1,351 matches
-
asupra liricii românești, de la Mihai Eminescu la generația ’80. Perceput adesea ca un discipol al lui Marin Mincu, P. a scris despre modelul său autohton o monografie - Marin Mincu. Eseu despre autenticitatea scriiturii (2000). În ciuda mizei riscante și a elanului empatic care îl străbate, textul se susține printr-o cercetare laborioasă, ca și prin pertinența unor formulări de sinteză, Marin Mincu fiind așezat „între Dracula și Ovidiu”. SCRIERI: Desprinderea de brumă, Craiova, 1984; Știința veselă, Constanța, 1993; Tensiunea esențială. Metaforă și
POPESCU-11. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288932_a_290261]
-
asigură și substanța volumului despre Gellu Naum și suprarealism - Salvarea speciei (2000) -, o „ficțiune critică” realizată sub forma unui mozaic de citate, rezumate, comentarii, amintiri și dialoguri, unde, fără a emite pretenții de istoric literar, P. mizează pe o cunoștere empatică a poetului. Totuși, pe lângă pasajele memorialistice sau pur ficționale, sunt de notat tentativa autoarei de a disloca vechile poncife suprarealiste (dicteul automat, hazardul obiectiv, umorul negru etc.) prin reabilitarea unor noi teme (plictisul, solitudinea, senzorialul, corporalitatea, copilăria), precum și prin aflarea
POPESCU-22. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288943_a_290272]
-
și umilința, curajul stăpânirii și al aservirii.” Prin urmare, atât poezia, cât și critica presupun o modelare concomitentă a eului și a lumii, a poetului/interpretului și a textului. Iar modalitatea critică cea mai adecvată acestui ideal este o exegeză empatică, bazată pe comuniunea dintre lector și discurs și preocupată mai degrabă de reconstituirea universului imaginar al operei decât de descrierea angrenajului său retoric. În fond, așa se explică și atracția vădită a lui P. pentru Școala de la Geneva (și pentru
POP-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288888_a_290217]
-
2002; Premiul Uniunii Scriitorilor). Colaborează la „Echinox”, „Familia”, „Vatra” „Steaua”, „Caiete critice”, „Arca”, „Tribuna”, „Viața românească”, „Limes”, „Calende”, „Discobolul”, „Paralelă 45” s. a. Cărțile lui P. sunt, de fapt, micromonografii privitoare la scriitori optzeciști din Transilvania, concepute dintr-o perspectivă deopotrivă empatica și polemică. Dacă empatia dezvăluie un sistem de afinități elective, polemică țintește două mize complementare, ținând atât de statutul canonic al autorilor comentați, cât și de metodă de lectură a scrierilor acestora. Ambele componente sunt tematizate în introducerea la Între
PODOABA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288859_a_290188]
-
funcționării normale și patologice a psihismului. Tulburările și suferințele au statutul de simptome ce fac dovada disfuncției (conflict intrapsihic) unui „organ virtual”, aparatul psihic, ale cărei cauze și-ar avea originea în istoria developmentală a individului. Modalitățile demersului diagnostic sunt empatice, cu un minim sau cu absența totală a întrebărilor directe. Anamneza se sprijină, în principal, pe analiza sensului simptomelor, pe explorarea evenimentelor interne (viață imaginară...) și pe trecutul cel mai îndepărtat al subiectului. Modul său de viață și stările sale
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
simptome și clasificarea lor nosografică este considerată ca secundară, chiar accesorie. Este vorba, în mod esențial, despre studierea modului în care subiectul își trăiește problemele și despre motivele care le-au generat într-un context determinat. Modalitățile de relaționare sunt empatice, pline de simpatie, bazate pe relații de partenariat și adaptate stilului relațional al subiectului. Procesul explicativ este discursiv și nu vizează decât anumite aspecte ale subiectului, fără a pretinde că le înțelege în totalitatea și în unicitatea lui. El nu
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
sa Relație directă între teorie și practică Teorii privind geneza și menținerea comportamentelor problemă Explicație științifică a problemelor Relație de schimb între teorie și practică Anamneză Directivă și sistematică Observarea simptomelor Investigații paraclinice Rol secundar al variabilelor externe și istorice Empatică, puțin sau deloc directă Interpretarea sensului simptomelor Explorarea factorilor interni și ai istoriei Neglijarea factorilor externi Binevoitoare, paternală, adaptată Descriere precisă a comportamentului problemă Identificarea variabilelor actuale, interne și externe Explorarea istoriei Ipoteză(e) explicativă(e) Deductivă, nomologică Raport de
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
și unul sau mai mulți pacienți în care un pacient/mai mulți pacienți și un terapeut/mai mulți terapeuți lucrează împreună, într-o manieră activă, pentru a rezolva problemele prezentate în cadrul psihoterapiei. Componentele raportului colaborativ Un terapeut trebuie să fie empatic, autentic și cordial. Aceste criterii, stabilite de către Rogers, sunt valabile și în prezent. Empatia este capacitatea terapeutului de a înțelege realitatea trăită de pacient. Supervizările constată că există psihoterapeuți care sunt adesea mai centrați pe interpretarea lor în legătură cu ceea ce trăiește
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
problemele, să aplice unele tehnici și să evalueze rezultatele. Pacienții nu-și doresc doar terapeuți pe care îi apreciază ci, mai ales, pe aceia care au soluții pentru problemele lor. Componentele raportului colaborativ Un terapeut trebuie să stabilească o relație empatică, autentică, cordială și profesionistă. Cu cât un terapeut este mai autentic, empatic și cordial, cu atât mai mult el trebuie să fie un bun profesionist. Cu cât este mai profesionist, cu atât mai mult își poate permite să fie empatic
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
doresc doar terapeuți pe care îi apreciază ci, mai ales, pe aceia care au soluții pentru problemele lor. Componentele raportului colaborativ Un terapeut trebuie să stabilească o relație empatică, autentică, cordială și profesionistă. Cu cât un terapeut este mai autentic, empatic și cordial, cu atât mai mult el trebuie să fie un bun profesionist. Cu cât este mai profesionist, cu atât mai mult își poate permite să fie empatic, autentic și cordial. 2. Metoda integrată de observație numită „mica bicicletă” In
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
empatică, autentică, cordială și profesionistă. Cu cât un terapeut este mai autentic, empatic și cordial, cu atât mai mult el trebuie să fie un bun profesionist. Cu cât este mai profesionist, cu atât mai mult își poate permite să fie empatic, autentic și cordial. 2. Metoda integrată de observație numită „mica bicicletă” In cadrul unei ședințe individuale și cu scopul de a stabili un raport colaborativ, terapeutul trebuie să țină cont de trei dimensiuni: terapeutul, pacientul și relația care se stabilește
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
8 4/8 Autenticitate: de la 0 la 8 7/8 Cordialitate: de la 0 la 8 8/8 Profesionalism: de la 0 la 8 2/8 Conduită de urmat: terapeutul este centrat pe plăcerea de a discuta și nu este suficient de empatic în ceea ce privește realitatea pe care o trăiește pacienta. El este nevoit să țină cont de motivația sa pentru a aplica diferite metode . Gândurile automate ale terapeutului Atenția cu care terapeutul observă ceea ce-i trece prin minte, gândurile sale automate, completează eficient
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
a asculta cu atenție pentru a înțelege unde are dreptate interlocutorul, sau care sunt argumentele sale; - a preciza unde acesta are dreptate; - a persista, dacă este util, cu o atitudine care arată că ascultă atent și de afirmare a sinelui empatic. Iată un exemplu care ilustrează cele spuse mai sus. Pacienta - Ce credeți despre acest lucru? Terapeutul - Cel mai bine ar fi să vorbiți despre asta cu soțul dumneavoastră, cred. Pacienta - El nu vrea să știe nimic, este un catâr (Escaladă
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
nu vrea să facă decât ceea ce-l duce mintea. (Pacienta își urmează ideea). Terapeutul - Este adevărat, va fi dificil. Credeți că dacă aș discuta cu amândoi ar fi mai ușor? (Terapeutul persistă și propune o alternativă). Terapeutul aplică afirmarea sinelui empatic, însoțit de o atitudine persistentă, ceea ce dezamorsează escalada simetrică. Relația colaborativă este păstrată și ședința continuă cu un obiectiv comun, stabilirea unei comunicări în cadrul cupului. Atunci când complementaritatea se găsește pe primul plan Atunci când complementaritatea se găsește în primul plan, terapeutul
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
pe care n-ar trebui s-o pierdeți”. In ceea ce privește relația colaborativă, întăririle încearcă să dezvolte participarea activă a pacientului. La începutul terapiei, a recunoaște din start suferința pacientului sau pertinența cererilor sale este o întărire puternică: este întărirea empatică. Pacientul nu mai trebuie să-l convingă pe terapeut de suferința sa și se simte luat în serios. Cuplul pacient-terapeut poate să înceapă lucrul. Un compliment nu este o întărire în sine: complimentare poate să deranjeze, să stimuleze neîncrederea, să
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
presupun: - resursele pacientului (ce a făcut pentru a nu se simți mai rău; - favorizarea perspectivelor constructive; - progresele în ceea ce privește învățarea; - reatribuirea progreselor competențelor pacientului. Metoda celor 4R: recapitulare Metoda celor 4R permite, în general, stabilirea rapidă a unei bune relații colaborative: empatică, autentică, cordială și profesională. Cel mai adesea, recontextualizarea este primul „R” utilizat: acesta precizează în ce situație ne aflăm, deci centrează pacientul asupra problemei care trebuie tratată, ceilalți „R” decurgând din acesta. Dar cei 4R pot fi folosiți indiferent de
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
bine să nu lași să treneze o problemă și să o tratezi cât mai repede posibil. (Terapeutul insistă). Pacienta - Nu vreau antidepresiv! (Reactanță). La capătul opus al acestei atitudini, terapeutul este interesat să pună întrebări într-o manieră socratică și empatică, centrându-se pe realitatea trăită de pacient. Indicarea tratamentului rezultă dintr-o analiză funcțională colaborativă în cadrul unei alianțe terapeutice stabilite și nu ca urmare a unui diagnostic, oricât de bun ar fi acesta. In cazul exemplului precedent, metoda ar fi
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Pacienta - Sunt obosită încă de dimineață. Mi-e greu să mă scol; și totuși, sunt trează de la ora patru. Medicul - Vă simțiți obosită încă de dimineață, trezită de la ora patru. Zilele trebuie să fie dificile în acest caz? (reformulare, interogare empatică pentru a explora problema). Pacienta - Mi se întâmplă mai ales dimineața. După ora trei după-amiaza și seara, mi-e greu să mă culc, mă simt destul de bine. (Pacienta colaborează și adaugă informații prețioase pentru a afirma diagnosticul). Dezbaterea problemei Uneori
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Oh! A apărut încet, încet... Terapeutul - Există o cauză, un factor declanșator mai recent? Pacientul - Nu știu... Terapeutul pune întrebări în maniera unui „formular”. El obține din ce în ce mai puține informații și pierde colaborarea cu pacientul. Invers, terapeutul poate utiliza o interogare empatică: Terapeutul - Dacă acest lucru nu vă deranjează prea mult, vă voi pune câteva întrebări pentru a înțelege mai bine problema. Nu ezitați să interveniți dacă întrebările mele par jenante. (Cerere de autorizare). Pacientul - Dați-i drumul, nu mă deranjează, sunt
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Nu ezitați să interveniți dacă întrebările mele par jenante. (Cerere de autorizare). Pacientul - Dați-i drumul, nu mă deranjează, sunt aici pentru acest lucru! Terapeutul - Când a debutat problema dumneavoastră, când ați remarcat că ceva nu era în regulă? (Interogare empatică). Pacientul - Problema asta durează de mai mult timp. Dar a devenit mai gravă cu aproximativ șase luni în urmă. Terapeutul - Da. După părerea dumneavoastră, există o cauză care a agravat problema dumneavoastră în urmă cu șase luni? (Interogare empatică). Pacientul
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Interogare empatică). Pacientul - Problema asta durează de mai mult timp. Dar a devenit mai gravă cu aproximativ șase luni în urmă. Terapeutul - Da. După părerea dumneavoastră, există o cauză care a agravat problema dumneavoastră în urmă cu șase luni? (Interogare empatică). Pacientul - Da, este mai ales ceva legat de profesie. Mi s-au făcut mai multe remarci la serviciu și mi-e teamă că sunt vizat. (Pacientul colaborează și dă înformații importante pentru terapie). Terapeutul îl antrenează pe pacient să participe
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
direct ceea ce doriți (Am venit să vă văd pentru a vă cere să plec la ora 16 în această seară, dacă nu vă supărați”). - P de la persistență: repetați prima dumneavoastră frază, formulată cu precizie, ca un disc stricat, alternând cuvinte empatice („Eu înțeleg că această cerere vă crează probleme, dar aș dori să plec de la birou la ora 16”). Jocuri de rol In cadrul unui prim joc de rol, pacienții joacă urmărind modelul prezentat de către terapeuți și utilizează J (eu) și
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
a spune nu, trebuie să te justifici; - cine sunt eu pentru a spune nu? Terapeuții scot în evidență gândurile care ne permit să refuzăm. Gândurile care ne permit să refuzăm sunt: - Pot să spun nu respectându-l pe celălalt, fiind empatic. - A refuza ceva nu înseamnă a refuza relația. Putem refuza ceva fără ca celălalt să se supere. - Trebuie să putem spune nu pentru a nu ne lăsa invadați de cererile celorlalți. Ei prezintă apoi tehnica refuzului. Tehnica refuzului 1. Clarificați cererea
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
a trecerii timpului. Ele dovedesc faptul că terapia se desfășoară într-o manieră la fel de activă în cadru individual cât și în grup și că este mai eficientă decât un tratament psihologic non directiv, alcătuit în principal din ascultare activă, intervenție empatică și elemente de susținere. Sevrajul medicamentos Rezultatele obținute de către autor și colaboratorii săi subliniază faptul că terapia cognitiv-comportamentală, pe lângă faptul că este eficientă pentru tulburarea de anxietate generalizată, ajută pacienții să reducă și să elimine administrarea de benzodiazepine. Dacă terapia
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
cognitiv permite tratarea schemei prin intermediul reprezentării emoției mai degrabă decât cu ajutorul emoției însăși, ceea ce permite o gradare a abordării, întărind în același timp motivația pentru acțiune. Strategiile cognitive - Stilul (probabil elementul cel mai important în vederea activării schemelor în cadrul relației): confruntarea empatică, adică recunoașterea de către terapeut a caracterului logic al prezenței schemei și a strategiilor de coping în funcție de istoria personală (verificând în același timp validitatea lor actuală). - Testul validității schemei: identificarea dovezilor favorabile și nefavorabile („pentru” și „contra”) schemei pentru întreaga viață
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]