4,234 matches
-
aviație (general cu două stele). Dumitru Prunariu este co-autor al unor cărți despre zborul în cosmos: ""La cinci minute după cosmos"" (Ed. Militară, 1981); ""Cosmosul - Laborator și uzină pentru viitorul omenirii"" (Ed. Tehnică, 1984); "“Istoria aviației române”" (Ed. Științifică și Enciclopedică, 1984); ""Dimensiuni psihice ale zborului aerospațial"" (Ed. Militară, 1985) etc. Dumitru Prunariu desfășoară o bogată activitate profesională, fiind membru a numeroase asociații și comisii de specialitate din România și străinătate. Este membru al Comisiei de Astronautică a Academiei Române (1981), membru
Dumitru Prunariu () [Corola-website/Science/296727_a_298056]
-
traducătoare de literatură (inclusiv cărțile lui Rachel Bilington și J.M Coetzee). A tradus literatură anglosaxonă (de ex. Sinclair Lewis), a fost autorul operelor de literatură clasică și contemporană. Universal e cunoscut ca autor al operelor fundamentale de lexicografie și enciclopedice. Membru PPR (1946-1948), PZPR(1948-1981). A făcut parte din Asociația Literaților Polonezi (1949-1983) și Asociația Scriitorilor Polonezi (1989-2007). A locuit în Varșovia, pe strada Koszykowa nr. 1. A murit după o lungă luptă cu cancerul. A fost îngropat la 15
Władysław Kopaliński () [Corola-website/Science/329421_a_330750]
-
interdisciplinar (de literatură și de matematică) și altul de literatură română. Solomon Marcus a murit joi, 17 martie 2016, la Spitalul Fundeni din București și a fost înmormîntat în data de 20 martie. (Din gândirea matematică românească", Editura științifică și enciclopedică, București, 1975)
Solomon Marcus () [Corola-website/Science/307200_a_308529]
-
Canada, Egipt, Austria, Ungaria, Finlanda, Iugoslavia și Brazilia. Ca scriitor, a publicat șase volume de povestiri, "Un zeu aproape muritor", (Dacia, Cluj, 1982), "Istorii pe care n-am să le scriu" ,(Alfa, București, 1998), "Scene intime. Scene de masă", (Univers enciclopedic, București, 2001), "Omphalos", (Idea, Cluj, 2001), "Autoportret cu himere", (Alfa, București, 2001), "Spune Scardanelli", (Idea, Cluj, 2001), o carte de aforisme, "Exorcisme", (Apostrof, Cluj, 1996), un studiu pe tema puterii în opera lui Shakespeare, "Cercul de aur", (Meridiane, București, 1985
Mihai Măniuțiu () [Corola-website/Science/316834_a_318163]
-
1. Campo, Juan E., 2009, "Encyclopedia of Islam", New York: Facts on File Inc. 2. Corbin, Henry, 2005, "Istoria filosofiei islamice", București: Herald. 3. Hourani, Albert, 2010, "Istoria popoarelor arabe", București: Polirom. 4. Rus, Remus, 1994, "Istoria filosofiei islamice", București: Editura Enciclopedică.
Mutazilism () [Corola-website/Science/328973_a_330302]
-
când ajunge în România ca ziarist trimis de săptămînalul francez "La Tribune des Nations" pentru a relata despre situația minorităților din România interbelică. Cartea a fost reeditată de două ori: în 1989, cu sprijinul regimului comunist, de către Editura Științifică și Enciclopedică din București și în 1991, cu sprijinul soției autorului, doamna Edith Lehrer, la Editura Vatra Românească din Cluj-Napoca. Sorin Arhire crede că această lucrare prezintă o viziune ce "„reflectă ecourile unei literaturi naționaliste interbelice și prefigurează oarecum istoriografia regimului comunist
Ardealul pământ românesc () [Corola-website/Science/323483_a_324812]
-
a avut ca profesori, printre alții, pe Tudor Vianu și G. Călinescu. Profesoară de limba germană Între 1954 și 1955. Lucrează ca bibliograf la Biblioteca Centrală de Stat, În perioada 1955-1969. Din 1969 până În 1977, a fost redactor la Editura Enciclopedică. A fost ziaristă la publicațiile În limba germană „Neuer Weg“ și „Volk und Kultur“. Din 1971 este membră a Uniunii Scriitorilor din România; membră PEN-Club. Din anul 2000 deține funcții de conducere În Uniunea Scriitorilor: secretară a Secției de Poezie
Editura Destine Literare by Angela Baciu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_321]
-
Liov, în perioada 1796 - 1804, Asachi studiază, la Facultatea de Filozofie, logică, matematică, istoria naturală, fizică, metafizica și etică. Apoi, în perioada 1802 - 1804, urmează și un curs special de arhitectură. La Lvov, Asachi și-a pus bazele culturii sale enciclopedice, s-au înfiripat concepțiile sale iluministe sub influența unora dintre profesorii universității și a cunoscut literatura poloneză și literatura clasică română, care se vor simți în creațiile sale literare. Apoi studiază astronomia și cadastrul la Viena (1805-1808), arheologia și epigrafia
Gheorghe Asachi () [Corola-website/Science/297627_a_298956]
-
o realitate tristă. Situația țăranilor era grea: lipsa școlilor, bibliotecilor, ziarelor, a tuturor instituțiilor moderne care asigură progresul unui popor, îl face conștient de necesitatea unei activități sistematice de trezire a conștiinței naționale. Cărturar de tip renascentist, cu o cultură enciclopedica și iluminista, dotat cu inclinații pentru multiple domenii artistice - inginer, profesor, diplomat, grafician, ziarist, pictor, tipograf, arhivist, dramaturg - Gheorghe Asachi s-a risipit cu dărnicie din dorința generoasă de a impulsiona dezvoltarea culturii românești. Desfasurlndu-si cea mai rodnica activitate într-
Gheorghe Asachi () [Corola-website/Science/297627_a_298956]
-
portretul artistului. Niciunul nu este complet fără celălalt: Stephen începe ca o individualitate și devine un tip. Bloom este un tip și se individualizează”. Katie Wales îi consideră atât pe Stephen Dedalus cât și pe Leopold Bloom reprezentanți, în sens enciclopedic, ai culturii umane: în timp ce primul întrupează cultura înaltă (filozofia, logica, dialectica etc.), celălalt este un exponent al culturii populare. Interesul lui Joyce pentru evoluția culturii se manifestă mai ales prin mimetismul prozei sale, prin modul cum integrează și imită stiluri
James Joyce () [Corola-website/Science/298598_a_299927]
-
1931 susține teza de doctorat după care, spre surprinderea profesorilor, se reîntoarce în țară. Revenit în țară, își începe activitatea didactică la Școala Politehnică din Timișoara, pe care o va sluji timp de 20 de ani, până în 1951. Formația sa enciclopedică, cunoștințele dobândite ca student la Timișoara și ca doctorand la Zürich și harul său pedagogic i-au permis să predea cu deosebită competență atât discipline fundamentale, precum Fizica, dar și discipline de ultimă oră: Mașini electrice, Centrale electrice sau Tehnica
Remus Răduleț () [Corola-website/Science/307157_a_308486]
-
iar apoi timp de 8 ani, între 8 aprilie 1966 și 21 martie 1974, a ocupat funcția de vicepreședinte al Academiei. Unul dintre domeniile în care și-a adus o contribuție remarcabilă a fost cel al terminologiei electrotehnice. Pregătirea sa enciclopedică i-a permis să imprime lucrărilor din acest domeniu un caracter interdisciplinar prin stabilirea unor relații între electrotehnică și diferite domenii ale fizicii, chimiei, logicii sau informaticii. În 1947 apare sub coordonarea sa traducerea în limba română a "Manualului Inginerului
Remus Răduleț () [Corola-website/Science/307157_a_308486]
-
intuiția.. Considerând gradul de specializare în activități socialmente constituite deosebim aptitudini generale cum este inteligența, și aptitudini speciale cu sunt de exemplu aptitudini sportive, aptitudini artistice, aptitudini tehnice, aptitudini științifice de diferite spețe, aptitudini filozofice, aptitudini teologice etc. 1.”Dicționar enciclopedic de psihologie„ Universitatea din București 1979
Aptitudine () [Corola-website/Science/312947_a_314276]
-
antice, filosofie. În mai 1976 s-a căsătorit cu Viorica (n. Nedelcovici) n. pe 16 aprilie 1938, la Brașov. Licențiată a Facultății de Filologie a Universității din București (1961). Profesoară, documentarist la Centrala Editurilor (1964), din 1969 redactor la Editura Enciclopedică. Fiica lui Dragomir Nedelcovici, directorul librăriei „Cartea Românească” din Brașov (1931-1952) și a Elenei (n. Lupan), învățătoare la Grădinița Bisericii „Sfânta Treime” din Șcheii Brașovului. A debutat editorial cu "Moira, mythos, drama", la Editura pentru Literatură Universală, 1969, care de la
Mihai Gramatopol () [Corola-website/Science/304856_a_306185]
-
Orizontul filosofic al tragediei este definit în problematica destinului (caracterul este destinul omului). De un mare interes sunt lămuririle de ordin conceptual, studiul fiind și un dicționar „din mers” al conceptelor tragediei. I-a urmat "Civilizația elenistică", apărută la Editura enciclopedică română în 1974. „Trei secole de istorie mediteraneană au purtat pecetea personalității lui Alexandru cel Mare și deopotrivă pe cea a universalizării culturii grecești, ajunsă o dată cu trupele strălucitului macedonean până în inima Orientului. Două lumi, două moduri de viață, două concepții
Mihai Gramatopol () [Corola-website/Science/304856_a_306185]
-
fărâmă de speranță, un motiv care să-i certifice că nu era totul în zadar. Despre avatarurile apariției vol. "Artă și arheologie dacică și romană", stau în cumpănă dacă să relatez sau nu. Manuscrisul a fost oferit Editurii Științifice și Enciclopedice, în anul 1978. Directorul de atunci, Mircea Mâciu, l-a repartizat redactorului Vasile Barbu (unul dintre „dioscuri”); acesta neuitând vechile năravuri de la Muzeul de Arheologie din Constanța (v. Gustul eternității I, pp. 178-180) a întocmit un referat de neacceptare. Printre
Mihai Gramatopol () [Corola-website/Science/304856_a_306185]
-
(LCA) al produsului este o tehnică de management de mediu care identifică fluxurile de materiale, de energie și de deșeuri ale unui produs pe durata unui ciclu de viață al produsului și impactul acestora asupra mediului. "Dicționarul enciclopedic de mediu" (2005) prezintă o definiție dezvoltată și cuprinzătoare : " al unui produs reprezintă evaluarea și analizarea consecințelor acțiunii produsului asupra mediului; evaluarea urmărește produsul de la extracția și prelucrarea materiei prime, trecând prin toate fazele sale de producție, transport și distribuție
Evaluarea ciclului de viață () [Corola-website/Science/317347_a_318676]
-
2006; idem, în România literară, nr. 20/2009; idem, Catalog liric, Editura Revistei ”Convorbiri Literare”, Iași, 2009; idem, în România literară, nr. 18/2011; Raluca Dună, în Luceafărul, nr. 9/2002; idem, în Dicționarul general al literaturii române, Editura Univers Enciclopedic, București, 2005; George Băjenaru, în Meridianul românesc, New York, 7 dec. 2002; idem, Evaziuni creatoare. Eseuri literare, Fundația Culturală ”Memoria”, București, 2002; Ștefan Stoenescu, în Origini, SUA, nr. 1-2/2003; Alina Maistru, în Steaua, nr. 3/2003; Cristian Mag, în Lumină
Liviu Georgescu () [Corola-website/Science/312934_a_314263]
-
cărămidă, după cum se vede și în zilele noastre. Nici călugării români nu au stat prea mult, deoarece în urma Decretului nr. 410/1959 mănăstirea a fost desființată. Când a vizitat aceste locuri în anul 1976 în vederea înscrierii schitului în monumentalul "„Dicționar enciclopedic de artă medievală românească”", reputatul istoric de artă Vasile Drăguț a găsit aici un complex fortificat, reprezentativ pentru arhitectura moldovenească din secolul al XVII-lea, cu o biserică de mici dimensiuni, turnul porții servind și de clopotniță, plus construcții anexe
Mănăstirea Hadâmbu () [Corola-website/Science/307380_a_308709]
-
internă. Opera cuprinde 15 tratate și cursuri universitare, peste 100 de studii și articole de specialitate. Biografia și activitatea sa au fost publicate în Dicționarul „Personalitățile românilor” (domeniul Științe militare, Ed. Danway Publications, începând cu anul 2005) și în Dicționarul enciclopedic “Prezențe brăilene în spiritualitatea românească”, Editura Istros, Brăila, 2001.
Ion Copae () [Corola-website/Science/322704_a_324033]
-
Viața lui Omar Khayyam de frații K. și Ș. Sultanov (1989, din rusă), Cine răspândește anecdote de scriitoarea estonă Lilli Promet (în curs de apariție, 2008). Redactor și / sau autor, uneori și traducător la importante surse de referință, precum: Dicționar enciclopedic moldovenesc (DEM, 1989); enciclopediile Chișinău (1996), Femei din Moldova (2000), Dicționarul universal al limbii române de L. Șăineanu (1998); Dicționar rus-român (2000), Dicționar explicativ ilustrat al limbii române - DEXI (2007). Redactor sau lector a peste 30 de bibliografii și biobibliografii
Vlad Pohilă () [Corola-website/Science/312766_a_314095]
-
de Roumanie. Bref aperçu"; în colaborare; primul tipărit în limba franceză. 1975 - "Entre nous - le temps/Între noi - timpul" (versuri), de Adela Popescu. 1977 - "La voie des roumains vers l’indépendance", de Leonid Boicu și Gheorghe Platon (Editura Științifică și Enciclopedică). 1980 - "La défense nationale dans la pensée roumaine"; în colaborare (Editura Militară). 1983 - "La Transylvanie - ancienne terre roumaine", de Ilie Ceaușescu (Editura Militară). 1984 - "Alexandru cel Bun, domn al Moldovei (înainte de 1400 - 1432)" (în limba franceză), de Constantin Cihodaru (Editura
Brândușa Prelipceanu () [Corola-website/Science/304977_a_306306]
-
défense nationale dans la pensée roumaine"; în colaborare (Editura Militară). 1983 - "La Transylvanie - ancienne terre roumaine", de Ilie Ceaușescu (Editura Militară). 1984 - "Alexandru cel Bun, domn al Moldovei (înainte de 1400 - 1432)" (în limba franceză), de Constantin Cihodaru (Editura Științifică și Enciclopedică). 1986 - "200 jours plus tôt. La Seconde Guerre mondiale écourtée grâce à la Roumanie", de Ilie Ceaușescu, Florin Constantiniu, Mihail E. Ionescu (editura Groeninghe drukkerij, Bruxelles, Belgia). 1988 - "La Transylvanie - ancienne terre roumaine", de Ilie Ceaușescu, ediția a II-a
Brândușa Prelipceanu () [Corola-website/Science/304977_a_306306]
-
Cronica însângerată a Bucureștiului în revoluție. Libertate, te iubim, ori învingem, ori murim!" (album; în limba franceză) („Tineretul Liber”). 1991 - "Economia mondială", de Denis Auvers; prima traducere din limba franceză publicată (editura Humanitas). - "Roumanie: aperçu géographique", de Dan Balteanu (Editura Enciclopedică). - traduce și redactează versiunea franceză a Buletinului ARPress, editat de cotidianul „România liberă”. 1994 - "Le cadre législatif et institutionnel pour les minorités nationales de Roumanie"; în colaborare (Institutul român pentru drepturile omului). - "Petru cel Mare", de Henri Troyat (roman istoric
Brândușa Prelipceanu () [Corola-website/Science/304977_a_306306]
-
nr. 13-14 ([n limba franceză); în colaborare. 1995 - "Sacrul și profanul", de Mircea Eliade (editura Humanitas). - "Bucarest, les années '30" (CD) (NOI Media Print & D.O.R. 1996 - "România. Evoluție în timp și spațiu" (album comentat;în limba franceză) (Editura Enciclopedic`). 1997 - "Șamanismul și tehnicile arhaice ale extazului", de Mircea Eliade; în colaborare cu Cezar Baltag (editura Humanitas). 1998 - "Cartea neagră a comunismului. Crime, teroare, represiune"; în coloaborare (editura Humanitas). - "La început a fost cuvântul. Manualul Agenției France Presse", vol. I
Brândușa Prelipceanu () [Corola-website/Science/304977_a_306306]