea de a schița un succint și
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
că majoritatea românilor, sosiți aici după 1900, s-au instalat În provinciile centrale, adică În Alberta, Manitoba și Saskatchewan, dar și În Ontario sau British Columbia. Înainte de a continua Încercarea de a schița un succint și incomplet, desigur, tablou al emigrației române În America și Canada, se cuvin reținute cîteva considerații generale, oricînd necesare extensiunii documentare și nuanțărilor interpretative. Așa cum nu știm cine și cînd a „descoperit” America, nu vom ști niciodată cînd a pus piciorul primul român pe pămîntul Lumii
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
cînd a pus piciorul primul român pe pămîntul Lumii Noi și cine a fost acela. Multe precizări indispensabile nu vor depăși niciodată stadiul ipotezei, deoarece lipsesc informațiile necesare, imposibil de recuperat sau reconstituit. O asemenea circumstanță rezidă În faptul că emigrația română transatlantică Își regăsește atît Începutul, cît și evoluția generală În populația rurală venită din Transilvania, Bucovina și Banat, provincii aflate pînă În 1918 sub stăpînire străină. Nici pentru emigrația din Vechiul Regat nu avem datele necesare. Emigrația română a
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
recuperat sau reconstituit. O asemenea circumstanță rezidă În faptul că emigrația română transatlantică Își regăsește atît Începutul, cît și evoluția generală În populația rurală venită din Transilvania, Bucovina și Banat, provincii aflate pînă În 1918 sub stăpînire străină. Nici pentru emigrația din Vechiul Regat nu avem datele necesare. Emigrația română a avut unele particularități, care nu au fost Întru totul identificate și relevate. Nu știm cum a evoluat, decît la modul general, grupul etnic român din SUA și Canada. Cei care
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
faptul că emigrația română transatlantică Își regăsește atît Începutul, cît și evoluția generală În populația rurală venită din Transilvania, Bucovina și Banat, provincii aflate pînă În 1918 sub stăpînire străină. Nici pentru emigrația din Vechiul Regat nu avem datele necesare. Emigrația română a avut unele particularități, care nu au fost Întru totul identificate și relevate. Nu știm cum a evoluat, decît la modul general, grupul etnic român din SUA și Canada. Cei care au scris despre românii americani nu s-au
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
americane nu a fost studiată În totalitate. De aceea, orice contribuție privitoare la subiectul luat de noi În discuție este binevenită, Întrucît numai astfel vom reuși să eliminăm petele albe de pe o posibilă hartă istorică a românilor americani și canadieni. * Emigrația, care semnifică, simplificînd lucrurile, o deplasare de populație dintr-o regiune În alta, judecînd totul În virtutea punctului de plecare, se Încheie cu sosirea, și deci stabilirea grupului uman respectiv În alt punct de pe glob. Acest act final, numit imigrație, care
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
a emigrat de undeva a devenit un imigrant În momentul În care a juns În America și s-a decis să rămînă acolo. Nu orice translații sau mișcări de populație dintr-un punct În altul al globului pot fi considerate emigrații și imigrații. De aceea, procesul de metamorfozare a românilor mutați În SUA În români americani a fost unul foarte complex și care a ridicat nenumărate semne de Întrebare. Nu știm exact și nici nu vom ști vreodată cîți dintre românii
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
etc. Această componentă a subiectului avut de noi În vedere nu se reduce la date statistice, chiar dacă acestea sînt foarte importante, dar rămîn mereu greu sau imposibil de demonstrat, deci de acceptat. Înainte de a Încerca să stabilim dimensiunile numerice ale emigrației române transatlantice, vom lua În discuție, fără a intra În detalii, etapele acelei strămutări de populație care a determinat apariția, la un moment dat, a comunității românilor americani. Momentele emigrației au fost fixate, În general, În funcție de factorii temporali, completați de
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
de acceptat. Înainte de a Încerca să stabilim dimensiunile numerice ale emigrației române transatlantice, vom lua În discuție, fără a intra În detalii, etapele acelei strămutări de populație care a determinat apariția, la un moment dat, a comunității românilor americani. Momentele emigrației au fost fixate, În general, În funcție de factorii temporali, completați de cei numerici și calitativi. Dar nu au lipsit Încercările care au avut În vedere, la stabilirea și evaluarea fazelor de emigrare, și alte criterii. Așa, de pildă, Samuel Beck, abordînd
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
arriving in the United States at this time came as a result of political duress. Many were intellectuals, administrators, and politicians involved in various interwar government. Members of the clergy were among them as well”. Un alt motiv al „exploziei” emigrației românești transoceanice ar fi fost, afirmă Samuel Beck, the family reunification period, explicînd că „the third major exodus has occured since 1965 and the emergence of Romania as a developing socialist country. Here the criteria for immigration are ambiguous and
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
first migration, which was made up of peasants. Each subsequent group provided «ethnic» infusion into America’s Romanian communities and has influenced the nature of their members, self identity with their ancestral homeland”. Aceasta este, bineînțeles, o posibilă structurare a emigrației române În America, propusă de un cercetător care privește totul de dincolo de Ocean. Oricare altă Încercare asemănătoare va suscita, desigur, scepticisme și posibile amendamente. În cazul formulei propuse de Samuel Beck, ne putem Întreba dacă nu cumva prima perioadă de
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
sporadic și români din Regat -, nu a fost determinată de rațiuni de ordin național și politic, Înainte de dorința de a aduna o sumă de bani, muncind undeva În altă țară. „The family reunification” a reprezentat, presupunem noi, o manifestare a emigrației generale, indiferent de perioadă și de țară. Apoi, de ce „the exile period” nu a Început imediat după al Doilea Război Mondial, atunci cînd emigrația română și-a modificat motivația și componența, determinate fiind de ocupația rusească și de considerente ideologice
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]