702 matches
-
nevoie să vă potriviți casca pe urechi după modul cum v-ați aranjat părul. Veți învăța de asemenea, pe măsură ce călătoriți, că trăiți într-o colibă asemănătoare cu cea a oricărui alt lider național. Acum câțiva ani i-am arătat unui emir arab poze cu palatele lui Saddam Hussein, iar acesta a exclamat indignat: ,, Dar palatul ăsta e mai mare ca al meu!" Arabii nu sunt singurii care trăiesc în palate. Francezii au un palat pentru președinte, la fel și polonezii, cehoslovacii
by MADELEINE ALBRIGHT [Corola-publishinghouse/Administrative/999_a_2507]
-
și artistic”, „Rampa”, „Universul literar”, „Cortina” (Oradea) și „Cosinzeana”. În 1929 se va afla la direcția ziarului „Gazeta de Vest”, devenit mai târziu „Noua gazetă de Vest”, unde iscălește și cu inițiale (G.A.P. și g.a.p.) ori cu pseudonimele Emir Asan, Diaconu, P. Diaconu, Alter Scotus ș.a. Debuta acum și editorial, cu placheta Dumnezău (1928), urmată de o tălmăcire din Ady Endre, Sânge și aur (1930). În deceniul următor scrisul îi mai este găzduit de periodicele „Viața literară”, „Societatea de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288779_a_290108]
-
sale apar În International Herald Tribune, el fiind Într-un fel urmașul, ca gânditor politic, a ceea ce a fost Walter Lippman Într-o anumită perioadă. Este citit În mod cert de la președintele Chirac la Bush și Putin, precum și la diverșii emiri din zonele arabe și nearabe. În această privință, cred că nimeni nu este imun la posibilitatea unui atac terorist. Nici Mircea Dinescu Însuși! Poate nu va fi atacată România, ci doar Centrul Pompidou, exact când niște prieteni apropiați s-au
[Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
va veni la sfârșitul timpurilor pentru a purifica comunitatea, a-i aduna în jurul său pe credincioși și a converti lumea la dreapta credință”. anumiți transmițători ai credinței (nu exegeți) Îi atribuiau lui Mahomed afirmația: „După mine, vor veni califi și emiri; după emiri, regi trufași; atunci va veni Mahdi, va ieși din familia mea și va umple lumea de dreptate”. În timp, Mahdi a fost identificat cu mai multe personaje istorice, mai exact, cu întemeietorul dinastiei almohazilor din Spania secolului al
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
la sfârșitul timpurilor pentru a purifica comunitatea, a-i aduna în jurul său pe credincioși și a converti lumea la dreapta credință”. anumiți transmițători ai credinței (nu exegeți) Îi atribuiau lui Mahomed afirmația: „După mine, vor veni califi și emiri; după emiri, regi trufași; atunci va veni Mahdi, va ieși din familia mea și va umple lumea de dreptate”. În timp, Mahdi a fost identificat cu mai multe personaje istorice, mai exact, cu întemeietorul dinastiei almohazilor din Spania secolului al XII-lea
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
teritorii Rusiei. Atacul a fost respins în condițiile în care defensiva orașului era coordonată de englezi, dar amenințarea a rămas prezentă. Pentru a rezolva criza, guvernatorul general al Indiei, lordul Auckland, l-a atacat în octombrie 1838 pe Muhammad Dost, emirul Afghanistanului. O armată engleză a trecut fluviul Indus și l-a depus pe emir, înlocuindul cu Shah Shuja, căruia i-a fost lăsată o gardă de 8 000 de indieni. Muhammad a continuat rezistența până în noiembrie 1840, când s-a
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
de englezi, dar amenințarea a rămas prezentă. Pentru a rezolva criza, guvernatorul general al Indiei, lordul Auckland, l-a atacat în octombrie 1838 pe Muhammad Dost, emirul Afghanistanului. O armată engleză a trecut fluviul Indus și l-a depus pe emir, înlocuindul cu Shah Shuja, căruia i-a fost lăsată o gardă de 8 000 de indieni. Muhammad a continuat rezistența până în noiembrie 1840, când s-a predat trimisului britanic William Macnaghten. Un alt motiv de îngrijorare pentru diplomația de la Londra
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
și-au dat toată silința pentru a ține în frîu nemulțumirile berbere și luptele interne dintre șefii arabi. În 756, soldații sirieni, chemați în ajutor, îl întîmpină pe Abd el-Rahmân, scăpat din masacrul asupra dinastiei omeyade de către abbassizi, ca pe emir al Cordobei. Mai înainte, arabii începuseră deja să pătrundă în Galia francă unde avangardele lor fură respinse și bătute la Poitiers de către Carol Martel (în 732), și să se avînte, de pe coastele Spaniei și Africii de Nord, în raiduri maritime
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
în palatul său de la Aix-la-Chapelle. În fața musulmanilor din Spania, sarazini sau mauri, ale căror atacuri se înlănțuie în sudul Galiei și în Italia, acțiunea lui Carol cel Mare este mai puțin reușită. În 778, la chemarea guvernatorului Barcelonei, revoltat împotriva emirului de Cordoba, trece în peninsulă cu două armate, asediază fără succes Saragossa și se retrage, în cele din urmă la vestea unei răscoale în Saxonia. În timpul retragerii, ariergarda francă, pe care o conduce ducele Mărcii de Bretania, Roland, este masacrată
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
valorii sale paradoxale, neînțeleasă de contemporani. Dar atitudinile pe care le afișează nu sunt agresiv trufașe, provocator orgolioase, ofensive. „Îngerul vagabond” nu sfidează „soarta nendurată”, nu se proclamă, cu aroganță, „puternic împărat”, nu se visează mergând spre „cetățile albe” ca emir, ci își asumă condiția singurătății umile: „Am rămas în orașul meu singur/ ca o pasăre ucisă de săgeți”, se simte „atât de singur în lume/ Ca un Dumnezeu fără cer,/ Fără oameni și fără dragoste”, își „aude rădăcinile/ Cum se
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289917_a_291246]
-
Alamania, Turingia și Nessa. Dar în 771 Carloman a murit, lăsându-și fratele stăpân pe toate cuceririle belicosului părinte merovingian. Le-a întregit, la rându-i, prin asimilarea Italiei. Nu i-a reușit, decât temporar, cucerirea Spaniei, aflată sub stăpânirea emirului arab de la Córdoba. Carol își dorea însă mai mult să domine decât să stăpânească efectiv întreaga Europă, mulțumindu-se doar cu Occidentul ei. Era un vis de glorie pe care numai Bizanțul îl umbrea. L-a realizat totuși prin manevre
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Anwar Al-Sadat și Mohamed Hosni Al-Mubarak (Egipt), Yasser Arafat (Autoritatea Națională Palestiniană), Habib Bourghiba (Tunisia), Chazli Ben Jadid (Algeria), Ezer Weissman (Israel), Saddam Hussein (Irak), Jaafar Al-Numeiri (Sudan), regele Hussein (Iordania), Khaled fratele regelui (Arabia Saudită), sultanul Qabbus (Oman), șeicul Al-Sabah (emirul Kuweitului), Mohamed Zaid Al-Nahyan (președintele Emiratelor Arabe Unite), cărora le-am răspuns unor întrebări oarecum personale și referitoare la subiecte care erau abordate în afara convorbirilor politice strict oficiale. 6. În a doua parte a anului 1972, a fost înlocuit, oarecum brusc, Ștefan
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
grup, îi salut voios cu - „ola” sau „buen camino” și cu un pas grăbit cobor spre satul El Acebo. înainte însă de a ajunge aici, la o curbă a drumului, întâlnesc o baracă asemănătoare cu cele din filmele regizate de Emir Kusturicza. Aici întâlnești și două indicatoare, de intrare și de ieșire din localitate, la câțiva metri distanță unul de altul, localitatea fiind formată doar din această baracă; se numește Manjarin. Lămurindu-mă că aici nu-i de oprit, îmi continui
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
a interioarelor, absența mijloacelor de transport în comun, toți membrii clasei mijlocii deplasându-se în Mercedesuri: practica mizerabilismului e un exercițiu dificil în Liban, cel puțin atâta timp cât nu intri în ghetourile palestiniene. În afara unor hoteluri cu șase stele construite pentru emiri la Beirut, și a aspectului "Djedda-les-Bains" a unui oraș atât de aglomerat, la fel de plin de bănci și de supermarket-uri ca și Tel-Avivul, Orientul din basme transpare nu atât prin platourile de aramă ale narghilelelor și prin palatele nu prea
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
și alți oameni la pușcărie pentru ca planul lui să reușească. Tu voiai să ataci pe ambele fronturi. Mama ta era siriană, tatăl, palestinian. Știai ce înseamnă umilirea unui popor. Nepoțelul care n-a reușit și care vine smiorcăindu-se la emirul X ca să-i vorbească de necazurile sale și să-l ușureze de un cec... Cine va ști să aprecieze sacrificiul individului în lupta dusă pentru izbânda Poporului?" Tu unul ai îndrăznit, dar ai plătit cu viața. Devenise stânjenitor democratul care
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
atrăgătoare pe care tînăra mireasă le eclipsa prin strălucirea unei frumuseți capabile să reziste la lumina soarelui și oboselii stîrnite de petrecrile nesfîrșite. Majoritatea altețelor regale locuiau la Quirinal. Printre invitați, Regele inclusese pe unii suverani detronați, cum ar fi emirul Afganistanului, refugiat la Roma, iar acest amestec duse la unele fricțiuni sau ciocniri. Așa s-a întîmplat cu tînărul duce de York (viitorul George al VI-lea) care, sătul de a fi așezat atît dimineața, cît și seara lîngă o
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
de Sus din ținutul Suceava, la Hlincea și Bosia lângă Iași, în Oltenia la Calapăru, Craiova și Mehedinți, în Banat, în Dobrogea la Cernavodă, la Mangalia și în com. M. Kogălniceanu din județul Tulcea, dintre care una emisă chiar de către emirul Nogai. În fața atotputerniciei acestuia, următorul papă, Nicolae al IV-lea, nu știa ce atitudine trebuie să adopte. Pe de o parte, îndemna și trimitea pe călugării predicatori cu scrisori, în 3 septembrie 1288, să propage religia în țările de sub dependența
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
ani. Dar, când și-a dat seama că prin uciderea noianilor și-a slăbit puterea și a rămas înconjurat, în propria sa curte, numai de purtătorii intrigilor lui Nogai, marele han a luat măsuri împotriva acestora, în anul 1296, îndată ce emirul Crimeii își exercitase autoritatea sa în Balcani, schimbând, în anul 1294-1295 pe țarul Gheorghe Terter, cu nobilul bulgar Smilec. La refuzul lui Nogai de a-i preda pe intriganții, Toctai porni, în 1297, contra stăpânului Crimeii. Nogai i-a întâmpinat
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
să se prăbușească și să cunoască umilirea. După obținerea victoriei de pe Don, Nogai și-a trimis pe unul din nepoții săi la Caffa, în Crimeea, să ridice haraciul. Colonia genoveză de aici l-a primit foarte bine, ca pe reprezentantul emirului, și a dat chiar un ospăț în cinstea lui. Acesta fiind lacom de vin, a consumat mai mult decât îi era necesar și turmentat, a căzut între mese. Unul din noianii partizani ai marelui han a găsit prilejul să se
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
Toctai la culme. Adunându-și toate rezervele sale de oameni, el a ordonat intrarea în campanie contra lui Nogai, în preajma iernii. În decembrie 1299, când Nogai se afla încă la Sudak, marele han apăru cu oștile sale pe Nipru. Marele emir, care nimicise atâția tătari în toate măcelurile sale, fu nevoit să se prezinte, la ultima sa bătălie, cu trupe inferioare ca număr. Învins la Kukanlâc, cum era și normal, bătrânul emir căută salvarea în fugă. De această dată, însă, norocul
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
marele han apăru cu oștile sale pe Nipru. Marele emir, care nimicise atâția tătari în toate măcelurile sale, fu nevoit să se prezinte, la ultima sa bătălie, cu trupe inferioare ca număr. Învins la Kukanlâc, cum era și normal, bătrânul emir căută salvarea în fugă. De această dată, însă, norocul l-a părăsit. Urmărit de călăreții Hoardei de Aur, el a fost ajuns din urmă și a fost prins de un soldat rus din oastea lui Toctai. Cu toate că s-a rugat
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
Hoardei de Aur, el a fost ajuns din urmă și a fost prins de un soldat rus din oastea lui Toctai. Cu toate că s-a rugat să-l ducă în fața marelui han, acesta a refuzat. După o judecată sumară, capul bătrânului emir a căzut dintr-o lovitură de sabie, în drum. A fost luat apoi și dus lui Toctai. Dar marele han, mâniat că acesta îndrăznise să verse sângele unui așa de mare luptător mongol, a dat ordin să i se taie
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
cu o mare energie. Fiu al lui Togruldja și nepot al lui Mangu-Timur, Uzbek nu avea dreptul la tron. El s-a urcat, totuși, în scaunul Hoardei de Aur, după ce l-a ucis pe Ilbas-mîș, fiul lui Toctai, prin ajutorul emirului Kutlug-Timur. Credința lui era mahomedanismul și a dus, ca și Berke-han, o politică fermă și constantă de islamizare. Distingându-se printr-o statură înaltă și impunătoare, ca și prin frumusețea chipului, înzestrat apoi și cu o vie inteligență din naștere
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
Vicina din Dobrogea. Tamgaua tătărască flutura la Vicina, ca și la Licostomo, Chilia, Cetatea Albă sau Tana, după un portulan alcătuit în 1318 de Petru Visconti din Veneția. În vâltoarea acestor evenimente, trupe auxiliare de bulgari de pe Volga, din oastea emirului de la Cetatea Albă, au ucis la începutul anului 1314 pe călugărul franciscan Angelo de Epoleto. Faptul nu a fost urmat de consecințe. O singură scrisoare a papei Clement al V-lea, trimisă, în 1 februarie același an, regelui Ungariei cerea
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
acum cu certitudine că tătarii, care au năvălit în Transilvania, în anul 1334, sunt aceia din sudul Basarabiei, din ținuturile Cetatea Albă și Chilia, pe unde prădaseră trupele lituaniene cu un an mai înainte și erau conduși de către Altamos Dimitrie, emirul de Cetatea Albă și Cadlubach, oglanul de la iezerul Catlabuch. Lipsa lor de acasă, pe o așa de mare durată de timp, avea să aibă consecințe. Negustorii venețieni, care primiseră încă în 1330, de la marele han Uzbek, dreptul de a ridica
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]