2,071 matches
-
magnetic (așa cum este el indicat de o busolă necorectată) și nordul geografic; de obicei această diferență poate fi ignorată (este destul de mică); dacă e nevoie de o precizie mai mare, ea poate fi calculată mental ori luată din tabele. În emisfera nordică stelele par a se roti noaptea pe cer în jurul unui punct care indică exact nordul geografic. Din această cauză alegerea nordului ca direcție favorizată, sinonimă cu „sus”, este naturală, la fel cum pentru aceasta sudul a fost ales în
Nord () [Corola-website/Science/300149_a_301478]
-
nordică stelele par a se roti noaptea pe cer în jurul unui punct care indică exact nordul geografic. Din această cauză alegerea nordului ca direcție favorizată, sinonimă cu „sus”, este naturală, la fel cum pentru aceasta sudul a fost ales în emisfera sudică. În cultura chineză hărțile sunt desenate cu partea de sud în sus. În culturile europene (ca și în majoritatea culturilor din emisfera nordică): Dacă alegerea nordului ca prioritar față de sud este naturală, nu la fel se poate spune despre
Nord () [Corola-website/Science/300149_a_301478]
-
direcție favorizată, sinonimă cu „sus”, este naturală, la fel cum pentru aceasta sudul a fost ales în emisfera sudică. În cultura chineză hărțile sunt desenate cu partea de sud în sus. În culturile europene (ca și în majoritatea culturilor din emisfera nordică): Dacă alegerea nordului ca prioritar față de sud este naturală, nu la fel se poate spune despre est și vest; în mod tradițional, prin „est” se înțelege locul de unde răsare soarele, iar prin „vest” locul unde apune. Totuși, în afara cazului
Nord () [Corola-website/Science/300149_a_301478]
-
Corbul (pe numele ei latin - Corvus) este o mică constelație din emisfera sudică. Corbul se află în partea de nord a constelației Hidra de care este și legată mitologic. Cele mai luminoase 4 stele (γ, β, δ și ε Crv) ale ei, care au o magnitudine aparentă între 2,5 și 3
Corbul (constelație) () [Corola-website/Science/306230_a_307559]
-
Polul nord selenar este punctul din emisfera nordică a Lunii în care axa de rotație a aceștia se întâlnește cu suprafața să. Polul nord este cel mai nordic punct de pe Lună, situat diametral opus polului sud selenar. Acesta definește latitudinea 90° nord. La polul nord toate direcțiile
Polul Nord al Lunii () [Corola-website/Science/336872_a_338201]
-
civilizație neglaciară s-ar fi aflat pe coasta. El a conchis că "Antarctica a fost cartografiata când aceste teritorii nu erau acoperite de gheață", având ca vedere că o perioadă caldă din Antarctica a coincis cu ultima eră glaciară în emisfera nordică, si ca hartă lui Piri Reis și alte hărți s-au bazat pe hărțile "vechi" derivate din hărți originale din eră glaciară. Cercetările ulterioare cu privire la paleoclimatologie și straturile de gheață din Antarctica au discreditat complet interpretările lui Hapgood că
Charles Hapgood () [Corola-website/Science/333260_a_334589]
-
bazat pe hărțile "vechi" derivate din hărți originale din eră glaciară. Cercetările ulterioare cu privire la paleoclimatologie și straturile de gheață din Antarctica au discreditat complet interpretările lui Hapgood că o perioadă caldă în Antarctica a coincis cu ultima perioadă glaciară din emisfera nordică și că orice parte a ei a fost lipsită de gheață înainte de anul 9.600 î.e.n. (aprox. acum 11600 ani). Hapgood a examinat, de asemenea, o hartă din 1531 a matematicianului și cartografului francez Oronce Finé (alias "Oronteus Finaeus
Charles Hapgood () [Corola-website/Science/333260_a_334589]
-
gura mică și protractilă, așezată în vârful unui bot de regulă alungit în formă de tub. Ordinul gasterosteiforme cuprinde 5 familii, 11 genuri și 29 specii de pești răspândite în mările și apele salmastre și dulci din zona temperată a emisferei nordice. Fauna României conține 2 specii actuale, ghidrinul ("Gasterosteus aculeatus") și pălămida de baltă sau osarul ("Pungitius platygaster"), și o specie dispărută recent, ghidrinul de Techirghiol ("Gasterosteus crenobiontus"). Gasterosteiformele fosile se cunosc din cretacicul superior. Gasterosteiformele sunt pești cu o
Gasterosteiforme () [Corola-website/Science/335173_a_336502]
-
discret, sensibil ca o mimoză și tare ca oțelul de Damasc, care, în funcție de stări și situații, știe să preschimbe mierea în trotil, să poarte când flori și când fulgere la butonieră.Arcadie SUCEVEANU ("Mimoza și oțelul de Damasc", în vol. "Emisferele de Magdeburg", Chișinău, 2005) Ca un veritabil „purtător de cuvânt al tăcerii” poetul Vasile Romanciuc ne oferă subtile variante și nuanțate trimiteri la marea diversitate semantică a cuvântului. La el, tăcerea rostită prin cuvânt ia adesea înfățișarea sentimentelor care „pentru
Vasile Romanciuc () [Corola-website/Science/325708_a_327037]
-
credeau că războiul este o forță pozitivă de dezvoltare, și de aceea erau nerăbdători să participe la un nou conflict european. Izolaționismul a fost politica externă dominantă a SUA de după încheierea primului război mondial. Deși SUA au rămas active în emisfera occidentală și în Pacific, ele s-au retras din alianțele europene - rămânând astfel fidele doctrinei Monroe, cu modificările ulterioare aduse de președintele Theodore Roosevelt. Tendințele maselor largi britanice și franceze erau de asemenea izolaționiste. În legătură cu Cehoslovacia, primul ministru britanic Neville
Cauzele celui de-al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/303903_a_305232]
-
secolul VIII, î.Hr., când a fost trasată legătura între stele, capul, umerii, centura și picioarele unui om. Orion este, probabil, una dintre cele mai recunoscute constelații de pe cer, poate a doua după Ursa Mare. Se află aproape de ecuator, și în emisfera de nord vizibilă iarna. Conține o mulțime de stele luminoase pe o mare suprafață, aceasta reprezentând trupul lui Orion. Cele trei stele importante în constelație sunt Alnilam ( ε Orionis), Alnitak (ζ Orionis) și Mintaka (δ Orionis, 34 Orionis). Acestea reprezintă
Destinația: Orion () [Corola-website/Science/329204_a_330533]
-
climat umed subtropical (subtropical maritim). Cele mai joase temperaturi (în jur de 18 °C) se înregistrează în iulie și în august iar cele mai ridicate (în jur de 28 °C ) se înregistrează în februarie adică în sezonul de vară al emisferei sudice. Iernile sunt blânde. Luna cea mai ploiasă este aprilie și nu există un anotimp secetos. Precipitațiile au un nivel mediu anual de 1118 milimetri și, ocazional, pot surveni ploi torențiale, mai ales iarnă (iunie - august). Insula este expusă în
Insula Paștelui () [Corola-website/Science/302679_a_304008]
-
speciile de pe Europa a evoluat până la stadiul unei civilizații primitive, probabil cu ajutorul monolitului. Lucifer (fosta planetă Jupiter) este considerat soarele principal, în timp ce soarele original este numit „Soarele Rece”. Deși cea mai mare parte a așezărilor acestei civilizații se concentrează în emisfera opusă lui Lucifer, care încă mai este acoperită de ghețuri. De acolo, ei asistă la spectacolul nopții, necunoscut în restul Europei, unde este suveran Soarele Rece. Pe baza observațiilor făcute de pe fața întunecată, europanii dezvoltă o mitologie. Deși ajung la
2010: A doua odisee (roman) () [Corola-website/Science/323989_a_325318]
-
al impulsurilor reticulare ascendente menține o depolarizare a neuronilor cerebrali și această depolarizare subliminară, care pune scoarța în stare de veghe sau de alertă, facilitează acțiunea impulsurilor senzoriale și asociative specifice. Un nivel normal al conștiinței este funcție de activare a emisferelor cerebrale de grupele neuronale, având sediul la nivelul S.R.A. din trunchiul cerebral. Toate aceste elemente, precum și interconecsiunile lor trebuie să rămână intacte pentru ca starea de conștiință să fie normală. Formațiunile centrale pentru a funcționa normal au nevoie de anumite condiții
Conștiență () [Corola-website/Science/318699_a_320028]
-
("Sulcus precentralis"), sau șanțul prerolandic, șanțul vertical ("Sulcus verticalis") este un șanț vertical întrerupt, paralel cu șanțul central, pe fața laterală convexă a emisferei cerebrale, care delimitează anterior girusul precentral de restul lobului frontal. se află anterior de șanțul central și este întrerupt de piciorul de inserție a girusului frontal mijlociu pe girusul precentral, care îl împarte în 2 segmente: segmentul superior (șanțul precentral
Șanțul precentral () [Corola-website/Science/327005_a_328334]
-
este o țară insulară în partea sud-estică a Mării Caraibelor, ce are capitala la Saint George's. este a doua dintre cele mai mici țări din emisfera vestică (după Saint Kitts și Nevis). Se află la 200 km nord de Venezuela, între Trinidad-Tobago (la sud) și Saint Vincent și Grenadines (la nord). În 1498, insula a fost descoperită de Cristofor Columb. În acea vreme, era locuită de
Grenada () [Corola-website/Science/298104_a_299433]
-
din Copenhaga" ca Biroul său oficial pentru telegrame astronomice, în 1922. La 1 ianuarie 1965, CBAT s-a mutat de la Copenhaga la Cambridge în Massachusetts (Statele Unite ale Americii), unde "Observatorul Universității Harvard" acționa ca și centru de informații astronomice pentru emisfera occidentală, din 1883. CBAT a funcționat la Cambridge din 1965 sub conducerea lui Owen Gingerich (1965-1968), Brian G. Marsden (1968-2000), și a lui Daniel W. E. Green (din anul 2000).
Biroul Central pentru Telegrame Astronomice () [Corola-website/Science/333486_a_334815]
-
fuga din fața inamicilor naturali și evitarea suprapopulării. Durata și distanța parcursă cu ocazia migrării este însă diferită. Unele păsări migrează zilnic: nopțile și le petrec în centrul orașului, unde este mai cald decât la periferie. Alte păsări, care cuibăresc în emisfera nordică, observă că toamna zilele devin mai scurte și mai reci, scade ritmul de creștere al plantelor și oferta de hrană. De aceea migrează spre Sud. Primăvara, în locurile de iernat temperatura crește și scade umiditatea, astfel încât păsările doresc să
Migrarea păsărilor () [Corola-website/Science/302559_a_303888]
-
ridica ușor, din ce în ce mai sus. Pentru multe păsări, Europa Centrală reprezintă cel mai sudic punct al migrării. Lebăda pitică, de exemplu, migrează din zonele de clocit ale Siberiei de Nord până la malul Mării Nordice. Păsările migratoare nu se întâlnesc doar în emisfera nordică; dar, deoarece la Sud de Ecuator suprafața uscată este mult mai mică, numărul lor este redus, fiindcă au mai puține locuri pentru clocit. Cel mai departe migrează chira arctică. Ea cuibărește la Polul Nord și iernează în Africa de Sud, America de Sud și
Migrarea păsărilor () [Corola-website/Science/302559_a_303888]
-
lobate, stipelate. Au flori unisexuate, mici, numeroase, așezate pe un ax comun, alcătuind inflorescențe amentiforme. Polenizarea este anemofilă, iar fecundația este mult mai tîrzie. Cuprinde trei familii: "Fagaceae", "Betulaceae", "Corylaceae". Încadrează 8 genuri, cu cca. 930 specii, răspîndite în ambele emisfere (cu excepția Americii de Sud tropicale și a Africii tropicale și de Sud). Sunt arbori monoici, cu frunze simple, alteme. Florile sunt unisexuate, anemofile (rar entomofile), cele mascule grupate în dichazii triflore ce alcătuiesc amenți penduli (sau erecți), iar cele femele sunt solitare
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
proprietăți bacteriostatice. Fructele (castanele) prajite sunt comestibile și sunt consumate în regiunile sudice ale Europei. Este o specie submediteraneană, care crește spontan în România doar în cîteva regiuni subcarpatice (Tismana, Baia Mare, Mehedinți). Dintre genurile exotice pot fi amintite: "Nothophagus" (în emisfera sudică), "Lithocarpus" (în Asia de S-E), "Castanopsis" (în Asia tropicală și subtropicală) etc. Cuprinde cca 95 specii, răspîndite mai ales în regiunea temperată nordică. Sunt arbori sau arbuști cu micorize ectotrofe. Au frunze simple, alteme, iar florile sunt grupate
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
alteme, cu stipele caduce. Florile sunt actinomorfe și au un receptacul concav, gineceul fiind format din 5(2) carpele libere, care la maturitate concresc cu receptaculul și formeazâ fructul fals, baciform numit poamă. Genul Malus cuprinde numeroase specii răspîndite în emisfera nordică. Au flori mari, grupate în corimbe, cu antere galbene. Androceul este format din 15-50 stamine, iar gineceul din 5 carpele libere, însă stilele sunt unite la bază. Fructul are atît cavitate caliceară, cât și pedicelară și nu conține sclereide
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
lor glande nectarifere. Gineceul este format din 2 carpele unite, cu doi loculi (în fiecare cu cîte două ovule anatrope). Fructele sunt drupe cărnoase, suculente, cu 2-4 semințe ce conțin endosperm oleaginos. Genul Vitis are cea 40 specii, răspîndite în emisfera nordică. Frunzele sunt palmat divizate, iar pe tulpină se remarcă prezența unor cîrcei ramificați. Vitis vinifera L. (vița de vie) este una dintre cele mai vechi plante de cultură, răspîndită pe tot globul. Frunzele de la unele soiuri de vinuri roșii
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
Nodurile lunare sunt punctele orbitei Lunii în care ea traversează ecliptica, traiectoria Soarelui pe cer. Punctul în care ea traversează ecliptica din emisfera cerească sudică spre emisfera nordică se numește nod ascendent; cel în care ea o traversează din emisfera nordică spre cea sudică se numește nod descendent. Intervalul de timp care separă două treceri ale Lunii la același nod al orbitei sale
Nod lunar () [Corola-website/Science/333995_a_335324]
-
Nodurile lunare sunt punctele orbitei Lunii în care ea traversează ecliptica, traiectoria Soarelui pe cer. Punctul în care ea traversează ecliptica din emisfera cerească sudică spre emisfera nordică se numește nod ascendent; cel în care ea o traversează din emisfera nordică spre cea sudică se numește nod descendent. Intervalul de timp care separă două treceri ale Lunii la același nod al orbitei sale se numește revoluție draconică
Nod lunar () [Corola-website/Science/333995_a_335324]